Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)

1969-12-03 / nr. 744

Redacta­ţi administration %rr. Vasile Conta nr. ÎS, bel. 11.10­05, int.turbon 72 sî 28& Telex »portrom buc. 180, f^nul XXV­­IMr. 744 (6178) PROLETART DTft TOATE ţĂRTLE, VNTTkVKl ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ $1 SPORT Miercuri 3 decembrie 1969 DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PLECAT LA MOSCOVA­ ­ Marţi, la amiază, a părăsit Capitala, plecînd spre Mos­cova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care va participa la în­­tilnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R. P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tova­răşii Emil Bodnaraş, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va­­sile Vîlcu, Ştefan Voitec, Pe­tre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pa­­tilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centra­le şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) lllllllllllllllll!lllll!lllllllllllllllllllllllil!llll!IIIIIIIlllllllllllli|!|||||||||||||||||||||||||||||||||||;|||||!||||||III||||||||||||||||||||||l|||||||||||||||{]l lllllllHimUlîlini11IIUIHllllllHlllllHlllllllll[llllHllllllllHl[llllHlll!B ( PRIMELE TREI ECHIPE ALE CLASAMENTULUI ÎN­ MECIURILE­ RESTANTE CE AU LOC AZI Azi după-amiază, la ora de încheiere a ultimelor trei res­tanţe, campionatul diviziei naţionale A va reintra pe fă­gaşul calendarului său obiş­nuit, clasamentul avînd, în sfîrşit, în dreptul fiecăreia din cele 16 echipe, aceeaşi cifră a meciurilor disputate: 14. Este bine că acest fapt se întîmplă înaintea dispută­rii ultimei etape a turului pentru ca duminică seara, aşa cum prevedea, de altfel, calendarul principalei noas­tre competiţii interne, să pu­tem cunoaşte lidera de toam­nă a diviziei naţionale A. Şi merită de relevat, în special, acest fapt, aminti­n­­du-ne că în alte situaţii, fără a avea un program atît de încărcat, cu disputarea unor întîlniri Internaţionale oficia­le şi decisive ca prelimina­r p. 11. — (Continuare in pag. a I-a) Duel Gaboraş—Voinea, intr-unul din meciurile Steaua — Universitatea Graiova Foto I­V. BAGEAG AUTONOMIA - CONDIŢIA VIITOARE A EXISTENŢEI FOTBALULUI NOSTRU (I) A­cceptarea ideii de auto­nomie în organizarea fotbalului nostru, ce se va manifesta practic începînd de la 1 ianuarie 1970, semni­fică deznodămîntul favorabil al unei lungi perioade de în­fruntări de opinii, desfăşurată mulţi ani pentru impunerea unui adevăr fertil. Decurgînd din spiritul unei responsabi­lităţi sporite, promovat de că­tre partid în toate domeniile de activitate şi concordant cu p­­revederile Legii cu privire a dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport, prin­cipiul autonomiei se anunţă drept elementul care va a­­corda prerogative substanţiale federaţiei , de fotbal şi unită­ţilor de performanţă (cluburi, asociaţii etc) in domenii esen­ţiale pentru dezvoltarea şi e­­voluţia lor economico-finan­­ciară, administrativă, tehnică etc. Fotbalul nostru resimţea necesitatea unei organizări fle­xibile, rîvnea după o existen­ţă construită pe criterii care respectă specificitatea acestui sport. Acum, disputa pe pla­nul ideilor s-a încheiat şi este lăudabil pentru toţi cei ce­ au participat la ea că s-a ter­minat prin acceptarea unani­mă a unui alt mod de a con­cepe fotbalul şi prin a recu­noaşte fotbalului dreptul de a-şi gîndi existenţa. Nu doar o reacţie mimetică (la observaţia că nu toate ţă­rile cu fotbal bun această ra­mură deţine o poziţie aparte in peisajul sportiv intern) a determinat de mult, din par­tea unora, o atitudine proauto­­nomie, ci Înţelegerea unor par­ticularităţi imposibil de elu­dat, volumul şi complexitatea activităţii fotbalistice, tradl-Romulus BALABAN (Continuare in pag. a 2-a) Puţini sunt acela care