Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-26 / nr. 854
Pag a 2-a CU EXIGENŢĂ, DAR FĂRĂ EXCESE... De cîteva zile, ambarcaţiunile sportive şi-au reînceput „drumurile“ pe pistele de apă ale lacurilor ori ale riurilor din toate centrele nautice. N-am să subliniez decit în treacăt (lucrurile sunt sau ar trebui să fie bifte cunoscute) importanţa hotăritoare a etapei de pregătire specifică, în „clădirea“ acelui potenţial care să permită obţinerea unor performanţe superioare. Şi, de asemenea, numai să amintesc că, în acest an, începutul etapei de pregătire spéci■ fieă are ide cu circa trei săptămîni mai devreme ca în sezonul trecut (dar şi campioratele mondiale sunt programate cu acelaşi avans de timp) ■ Constatări mai vechi sau mai recente mă îndeamnă să insist îndeosebi asupra a două tendinţe, mentalităţi pe care le consider la fel de periculoase pentru reuşita integrală a obiectivelor perioadei de pregătire specifică. , Este vorba în primul rînd de... excesul de conştiinciozitate al unor sportivi sau antrenori. După o intensă pregătire fizică generală — în lunile de iarnă, după îndelungate antrenamente la bac (în puţinele locuri unde acestea există), reîntîlnirea cu apele lacurilor — aşteptată cu atîta nerăbdare — prilejuieşte adesea „vitejii" total contraindicate. Inutil, desigur, să argumentăm că trebuie vegheat cu atenţie pentru ca bucuria reluării antrenamentelor, dorinţa sportivilor de a arăta chiar de la început că au făcut progrese remarcabile să nu s® transforme într-o „cursă“ necontrolată, ineficientă, a rezultatelor. Aceasta, intr-un moment cînd troi toţi — antrenori şi sportivi — avem datoria să asigurăm o curbă normală a efortului, o intrare treptată informă, vizînd In final acel potenţial maxim necesar în timpul campionatelor mondiale. Se recomandă, de aceea, renunţarea la excese, la „duelurile" individuale dintre fruntaşii unor probe (toate la timpul lor...), la tot ceea ce ignorează indicaţiile antrenorilor pentru începutul acestei etape de pregătire. Mai rar, dar se întimplă și invers, începutul perioadei de pregătire specifică este uneori abordat apatic, cu o mare doză de comoditate, cu insuficientă preocupare pentru folosirea cît mai eficientă a fromelor antrenamente pe apă. In fapt, pregătirea pe apă trebuie să fie o continuare firească, fără scăderi, fără creşteri spectaculoase de volum şi intensitate, a celei generale pentru sezonul competiţional de care ne apropiem. Nu trebuie, deci, admisă ideea „acomodării“, nu se recomandă folosirea acestor prime antrenamente pentru „plimbări“ sau pentru... învăţarea tehnicii. Tehnica deprinsă în lunile de iarnă — cu toate corectările de rigoare — trebuie aplicată în pregătirea specifică acestei etape. Aceasta nu înseamnă că cerem perfecţiunea ! Este posibil că primele sprinturi să descopere, la unii sportivi, neînsuşirea corectă a unor procedee tehnice. Pe parcurs, prin antrenamente repetate, toate aceste defecţiuni vor dispare, în orice caz, aşa Cum trebuie să împiedicăm excesele tot aşa e necesar să avem grijă ca pregătirea specifică să nu înceapă intr-un ritm lent (cu posibile efecte din cele mai neplăcute din ideea că mai este destulă vreme pînâ la campionatele mondiale de la Copenhaga, în această primăvară îşi fac debutul mulţi tineri csia- Cişti şi canoişti cu reale perspective. Acestora, mai