Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-22 / nr. 733

^^docţia si administraţia­: tir. $£ ,13 Vasile Conta nr. 16Je». 11.10.05, gr. :&i mit »urban 72 si 28­L Telex §£ |^^^»portrefT^u^180^^^ + 2 mWmM Anul XXV — Mr. 733 (6167) PROLETARI DIR TOATE ȚĂRILE, VNITWAJ ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ §1 SPORT Slmbătă 22 noiembrie 1969 0 PUNTE ÎNTRE DOUĂ „ACTE Joi — relansarea campionatului de fotbal, miine... “ Etapa revanşelor ? • Citeva anticipaţii Am intrat, aproape fără să ne dăm seama, în finalul stagiunii de toamnă a între­cerii de pe prima scenă fot­balistică a ţării — campio­natul diviziei A. Un final dominat, se pare, de apropierea primei ediţii a... scadenţelor, judecind după abandonul elementelor de efect (gratuit) din recuzita tuturor echipelor, care luptă cu dinţii strînşi (a nu se în­ţelege neapărat nesportiv, deşi pe ici-pe colo...) pentru punctul sau punctele aducă­toare de... căldură la iarnă. Intervalul de numai două zile între etapele a XII-a şi a XIII-a, pe care impropriu şi neabil ar fi să-l folosim pentru concluzii grăbite, ofe­ră, totuşi, o punte (de timp) ,în stare să suporte citeva reflecţii înaintea „momentu­lui 13“ al campionatului nos­tru. Printre puţinele ei virtuţi — aşa ni s-a părut etapa a XII-a, destul de cenuşie — ziua de joi ne-a oferit o re­lansare a campionatului, gra­ţie Rapidului, învingătoare la pas (cu două lungimi care, după părerea martorilor ocu­lari, puteau fi dublate!) a puternicei echipe dinamo­­viste, care (de regulă) toc­mai atunci cînd se simte (şi se crede) mai puternică, su­feră k.o.-urî spectaculoase. Să nu-i plîngem, însă, pe dina­­movişti pentru că Dinu, Lu­­cescu, Dumitrache, Nunweil­­ier VI, Deleanu, Ghergheli şi chiar... Coman ştiu să se ia în serios după ce primesc cite o usturătoare (şi din cînd în cînd binevenită) co­recţie... Nu prea sînt de invidiat ceferiştii clujeni, care vin miine la intîlnirea cu băieţii lui Nicuşor în aceste clipe de supărare... O curiozitate face ca re- Marius POPESCU (Continuare in pag. a 3-a) Atac dinamovist la poarta Rapidului. La lupta pentru balon participă Lupescu și Dumitru, cei doi jucători ai feroviarilor care au înscris cele două goluri ale victoriei Foto: AUREL NE­ACU Campionatele naţionale de şah MASCULIN: replica marelui maestru! Florin Gheorghiu s-a înfu­riat vineri şi le-a reamintit adversarilor săi din finala campionatului naţional de şah că este (deocamdată) singurul mare maestru al României. Ia­­tă-l, aşadar, reuşind un tur de forţă, probabil, unic , trei puncte într-o singură zi ! Di­mineaţă, Florin a cules primul succes, Drimer cedind fără joc întrerupta din runda a 7-a. Apoi, el l-a învins într-o ex­celentă partidă de concepţie pe Şerban Neamţu, consum­înd, astfel, amînata din runda a 6-a. Tar după-amiază, cu ne­grele, a mai, înscris o victorie la Vasile Georgescu, care s-a aventurat intr-un atac hazardat şi prematur, lipsit­ă de­ sprijin şi temelie, preferind — totuşi — să piardă eroic, ca un ostaş curajos. N-a fost rea ziua de vineri nici pentru doctorul Traianescu ca­re i-a­ învins dimineaţa pe Ungureanu şi Varabiescu, iar­­ după-amiază a remizat cu Dri­mer. Ciocâltea a asediat cu vio­lenţă poziţia apărată de Bon­doc, a cîştigat două calităţi, şi va obţine — indiscutabil — victoria după întrerupere. Scurtă a fost domnia în fruntea clasamentului a lui Iu­­liu Szabó. Vineri, liderul s-a aflat la un pas de