considera fotbalul o ştiinţa exacta. Foarte mulţi văd In el o arta care, ca toate artele, pretinde o tehnica bazata pe anumite principii. Nu sunt principii eterne şi de neclin­tit, dar sunt principii supuse legi­lor normale ale evoluţiei care afectează orice domeniu de acti­vitate omenească. Indiferent ce idee am împărtăşi, suntem­ de părere că orice efort de cercetare Ştiinţifica In domeniul fotbalului — ca şi al sportului, In gen*“«] — merita sa fie relevat si ca atare vom consemna si in ziarul nostru Interesanta iniţiativa a electronica In serviciul acestui popular sport. Considerind util­ul Interesant experimentul sus­­anUntic, păstrăm In acelaşi timp anumite rezerve, In special In ceea ce priveşte aspectul de toc colectiv al fotbalului. Caci, daca acest calculator ne va ajuta sa adunam 11 jucători excelenţi, ei ne va putea pretinde ca astfel vom obţine cea mai buna echipa din lume . începuturile acestor cercetări datează din anul 19SS, cind Tex Schramm a devenit managerul echipei Dallas Cowboys, In mo­mentul de fata una dintre una* Fiu .f­­igwb can. Trebuie reţinut faptul că In S.U.A. un club plăteşte foarte scump greşelile comise in achizi­ţionarea noilor jucători pentru care se sacrifica adeseori sume fabuloase. lata de ce, s-a căutat o metoda cit mai eficace pentru a permite cluburilor profeeroniste de a-şi alege jucătorii cei mai indicaţi. Managerul echipei din Dallas s-a gtndit să facă apel la Salam Quereixhl, un Indian da origine, _____________P. GRAUR poartanv« I« M « N CALCULATORUL ELECTRONIC VA LUA LOCUL SELECȚIONERULUI ? £* entail & «desir emargwtt *« (s Este*«»/ 4 SPORTIVI ROMÂNI LA „INTERNAŢIONALELE“ DE TENIS DE MASĂ ALE POLONIEI Intre 3 şi 5 decembrie, la Liublin, vor avea loc internaţionalele de tenis de masă ale Poloniei. La această competiţie va lua parte şi un lot de sportivi români. Au făcut deplasarea Maria Corodi, Nicoleta Spiri­don, Adalbert Rethl şi Cornel Macovei, însoţiţi de antrenorul Gabriel Simionescu. Doi giganţi in postură de „pigmei". Tarău încearcă să-l depăşească pe Williams. Fază din meciul Steaua — Fides Partenope Neapole, disputat in ediţia trecută a „Cupei cupelor". Foto­­ A. NEAGU ASTĂ-SEARA, la giessen, STEAU­A-M.T.V. 1846 IN TURUL INAUGURAL AL „CUPEI CUPELOR“ LA BASCHET MASCULIN Baschetbaliştii de la Steaua susţin asta-seara, in localitatea Giessen, din El. V. a Germaniei, prima intilnire din turul Inaugu­ral al celei de a IV-a ediţii a competiţiei continental.* „Cupa cupelor“. Adversară ii este echi­pa M T.V. 1846, o formaţie fără „firmă“, dar despre a cărei va­loare vorbesc rezultatele remar­cabile obţinute In ultima vreme de baschetul vest-german şi care confirmă un evident progres. Favorită rămtne, Insă, reprezen­tanta tării noastre, ai cărei ju­cători, buni tehnicieni, şi unii dintre ei cu marta experienţa, sunt capabili să realizeze un scor favorabil în cele două partide : cea de astăzi şi cea din retur­, programată pentru ziua de 11 decembrie la Bucureşti. Steaua, care ia parte pentru a doua oară la „Cupa cupelor“ (debutul l-a făcut In editia trecută cind a eliminat pe Hapoel Tel Aviv si a fost intrecuta de Fides Parte­nope Neapole), a deplasat la Giessen lotul obisnuit, adică : Nosievici, Jekely, Tarau, Czmor, Dimancea, Ghenrghe, Popa, Oc­­zelak, Nicolescu. Absentează Savu, Irimie (nerestabiliţi) şi Ni­­cuţescu (bolnav). Arbitrii jocu­lui : A. Pythoud (Elveţia) şi W. M­odowsky (Polonia). Marţi, la ora prinzului, direc­ţiunea „Bell Telepnone manu­facturing company“, care patro­nează echipa Racing Bell Măline, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost prezentată echipa de bas­chet care va susţine joi seara. In sala Floreasca de la ora 18:30, meciul cu Dinamo Bucureşti, In cadrul celui de al doilea tur al „C.C.E.