ales, le-aş recomanda insistent să nu se lase furaţi doar de frumuseţea valurilor ci să continue pregătirea fizică pe uscat pentru dezvoltarea forţei şi a rezistenţei generale (alergarea şi circuitul de forţă să fie menţinute la fiecare antrenament) pentru că aşa vor străbate mai uşor şi mai Sigur drumul spre performanţe care să-i recomande în echipa reprezentativă. Radu HUȚAN NOI ÎNSCRIERI LA „INTERNAŢIONALE“ E. Almer 4:19,8-400 m liber şi Rodica Petruică 2:55,8-200 m bras Pe adresa federaţiei de specialitate din ţara noastră continuă să sosească înscrieri nominale la întrecerile celei de-a X-a ediţii a Campionatelor internaţionale de înot ale României. • Austria va fi reprezentată de Elisabeth Müllner, campioană a ţării la 400 şi 800 m liber, E. May, Gerhard Seidler (un sprinter de 56,5 sec.) şi H. Koller. • Federaţia poloneză a înscris patru concurenţi tineri, întrucît la aceleaşi date cei mai buni înotători sînt angajaţi în întrecerile marelui concurs internaţional de la Bonn. Este vorba de Elisabeta Zelebiewska, Wladimir Rekus, Kristztof Starzec şi Pawel Dyrek. Forul de specialitate din Bulgaria anunţă 4 participanţi: Atanas Stoianov (2:41,0 — 200 m bras), Ilia Iliev (4:39,5 — 400 m şi 18:31,0 — 1500 m liber), Toni Statelov (56,9 — 100 m, 2:07,8 — 200 m, 4:30,0 — 400 m liber şi 62,1 — 100 m delfin) şi Emil Decev (18:31,0 — 1500 m liber). • Cîteva rezultate bune la ultimul concurs de verificare al sportivilor reşiţeni! Almer 4:19,8 — 400 m liber, a doua performanţă românească din toate timpurile ; Rodica Petruică 2:55,8 — 200 m bras, cea mai bună performanță a anului ; Giurasa 83,0 — 100 m delfin ; Siegrid Steoian 1:13,1 — 100 m delfin; M. Hoheru 2:21,8 — 200 m Spate ; Giurasa 2:31,4 și Băin 2:23,4 — 200 m delfin; D. Wettemeck 4:50,4 400 m liber; R. Höher Iîl7,5 — 100 m spate. (A. Rudeanu — coresp.). • La Galați Georgeta Stanciu 1:20,1 — 100 m spate și 2:50,0 — 200 m spate ; A. Seicaru 1:10,2 — 100 m spate; D. Ungureanu 1:14,7 — 100 m bras şi 68,2 — 100 m delfin. tăzi In fata _| FILEULUI • FEMININ masculin FEMININ : Spartan Buc. — Medicina Cluj 2—3, Voinţa Zalău — Voinţa Sibiu 3—1, Voinţa Braşov — Corvinul Deva 3—1, Drapelul roşu Sibiu — Medicina Tg. Mureş 3—0, Universitatea Buc. — Viitorul Buc. 1—3, Constructorul Buc. — Flacăra roşie Buc. 3—1, A.S.E. — Voinţa Constanţa 3—1, Universitatea Iaşi — Progresul Rm. Sărat 3—0, politehnica Galaţi — Sănătatea Tîrgovişte 2—3, Universitatea Cluj — Sănătatea Arad 3—0. MASCULIN : Voinţa Arad — Alumina Oradea 2—3, A.S.A. Sibiu — C.F.R. Timişoara 1—3, universitatea Timişoara — Metalul Hunedoara 3—0, Medicina Buc. — Aurora Buc. 3—1, Viitorul Săvineşti — Electra Buc. 3—1, ştiinţa Petroşani — I.E.F.S. Buc. 0—3, Farul Constanţa — Vagonul Ploieşti 3—2, Politehnica Iaşi — Electroputere Craiova 3—0, Universitatea Cluj — Silvania S. SulVatitel 3—0, vidoirmei C. Turzii — C.F.R. Cluj 1—3. 1. Penicilina 17 16 1 49: 9 33 2. Dinamo 17 15 2 47:10 32 3. Rapid 17 14 3 45:10 31 4. Universitatea 17 13 4 43:23 30 5. Farul 17 9 8 33:35 56 6. Medicina 17 8 9 28:32 25 7-8. I.E.F.S. 17 8 9 30:34 25 7- 8. C.P.B. 17 8 9 30:34 25 9. Ceahlăul 17 4 13 24:42 21 10. C.S.Al. Sibiu 17 4 13 22:40 21 11. Progresul 17 3 14 12:43 20 12. Voința 17 0 17 0:51 17 1. Steaua 16 15 1 46: 9 31 2. Dinamo 16 14 2 45:12 30 3. Rapid 16 13 3 43:14 29 4. „Poli.