înfringere înaintea lui Sorin Segal, sal­­vîndu-se in extremis cu o re­miză. Şi tot scurtă revenire a lui Stanciu, învins aseară, fără drept de apel, de Ungureanu. Remize în partidele Reicher — Partoş, Mititelu — Voicu­­lescu­ şi Neamţu — Fischer. Ghiţescu a întrerupt în poziţie egală cu Varabiescu. In clasament conduce acum Florin Gheorghiu cu 6'h p şi o partidă întreruptă, urmat de Szabó 6'/j, Ghiţescu 5'/i (1), Mi­titelu 5 'II, Voiculescu 5, Cio­­câltea 4'­ (2), Partoş 4'/i (1), Traianescu şi Ungureanu i't’. Astăzi, de la ora 15, se joa­că partidele rundei a 10-a. Valeriu CHIOSE FEMININ, se anunţă finişul Şi în runda a 9-a favori­tele finalei campionatului na­ţional feminin au cîştigat ceea ce trebuiau să cîştige : Pogorevici a învins-o cu ne­grele pe Bogdan, iar Baum­­s'arf'k a imitat-o în partida să cu Miroslava. Intîlnirile Mi'­ai—Gogîlea şi Teodores­­cu—Nicolau au fost remize. Astfel, în clasament con­tinuă să conducă Margareta Teodorescu cu 7 puncte din 9 posibile, urmată de Ger­trude Baumstarck cu 6‘72, Veturia Timu 5'­ (2), Alexan­dra Nicolau, Suzana Makai și Maria Pogorevici cu 5V1, Ele­onora Gogîlea 4*/1 (1). Dar, de fapt, finala abia începe, pentru că ultimele cinci runde programează par­tidele hotărîtoare ale compe­tiţiei. Fruntaşa clasamentului, Margareta Teodorescu, are de jucat cu Pogorevici, Simu şi Gogîlea, Nicolau o va întîlni pe Baumstarck, Simu pe Ma­kai şi la capătul acestor dispute vom cunoaşte învingă­­toarea. START IN EDIŢIA JUBILIARĂ I A „TROFEULUI CARPAŢI“ LA HANDBAL !­ ­ Cele 8 echipe au sosit la Timişoara , în prima zi, două meciuri de mare­­ atractivitate: Danemarca-Ungaria şi România A-Franţa TIMIŞOARA, 21 (prin te­lefon de la trimişii noştri). Oraşul de pe Bega a deve­nit, de vineri, un veritabil cartier general al hand­balului european. Din zori au început să sosească — cu trenul, cu avionul sau cu autocarul — oaspeţii edi­ţiei jubiliare, a X-a, a „Tro­feului Carpaţi“, veritabilă avanpremieră a campiona­tului mondial ce se va des­făşura­­în februarie-martie în Franţa. Primii care au semnat actul de prezenţă au fost handbaliştii polo­nezi, urmaţi... la mică dis­tanţă de cei iugoslavi. Cele două formaţii oaspe, îm­preună cu reprezentativele A şi B ale României, au făcut, în cursul după-amie­­zii antrenamente lejere in eleganta Sală a sporturilor din Timişoara care, ince­­pind de simbătă, va găzdui întrecerile. După-amiază, pe aero­portul din Arad au sosit echipele nordice, selecţiona­tele Suediei şi Danemarcei, însoţite de un masiv grup de turişti, precum şi de numeroşi ziarişti, radio şi telereporteri. Spre seară, au poposit în faţa hotelului Carpaţi echipele Franţei şi Ungariei. Aşadar, toate par­ticipantele sunt gata pentru mult aşteptatul start al a­­cestui turneu de anvergură. In cursul dimineţii, am asistat la o emoţionantă festivitate, în holul etaju­lui IV al hotelului Central, secretarul general al F.R.H., prof. Lucian Grigorescu, a înminat jucătorilor fruntaşi din ţara noastră o serie de distincţii. Pentru participare la mai mult de 50 de jocuri în echipa naţională, au pri­mit insigna de aur a fede­raţiei : Cornel Oţelea, Mir­­­ cea Costache II, Gheorghe­­ Gruia, Cezar Nica, Gheor- | ghe Goran, Cornel Penu ; pentru peste 25 de jocuri, | insigna de argint : Valeriu­­ Samungi, Cristian Gaţu, Gheorghe Lieu, Titus Mol- | dovan, Alexandru Dincă,­­ Gabriel Chicu­, Ioan Popes- *­cu, Roland Guneş, Mihai , Marinescu ; pentru mai pu- | ţin de 25 de jocuri, insigna I Calin ANTONESCU Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4-a) | „CUTEZĂTORII" ÎN FAJA Organizatorii activităţilor a cra­vatele roşii“ ne-au obişnuit cu Iniţiative dintre cele mai Inte­resante. Ultima dintre ele — o expoziţie a expediţiilor pioniereşti ale „Cutezătorilor“. In vacanţa mare pionierii Iu­bitori ai turismului au colindat cu rucsacul In spate o varietate de trasee mai apropiate sau mai depărtate de propriile lor localităţi. Expediţiile „Cutezători­lor“, tradiţionale de altfel, şi-au propus să reprezinte o pledoarie cit mai directă — şi mai con­vingătoare — pentru turism, mai exact pentru drumeţii cu cazare In corturi, deci cu popas peste noapte. Paralel, prin asemenea acţiuni pionierii au avut posibi­litatea să cerceteze multilateral — geografic, geologic, botanic, etno­grafic etc. — zonele vizitate, de regulă cu altitudini de peste 500 de metri. In fine, In contextul unor astfel de expediţii, pionieri­lor li s-a oferit prilejul să înve­ţe cum să se... autogospodăreas­­că. Bilanţul acestor expediţii pio­niereşti ale „Cutezătorilor“ este p­rezentat, în esenţă, acum, la expoziţia de care am amintit şi care face obiectul rîndurilor de faţă... Expoziţia, găzduită de una din cele mai impozante săli ale Pa­latului pionierilor din Capitală, cuprinde rodul căutărilor migă­loase, entuziaste ale unui număr de 43 de echipaje din 28 de ju­deţe, reprezentind toate zonele de relief ale ţării. 43 de echipaje care au adus la Bucureşti tot ce au crezut a fi mai reprezen­tativ din „piesele“ Intilnite şi cu­lese din traseele lor, pornind de la roci, plante şi seminţe de flori, ciubăre, linguri şi termi­­nînd cu imprimări folclorice. Este o „recoltă“ de o originalitate im­presionantă, care cuprinde nu mai puţin de 150o de expo­nate. Deschisă până la 15 decembrie, expoziţia de la Palatul pionierilor se va închia cu o festivitate nu mai puţin interesantă, cu care prilej vor fi premiate echipaje­le fruntaşe. O comisie specială, alcătuită dintr-o serie de per­sonalităţi ale vieţii noastre cul­turale va decerna o serie de trofee, şi ele purtind pecetea originalităţii. Iată-le :­­,Scutul dade“ —­­ pentru cea mai pre­ţioasă descoperire istorică ; „Ca­seta de cristal* — celei mai fru­moase colecţii de rod ; „Cortul de mătase“ — echipajului care a manifestat cea mai perfecă o­­mogenitate ; „Termosul de argint* — expediţia cu cel mai bun spi­rit gospodăresc; „Sfinxul car­patic“ — răsplata expediţiei cu cel mai bine întocmit Itinerar. „Cutezătorii“ care vor realiza punctajul maxim vor primi — pe deasupra — şi „Busola de aur“. Iată, aşadar, o Iniţiativă ex­trem de preţioasă, menită să sti­muleze continuu activitatea tu­ristică în rândul pionierilor şi şcolarilor, să formeze adepţi cre­­dincioşi ai drumeţiei pe cărări de munte. O iniţiativă pentru care Consiliul Naţional al Orga­­nizaţia Pionierilor şi revista „Cutezătorii“ merită sincere şi călduroase aprecieri ! Tiberiu STAMA UNUI EXAMEN CU TOTUL INEDIT... XIn coif din Expoziţia expediţiilor turistice ale „cravatelor roşii“ deschisa zilele acestea la Palatul pionierilor din Capitală. Foto : N. DRAGOŞ GUMAŞIV JUNIORI , CONFRUNTĂRI INTERNĂ PONJUE Astăzi şi miine, echipele reprezentative de gimnas­tică (juniori) ale Româ­niei susţin importante exa­mene internaţionale. Sala Floreasca din Ca­pitală (azi de la ora 17) va găzdui intîlnirea din­tre selecţionatele