“ la baschet masculin. N. R. Din cauza orei înaintate la care sa jucat, nu putem publica rezultatul meciului fe­minin U. C. Clermond Ferrand - Rapid București disputat asea­ră, in cadrul celui de al doilea tur al „C.C.E.“ la baschet fe­minin. I PARTICIPAREA OLIMPICA SE PREGĂTEŞTE TIMP DE 4 ANI (ŞI MAI MULT) Un amplu interviu acordat de preşedintele­­ Comitetului Olimpic Român ANGHEL ALEXE E­xperienţa ultimelor edi­ţii postbelice ale Jocuri­lor Olimpice a demon­strat categoric demoda­rea şi inutilitatea preparative­­lor exclusiv de ultimă oră şi a selecţiei de moment. A de­venit clar faptul că pregătirea olimpică trebuie abordată ca o campanie de lungă durată, pe răstimpul dintre două edi­ţii cvadrienale, dacă nu chiar cu gindul şi mai departe la jocurile de peste 8 ani. In acest spirit, primă­ an încheiat după Jocurile Olimpice de la Grenoble şi Mexico nu poate fi considerat un simplu an de relaxare, iar scurtul răgaz pînă la evenimentele de la Sapporo şi München nu poa­te fi măsurat cu obişnuitele etaloane calendaristice. Tim­pul presează, obligînd la o spo­rită efervescenţă din partea celor răspunzători de alegerea şi instruirea cadrelor olimpice româneşti. Iată de ce ne-am adresat preşedintelui Comite­tului Olimpic Român, ANGHEL ALEXE, solicitîndu-i interviul ce urmează, realizat de redac­torul nostru Victor Bănciules­­cu. — La ce concluzii v-a dus primul an preolimpic (1989) in privinţa pregătirii campaniei (1972) ? — Pentru prima oară un plan de pregătire olimpică a început să fie aplicat a doua zi după încheierea ediţiei pre­(continuare in po-9. a i-af Campionatul naţional de şah VOM AVEA SAU NU BARAJ? Primele cinci ore de joc ale ultimei runde, disputate aseară, n-au putut desem­na pe noul campion naţio­nal. Partidele-cheie, intre candidaţii cu şanse la ti­tlu, s-au întrerupt după o luptă acerbă şi vor fi con­tinuate astăzi dimineaţă. In centrul atenţiei s-a aflat, desigur, partida din­tre liderul clasamentului­­ Szabó şi tinărul Grinn­­berg. Szabó a dominat tot timpul, concretizindu-şi la un moment dat avantajul intr-un pion în plus. Cîteva mutări superficiale spre sfirşitul celor 3 ore regle­mentare au permis insă lul Grünberg să simplifice foarte mult Jocul. Partida s-a Întrerupt In cele din urmă In următoarea po­ziţie : Alb (Szabó) : Rc3, TgS, Pioni b3 şi g4; Negru (Grünberg) : Rf7, Ta2, Pa8. Negrul a dat In plic muta­rea a 41-a. Finalul este foarte dificil din cauza materialului re­dus şi un rezultat de re­miză este posibil, în căzu! unu! Joc exact din partea negrului. In cazul cînd Grünberg va reuşi ifi salveze acest fi­nal, atunci vom asista, pro­babil, la un meci de baraj Intre Szabó si Ciocli­tea, care a întrerupt partida cu B. Segal Intr-o poziţie In care are mari şanse de ciştig. In sfîrşit, Florin Gheor­­ghiu s-a izbit de dirza re­zistenţă a lui Botez. El are un pion In plus, dar reali­zarea acestui avantaj este dificilă. S-au mai întrerupt parti­dele : Nearatu — Bondoc (primul are o figură in plus), Drimer — Mititelu, Georgescu — Ungureanu. Cu remiză s-au Încheiat parti­dele : Reicher — Varaleles­­cu, Partoș — Stanciu, Tra­­ianescu — Ghițescu, Fi­scher — Voiculescu. Astfel, înaintea disputării partidelor întrerupte ale a­­cestei ultime runde, clasa­mentul se prezintă neschim­bat c­u Szabó 12 și (1 Între­ruptă), V. Ciocâltea 12 (1), FL Gheorghiu Ilis (1), Th. Ghiţescu 11*7», B. Segal 11 (1), C. Partos 10*». S. Sm. In clişeul de mai sus, cei doi candidaţi la titlu : Vic­tor Ciocâltea (stingă) şi Iu­­liu Szabó (dreapta). pagini 30 bani VINERI ŞI SÎMBĂTĂ, ÎN SALA FLOREASCA: CUPA BALCANICĂ LA HAIBERE Cinci echipe la startul întrecerilor Sportul halterelor din ţara noastră nu a cunoscut nici­­cînd o activitate internaţio­nală mai bogată decit in a­­cest an. Acum, după ce „Cu­pa Dunării* şi meciul cu Ita­lia au fost consumate, ne