“ Gl. 16 13 3 43:22 29 5. Viitorul 16 9 7 31:26 25 6. Tractorul 16 8 8 29:34 24 7. „Poli.“ Im. 16 5 11 27:35 21 8- 9. Minerul 16 5 11 20:37 21 8-9. Unirea Tricolor 16 5 11 20:37 21 10. Progresul 16 3 13 21:43 19 11. Petrolul 16 3 13 16:42 19 12. Universitatea 16 3 13 15:45 19 REZULTATE DIN DIVIZIA B După meciurile restante de lupte libere »ÎII IMPORTANTE MODIFICĂRI ÎN CLASAMENT La Iași au avut loc 5 meciuri restante ale campionatului diviziei A la lupte libere. In urma disputării acestor partide, clasamentul a suferit importante modificări. Printre acestea, se menţionează saltul formaţiei braşovene Steagul roşu de pe locul 13 pe 3 şi cel al echipei bucureştene Progresul de pe 14 pe 6. Dar iată rezultatele înregistrate în întrecerile de la Iaşi ! Steagul roşu Braşov cu Dunărea Galaţi 24—4, cu Progresul Bucureşti 22—10 şi cu Nicolina Iaşi 27,5—12,5, Progresul cu Dunărea 19—17 şi cu Nicolina 26—14, Dunărea— Nicolina 24—14. Şi acum clasamentul la zii ★ • Pentru atitudini gălăgioase la etapele de campionat antrenorii I. Geambazu (Tulcea), A. Seitamet (Tîrgovişte), I. Toma (Satu Mare) şi I. Covaci (Odorhei) au fost sancţionaţi cu mustrare scrisă. • Luptătorul Gh. Ciuntu (Dunărea Galaţi) a fost suspendat pe o etapă pentru insultă la adresa , arbitrului principal. • Sîmbătă vor avea loc în Capitală meciurile etapei a IlI-a a diviziei A dintre formaţiile bucureştene Progresul—Steaua—Dinamo—Rapid. • Zonele concursului republican de toamnă la grecoromane rezervat Juniorilor mari și mici sunt programate sîmbătă și duminică la Tulcea, Ploieşti, Baia Mare, Sibiu și Arad. 1. Steaua 6 6 6 6 144 - 76 18 2. Rapid 6 6 0 9 128 - 80 18 3. Steagul r. 6 5 0 1 145,5- 70,5 16 4. A.S.M.T. 6 4 1 1 126 - 98 15 5. Metalul 6 4 0 2 126 - 84 14 6. Prog. BUC. 6 4 0 2 111 -121 14 7. C.F.R. 6 2 2 2 105 -119 12 8. Mureșul 6 3 0 3 102 -118 12 9. Dinamo 6 2 1 3 106 -110 11 10. Dunărea 6 2 1 3 103 -115 11 11. Lemnarul 6 2 0 4 103,5-112,5 10 12. EPCrgia 6 1 1 4 98 -110 10 13. C.S.M. 6 1 1 4 93 -124 9 14. Olimpia 6 1 0 5 86,5-125,5 8 15. Progresul Brăila 8 1 0 5 86,5-137,8 8 16. Nicolina 6 0 6 6 83 -115 6 DUMINICA, LA PLOIEŞTI PREMIERĂ HIPICĂ 70 Incepînd de duminică, hipodromul din Ploieşti îşi reia activitatea. Fără să mai dezlănţuie freamătul de odinioară, deoarece cursele de cai îşi desfăşoară activitatea în perimetrul „situaţiei provizorii“ de la Ploieşti, care datează de un deceniu, potrivit, probabil, proverbului care spune că nimic nu durează mai mult decit.,, provizoratul, evenimentul pasionează, totuşi. Iar cei 1 500—2 000 de oameni — foarte mulţi sosiţi din Bucureşti, iar alţii din Cîmpina, Braşov, Rm. Sărat, Focşani care asistă la cursele de la Ploieşti, nu fac decât să dovedească ataşamentul pentru sportul lor favorit. Anul acesta, în pofida multor greutăţi, devenite invers proporţionale cu numărul spectatorilor, din punct de vedere tehnic va exista un plus de atracţiozitate prin duelul pentru supremaţie dintre Talaz şi Talion. El vă începe la 12 aprilie şi va continua, culminind desigur In Derby. In plus, potrivit declaraţiilor care ne-au fost făcute zilele trecute de o serie de antrenori — M. Ştefănescu, Gh. Tănase, G. Avram şi C. lehim — generaţia mîn.lor pare a fi net superioară celei de anul trecut, cînd valorile maxime au gravitat în Jurul an. 1:30,0 pe km, ceea ce Înseamnă mediocritate! în încheiere, ne vom