de ju­niori ale României şi El­veţiei. Antrenorul Mircea Rădulescu, pe baza com­portării gimnaştilor ju­niori la finala de la Ti­mişoara, a stabilit deja formaţia pe care o va ali­nia : Dan Grecu, proaspă­tul campion naţional, Con­stantin Petrescu, Radu Branea, Nicolae Oprescu, Dan Sabău şi Nicolae Achim. Gimnaştii oaspeţi, sosiţi de vineri după-amia­­ză în Capitală, au depla­sat următorul „7“, din care urmează a fi alcă­tuită formaţia definitivă : Michele Arnaboldi, Ro­bert Bretscher, Philippe Caille, Renato Giess, Bern­hard Locher, Gerard Nuss­­baumer, Armin Vock (an­trenor Marcel Adatţe). Reprezentativa de ju­nioare va evolua, în ora­şul Frydes Mistek, în com­pania echipei selecţionate a Cehoslovaciei. In vede­rea acestei confruntări au plecat ieri spre Praga gimnastele : Felicia Dor­­nea, Mariana Gheciov, Ştefania Bacoş, Georgeta Dosiceanu, Maria Stoica, Maria Constantinescu, Ma­riana Mocanu. Luni seara, cele două echipe vor pre­zenta exerciţii demonstra­tive în faţa spectatorilor praghezi. Dan Grecu, ciştigător al titlului de campion al ţării la juniori, se va afla azi, în meciul cu Elveţia, în fruntea echipei României . „U“ TIMIŞOARA UN JOC IN „C.C.E.“ TIMIŞOARA, 21 (prin te­lefon). In cadrul festivalu­lui handbalistic ce domi­nă, Incepînd de sîmbătă, oraşul nostru, partida retur din ediţia 1969—1970 a „C.C.E.” la fete com­pletează atractivul pro­gram oferit iubitorilor a­­cestui sport. Deşi In prima partidă, disputată la Roer­­mond, Universitatea Timi­şoara a învins pe cam­pioana Olandei, Swift, cu 13—8. Jocul retur, progra­mat pentru duminică, la ora 11 În Sala sporturilor, se anunţă interesant, mai ales pentru că, deşi a cu­ -SWIFT ROERMOND,­­ INTERESANT­­ LA HANDBAL ceru­ de patru ori titlul de campioană naţională, I Universitatea apare pentru I prima dată în faţa Inimo­şilor ei susţinători într-o „ competiţie continentală. La­­ prima ei participare (1966—­­ 1967) a susţinut jocul la Cluj, fiind eliminată In­­ semifinale de Jalgtris Kau- [ nas, cîştigătoarea „C C.E." I din acel an. întrecerea va fi condusă­­ de cuplul bulgar Davidov —­­ Barbarov. PETRE ARCAN­U coresp. principal SCUTIRI­­ de... sănătate;­ ­ o dată s-a întîmplat ca, intrînd inopinat la o ora de I educaţie fizică, indiferent de­­ nivelul la care se desfăşoară ea : curs elementar, mediu sau I universitar , să nu surprinzi­­ un număr apreciabil de cursanți (de regulă, un sfert din efectivul clasei sau I al grupei X) ocupînd, pasiv, banca re-­­ zervelor, tn virtutea unei scutiri medi­cale eliberată pentru o oră sau pentru I o anume perioadă de timp, sau ca ur- I mare a unei învoiri acordată ad-hoc de spiritul generos al profesorului res- I pectiv.­­ Fenomenul motivărilor temporale, în- ■ grijorător prin proporţiile căpătate, nu I constituie însă singura barieră care * distanţează tineretul studios de sport, ■ lui cdăugîndu-i-se un complementar al I său, mult mai complex şi mai grav i­a scutirile totale de frecvenţă de la orele „ de educaţie fizică. Volumul acestui gen I de „indulgenţe* — după cum relatează • diferiţi observatori — a crescut (1) şi­­ continuă să crească astfel că, un even- | tual sondaj realizat într-un anume mo- | ment, în toate punctele din ţară, ar oferi un bilanţ alarmant prin minusurile I sale, ar descoperi un perimetru deose- | bit de vast şi trist de elemente care recuză conştient binefacerile sportului.