a­­flăm în faţa un­ei alte Între­ceri de mare Interes: Cupa balcanică. Timp de două zile, in sala Floreasca, îşi vor mă­sura forţele cei mai buni hal­terofili din ţările balcanice. Este vorba de echipele Bul­gariei, Iugoslaviei, Greciei, Turciei şi, bineînţeles, cea a României. întrecerile se anunţă foarte interesante, iubitorii acestui sport şi specialiştii aşteptînd unele rezultate de valoare in­ternaţională. Acestea ar pu­tea veni, în special, din par­tea halterofililor bulgari, care au fost la campionatele mondiale de la Varşovia re­velaţia întrecerilor. Dar, des­pre sportivii din ţara vecină prezenţi la Bucureşti vom vorbi în ziarul de mîine. Programul de desfăşurare a întrecerilor este următorul : VINERI — ora 17 ,­ catego­riile cocoş, pană şi uşoară. SIMBAIA — ora 10 ; cate­goriile semimijlocie şi mijlo­cie ; ora 17; categoriile semi­grea și grea. . EXEMPLUL ! I LU! N1CUŞOR ! A­sistăm cu interes, curiozitate­­ şi satisfacţie la evoluţia con* * £JA structivâ a fotbalului româ- , JT \ nesc. Pe multe planuri, socce- I - • • rul autohton traversează, în- » tr-o progresie vizibilă, un „ proces care-i adaugă, mereu, noi fa- ! ţete calitative. Se constată elemente­­ I de progres în pregătirea melodică, ■ tehnică, tactică, fizică, sint de semna- I lat îmbucurătoare tendinţe (şi nu numai *I tendinţe) organizatorice vizînd o struc- i furare superioară a fotbalului etc.I Auzim, Insă, pe ici, pe colo, cam de mulţi ani, şi un refren care, cu timpul, I a ajuns să sune a gol, ca monedele |I false : „pregătirea morală". Toţi antrenorii, la mai toate şedinţele, 8 consacră un important spaţiu din refe- *I ratele lor, scrise sau verbale, capito­lului „pregătire morală*, căruia unii 1 fi mai adaugă, didactic, şi termenul |I „volitivă*. Frecvenţa reluării acestei teme nu este de loc Intlmpletoare. Deşi * tratarea ei este mai mult formalâ — II și poate tocmai de aceea — „fenomenul I moral* prezintă In fotbal Încă destule . simptome îngrijorătoare. * I Cazul lui Coman, ctndva primul por- • tar al ţării, are, cu tot caracterul său f . unic, forţă de tipizare. Mai ales sub raportul „rezolvării lui*. De ani de­­ zile, acest fotbalist talentat greşeşte­­ I la._ capitolul morală. A nu se înţelege | * că portarul dinamovist a fost sau este I un subiect penal. Nu. Greşelile lui I Coman contravin exclusiv (sau aproa- •I pe) normelor morale pe care trebuie e să le respecte sportivul de perfor- | I manţă. Or, Coman, de ani de zile, greşeşte mereu. Greşeşte. Recunoaşte ] greşelile. Promite. Şi iar greşeşte... Uni lanţ continuu. Antrenorii, conducătorii I tăi au intrat şi ei tn acest lanţ cu o I ! „verigă* tipică pentru multe „cazuri* , din fotbalul nostru. O verigă care I I însumează o pluralitate de trăsături: înţelegere, toleranţă, slăbiciune, com-­­ I promis... Poate că ultima dintre ele, * COMPROMISUL, domină întregul „aliaj*. c Ca şi în alte sectoare ale activităţii | I umane, compromisul are şi In fotbal fructe amare. I La laşi, antrenorul Nicuşor, un model moral — ca sportiv şi ca antrenor — I a avut curajul să rupă compromisul • I (a|i citit, probabil, istorie ultimei eva- «­­ ziuni de la morală a lui Coman) cu J preţul rezultatului sportiv (stricto senso), I de dragul rezultatului moral, despre 8 care tocmai vorbea editorialul ziarului * ! nostru de luni. « Actul lui Nicuşor, demn de toata | j consideraţia, a fost făcut cu deplină­­ şi Înţeleaptă răspundere. Iar forţa sa I educativă (pentru echipă, adică pentru I colectivitate, dacă nu pentru Coman...) I este infinit mai puternică decit sute ■­­ de „măsuri verbale", logosuri morali- ■­­ zatoare, „lămuriri* cu vorbe frumoase | care zboară și pe care te aicul|i cu gindul aiurea— Gestul lui Nicușor — un exemplu I demn de stima noastră a tuturor. I Marius POPESCU^ I

Next