exprimă speranța —■ veche de cînd lumea — că anul care Începe va fi mai buni, decit cel precedent. Niddy DUMITRESCU sportál SIMPOZION SPORTIV Tdtr-una din sălile monumentalei case de cultură a sindicatelor din Galaţi, In prezenţa unui mare număr de profesori, medici, elevi şi sportivi, a avut loc un Interesant simpozion cu tema Educaţia fizică mijloc de întărire a sănătăţii. Doctorii Marilena Slătineanu şi M. Stoica au prezentat referate cu privire la educaţia fizică — mijloc de prevenire, necesitatea controalelor crtedidare la sportivi şi elevi iar profesorul Gheorghe Manolescu — decanul Facultăţii de educaţie fizică, a vorbit despre utilitatea practicării gimnasticii, turismului şi în general a exerciţiilor fizice la sportul de performanţă. In încheiere a fost prezentat filmul : Campionatele europene de atletism de la Budapest*. T. SIRIOPOL coresp. „CINE ŞTIE SPORT CISTICĂ" Comitetul municipal U.T.C. Galaţi, în colaborare cu Casa de cultură a sindicatelor, a organizat un reuşit concurs „Cine ştie sport, cîştigă“, cu tema : Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor. Cele două reprezentative, Liceul nr. 5 şi Grupul şcolar A. I. Cuza, s-au prezentat excelent, dovedind frumoase cunoştinţe în domeniul sportului olimpic. Concursul a fost câştigat de reprezentativa Grupului şcolar A. I. Cuza. CAMPIONATUL REPUBLICAN DE BOX PE ECHIPE LA SFIRŞITUL TURULUI Cu cea de a treia etapă, desfăşurată sîmbătă şi duminică, a luat sfirşit turul campionatului republican de box pe echipe. Iată rezultatele înregistrate DIVIZIA A Seria I: Dinamo Bucureşti— Electroputere Craiova 16—6. A.S.A. Tg. Mureş— Oţelul Galaţi 14—8. Seria a 11-a: Steaua Bucureşti—Parul Constanţa 16—6, Progresul Brăila—Metalul Bucureşti 7—15. DIVIZIA B 1 Seria I: c. s. Baia Mare— C.S.M. Reşiţa 22—0, Motorul Arad—U.M. Timişoara 15—9. Seria a H-a: Muscelul CâmpUltung—Dinamo Braşov 15—7, A.S.A. Cluj—Industria Firmei C. Turzii 15—7. Seria a IH-a: G.S.M. + Voința Cluj—Metalul Bocşa Română 12—15, Crişul Oradea— Voința Satu Mare 14—8. Seria a IV-a: A.S. A. Bacău— Metalul floreni 12—10. ..,$I CLASAMENTUL I DIVIZIA A SERIA I 1. Dinamo BUC. 3 3 0 0 52:14 6 2. A.S.A. Tg. M. 3 1 0 2 28:38 2 3. Electroputere Crăiova 3 1 0 2 26:40 2 4. Oţelul Galaţi 3 1 0 2 26:40 2 SERIA A II-A I. Steaua Buc. 3 3 0 0 45:21 6 1. Metalul Buc. 3 2 0 1 33:33 4 3. Farul C-ta. 3 1 0 2 32:34 2 3. prog. Brăila 3 0 0 3 22 :44 0 DIVIZIA B SERIA I 1. C.S. Baia Mare 3 3 0 1 36:30 4 2. Motorul Arad 3 2 0 1 34:32 4 3. U.M. Timișoara :: 1 0 2 30:34 2 4. C.S.M. Reşiţa 3 1 0 2 29:36 2 SERIA A II-A 1. Muscelul C-lung 3 2 0 1 45:21 4 2. Dinamo Braşov 3 2 0 1 36:30 4 3. A.S.A. Cluj 3 2 0 1 34:32 4 4. Ind. Firmei C. Turzii 8 0 0 3 17:49 0 SERIA A I-A 1. C.S.M. + Voinţa Cluj 3 3 0 0 50:16 1 Metalul Bocşa Romina 3 2 0 1 39:27 4 3. Crişul Oradea 3 1 0 2 22:44 2 1. voința Băiu Mare 3 6 6 3 21:45 0 SERIA A IV-A 1 1. Rapid + Voinţa Bucureşti 2 1 1 0 29:15 3 2. A.S.A. Bacău 210 1 16:28 2 3. Met. Floreni 2 6 1 1 21:23 1 TIMPUL LIBER IN DEZBATERE „SPORTUL TREBUIE CONSIDERAT UN BUN PERSONAL!" Masa rotundă la Focșani, pe marginea plenarei C.J.E.F.S. Vrancea Se discută mult despre organizarea timpului liber al oamenilor, indiferent de vinstă, sex sau profesie. Se apreciază, pe bună dreptate, că alegerea celor mai potrivite forme şi mijloace, in acest sens, conduce