­­ Semnificativ In acest sens este ra- I portul primit recent de la coresponden-­­ tul nostru din Galaţi care, investiglnd I un asemenea aspect la nivelul liceelor I din oraş, a identificat, pentru anul şco­lar 1968/1969, 1500 de liceeni solidi- I tanfi de scutiri totale, dintre care un I număr de 960 a şi primit aviz favorabil. Bineînţeles, aceşti elevi care au întors, I anul trecut, sportului spatele, au repetat I acum solicitarea (şi mulţi, în virtutea antecedentelor, au şi primit-o), după I cum o vor repeta şi anii viitori... Şi, astfel, an după an, recidiva se­­ transmite pînă la nivelul universităţii I aşa că, surprinderea legată de procen-­­ tajul ridicat de studenţi­ scutiţi de sport nu trebuie nicidecum să mai apară, I ea fiind o derivată organică a de- I prinderilor primare. La obţinerea unor atari „elemente* — I scutirile totale de sport — motivele * invocate sunt, de regulă, afecţiunile or* ■ ganice (multe ireale) pe care medicii I nu se grăbesc a le cerceta în profun- * zime acordînd, după controale de su- ■ prafațâ, scutiri pe ani întregi. Adevâ- I rarele motive trăiesc, însă, dincolo de * închipuitele afecţiuni ele numîndu-se: « „smulgerea unei felii de timp pentru I acoperirea unor lacune la materia XY» * „febra părinţilor după mediile mari ale • odraslelor care, străine de elementele I primare ale sportului, nu vor putea ■ obţine la acea materie un maximum • afectîndu-şi astfel totalul*, „culanţa me- I dicilor care-şi pun cu generozitate pa- * rafa pe nişte scutiri ae... sănătate*. ■ Tntrebarea „de unde această nonţa- I lanţă — în unele cazuri chiar ostili­tate — a tineretului faţă de sport* a I fost lansată în N cazuri majoritatea­­ răspunsurilor convergînd spre palida conştiinţa sportivă a tineretului nostru, I generată la rîndul ei de lipsa unei­­ instrucfii sistematice şi susţinute în spi­ritul sportului. I lată pentru ce obligativitatea intro- I ducerii acestei discipline la bacalaureat apare ca o necesitate stringentă, ea­­ fiind singura măsură capabilă sâ sto- 8 peze un minus care amenință să se accentueze. Instruit, astfel, de jos — 3 din licee sau chiar din școala elemen- I tară — în spiritul sportului, ttnărul, ajuns în anii de boltă ai şcolii — uni- I versitatea — va ramîne fidel acestui I prieten, nu în virtutea unei obfigativi­­tăţi, ci în raport direct cu convinge- I rile sale. I Pînă cînd măsurile vor căpăta apli-­­ cativitate, nu trebuie să sacrificăm, însă, I o generaţie care, mai tîrziu, In refu- * lările ei, va condamna aceste ieftine i gratulaţii acordate tinereţii lor, pe lista I celor proscrişi sentimental fiind men-­­ ţionaţi, printre prin ii, acei medici care­­ au exclus tinerii din arenele sănătăţii­­ si ale bunei dispoziţii, împărţind cu largheţe SCUTIRI DE... SANATATE. | Nusa MUSCELEANU N SE PREGĂTESC VIITORII ÎNOTĂTORI GĂLĂJENI Iniţierea preşcolarilor în tainele îno­tului — iată una din frumoasele iniţiative ale clubului Dunărea din Galaţi. Sub atenta îndrumare a unor instructori competenţi, copii în virstă de 4—6 ani primesc botezul apei din piscină, deprinzind mişcările elemen­tare de a pluti asupra el­­etei G. SATMARI „CUPA FLACĂRA“ LA MARŞ In organizarea Consiliului de educaţie fizică şi sport din sectorul 1, duminică de la ora 9.30, pe stadionul Tineretului se vor desfăşura întrecerile din cadrul competiţiei de marş „Cupa Flacăra“, la care vor participa sportivi din cluburile Rapid, Metalul, Dinamo, Steaua, Școala sportivă nr. 1.

Next