nemijlocit la sporirea capacităţilor profesionale şi la întărirea sănătăţii individului. Sportul practicat in formele sale cele mai simple şi nepretenţioase, eliberat de cifre, performanţe sau obligaţii, vine să răspundă unei necesităţi de Structură a fiinţei umane : dorinţa de mişcare. Virtuţile reale ale sportului stau mai degrabă în aceasta decit în exploziile spectaculoase ale rezultatelor rezervate unor cazuri limită. Am organizat o discuţie pe această temă in oraşul Focşani avînd drept punct de plecare dezbaterile din cadrul plenarei CJEFS Vrancea, recent desfăşurată. In jurul mesei rotunde au luat loc tovarăşii : ing. IOAN IOANOVICI, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, prof. D. PATRAŞCU, preşedinte al Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, SANDU PAROIU, membru in Biroul executiv cu probleme de sport la Consiliul judeţean al sindicatelor Vrancea, şi MIHAI BĂLAN, şeful comisiei sportturidim la Consiliul municipal U.T.C. RED . Ni se pare interesant a porni discuţia noastră nu de la baza materială, ci, mai intii, de la concepţia despre practicarea exerciţiilor fizice. Anchetele sociale au ajuns la concluzia că un procent Îngrijorător de oameni, foarte mulţi tineri, îşi petrec timpul liber in cafenele, restaurante, deci într-o atmosferă viciată. la propriu şi la figurat, in loc să consume acest buget de timp practicind diferite sporturi. Observaţia pare a fi valabilă şi pentru oraşul dv. Ce credeţi în legătură cu acest fenomen, cum poate fi el combătut ? IOAN IOANOVICI ! Fenomenul este real ! La noi, spre exemplu, pot fi văzuţi mai mulţi oameni în caféul nou înfiinţat decit pe terenul de sport. Din cei aproximativ 3 000 de salariaţi ai Fabricii de confecţii, 90 la sută sunt femei, aproape toate sub 30 de ani. Cine fac sport ? Un număr infim ! Este o optică greşită, cu urmări nefavorabile. Unii dintre tineri consideră sportul ca pe un lucru primar, uitind sau ignorîhd cu bună ştiinţă exemple care ilustrează contrariul. Fiind un vechi practicant al sportului, mişcarea fizică mi “ ,Vica -POliloC reconfortase şi, de aceea, nu pot considera opiniile contrare decit eronate. MIHAI BĂLAN : Exemplele oferite sunt tipice pentru oraşul nostru. Sportul trebuie considerat, fără Îndoială, UN BUN PERSONAL. Insă, pentru a se ajunge aici este necesar să se ducă o susţinută muncă de propagandă care sâ-1 atragă pe om spre stadion. Mijloacele ŞI metodele sunt diverse, dar Încă mai domină dezinteresul. Vă voi oferi şi eu un exemplu: la clubul C.E.I.L. se organizează numeroase acţiuni, numai cele cu profil sportiv nu. SANDU PAROIU : Din păcate mai mult se vorbeşte şi mai puţin se acţionează. Bazele sportive amenajate cu mijloace reduse, dar în număr cât mai mare, fără lăcate şi lanţuri la porţi, constituie cea mai bună formă de popularizare a sportului. Focşănenii aveau la dispoziţie un ştrand. A fost dezafectat. A trecut un an... de promisiuni. Alte spaţii nu sunt bine gospodărite, devenind locuri de... îndepărtare şi nu de atragere. Atunci? RED.: S-a emis ideea, justă după opinia noastră, că vorbele devin Inutile, dacă nu sunt transpuse in practică. Cine credeţi, aşadar, că trebuie să Intervină pentru a se realiza o schimbare nu numai In mentalitatea oamenilor, ci şi in dotarea oraşului cu baze sportive ? IOAN IOANOVICI. Spre regretul nostru, in municipiul Focşani mai dăinuie, încă, inerţia, deşi există numeroşi cetăţeni dornici să devină nu numai practicanţi ai sportului, ci şi „difuzori“ voluntari ai acestuia. Organizaţia de tineret are In acest domeniu un rol important. In ceea ce priveşte fundamentarea materială, ea revine, cred, sindicatului, cu sprijinul eficient al Consiliului popular. MIHAI BĂLAN: In mod deosebit ar trebui să acţioneze sindicatul şi organizaţiile de tineret, care dispun de mijloace proprii de a aduce pe teren un număr cît maimare de cetăţeni. Se cere, însă, răbdare şi iniţiativă. Consiliile populare au şi ele un rol de mare importanţă. Acela de a prevedea in planurile de sistematizare a oraşului spaţiile afectate sportului. D. PATRAŞCU Existenţa spaţiilor este, intr-adevăr, un element important. Mai ales că, o dată create aceste spaţii, pentru amenajarea şi păstrarea lor poate fi folosit şi sprijinul locatarilor din cartierele respective. RED. : Fără a fi fost enunţată, ideea unei schimbări radicale atit In concepţia oamenilor, cit şi in ceea ce priveşte dotarea materială, se subînţelege. Ce propuneţi, atunci, in această direcţie ? IOAN IOANOVICI: Avîndu-se în vedere că oraşul nostru este în plină dezvoltare, consider că problema trebuie să-şi găsească o urgentă rezolvare. Se pune, in primul rind, problema investiţiilor. Acestea trebuie făcute pe baza unei cunoaşteri profunde a realităţii şi nu din birou. Aş propune ca la avizarea proiectelor privind sistematizarea oraşului să ...ggriţeme şi specialişti din domeniulsportului. Privitor la concepţie, o susţinută muncă de propagandă în şcoli, un intreprinderi privind rolul mişcării fizice în viaţa socială ar avea numai urmări favorabile. D. PĂTRAŞCU: In Legea sportului sînb prevăzute atribuţiile tuturor factorilor ce au răspundere pe linie de sport. Dar toate enunţate la general. Precizările concrete mi se par absolut necesare. La Focşani, de exemplu, pe linia Ministerului Invftţfimîntului nu s-a făcut nici un control în legătură cu felul cum se achită şcolile de sarcinile ce le au. Situaţia de la Fabrica de confecţii este, In mare măsură, generată şi de slaba activitate din unele şcoli în privinţa sportului. De aceea mi se pare firească întrebarea : oare lucrurile acestea nu interesează pe nimeni ? MIHAI BĂLAN* Pentru că a venit vorba de şcoli, cred că se impune editarea unui catalog unde să se indice, in funcţie de diferite situaţii, modalităţile de realizare a unor baze simple şcolare, a unor spaţii de joacă în noile cartiere. RED.: Referindu-ne direct la situaţia municipiului Focşani, mai ales că, aşa cum s-a spus, se discută foarte mult, dar se face foarte puţin, vă rugăm să ne spuneţi la ce se pot aştepta locuitorii săi ? IOAN IOANOVICI: Consiliul popular municipal, în colaborare cu Consiliul municipal al sindicatelor va amenaja un complex sportiv, care va cuprinde art ştrand, terenuri de handbal, volei, baschet şi tenis de cîmp. MIHAI BĂLAN: Acţiuni pentru procurarea de materiale sportive. SANDU PĂROIU: Acordînd o importanţă deosebită amenajării de baze sportive simple pe lingă întreprinderi, vom acorda în continuare fondurile necesare pentru realizarea lor. Este necesară, însă, o precizare : avem nevoie neapărat şi de sprijinul conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor respective. D. PĂTRAŞCU : A fost alcătuit un plan detaliat, cu răspunderi concrete pentru fiecare unitate în parte, privind dezvoltarea bazei materiale necesară activităţii sportive a municipiului Focşani, în acest an. Multe dintre ideile exprimate au fost expuse şi in cadrul plenarei. Am încercat să desprindem esenţa. Rămine doar ca ele să fie puse ci mai curind inapieaxe. Emanuel FANTANEANU START ÎN „CUPA PRIMĂVERII“ Prima competiţie de tir cu caracter republican a anului se va deschide azi, de la ora 9, pe poligonul Tunari. Este vorba de întrecerile dotate cu „Cupa primăverii“, la care s-au înscris 250 de concurenţi, reprezentînd 28 de secţii (19 din provincie şi 9 din Bucureşti). Concursul care va reuni pe toţi fruntaşii tirului de la noi, ca şi pe reprezentanţii tinerei generaţii, se va disputa pe distanţa a patru zile : joi, vineri, sîmbătă şi dumnică. In ziua inaugurală programul va cuprinde următoarele probe: armă liberă calibru redus 60 f culcat seniori, pistol viteză 60 f seniori și juniori, armă standard 3x20 f juniori. MÎNA DESTINULUI o» (Urmare din pag. I) cem nimic. Fireşte» v» întrebaţi de ce am arat 7 — Chiar, de ce «ţi »rat T — SimplU 5 ca să fie arat! Fiindcă — aşa cum ne învaţă experienţa «cumulată — pe un teren proaspăt arat, foarte greu e de jucat !... Ce e senzaţional In toată treaba asta ? Senzaţional este faptul că nimeni nu ia nici o măsură împotriva unor asemenea abuzuri. Aceasta, culmea, cînd ştiut este că dezafectarea bazelor aportive e interzisă prin lege ! Şi nu numai prin lege , într-o şedinţă de lucru, cu un singur punct la ordinea de zi — SPORTUL — Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a luat in discuţie îmbunătăţirea bazei materiale necesară dezvoltării activităţii de educaţie fizică şi sport a Capitalei. Se avea în vedere că, din anul 1960 şi plnă In prezent, In municipiul Bucureşti a fost dezafectată o suprafaţă s.sportivă" de peste 250 000 m.p. cuprinzind 18 terenuri de fotbal, 20 terenuri de Volei etc. ca urmare, la scurt timp după ședința amintită, Comitetul executiv al C.P.M.B. a semnat Decizia nr. 1729 din 2 august 1968 privind hotărârile luate în această importantă problemă, ce cuprindea articolul 1 al Deciziei semnate de primarul general al capitalei 7 Cităm s Se Interzice dezafectarea bazelor sportive pe teritoriul municipiului Bucureşti şi comunele subordonate. (n. n. *- dar, nu ?). În cazul cind necesităţile dezvoltării oraşului impun dezafectarea unei baze sportive, aceasta se va face cu respectarea strictă a art. 12 din H.C.M. nr. 629/1968. In sensul de a se construi înainte (n.n. — deci, nu a seara înainte !) de dezafectare o altă bază sportivă la cel puţin dimensiunile, capacitatea şi numărul de elemente componente ale bazei dezafectate, în scopul asigurării continuităţii desfăşurării activităţii sportive. Aşadar, Decizia nr. 1729 pune stop — chiar din primul articol — dezafectărilor. Se stabilesc chiar și factorii meniţi sa vegheze asupra respectării hotărîrii luate. Astfel, în încheierea art. 1 al Deciziei menţionate găsim următoarea frază : Răspund ARHITECTUL-ŞEF AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ŞI INSTITUTUL PROIECT BUCUREŞTI. Fireşte, In cazul dezafectării de care ne ocupăm, este greu de presupus că ea s-a făcut cu avizul arhitectului-şef al Capitalei, cu acordul Institutului Proiect Bucureşti. Cum greu de presupus este, de asemenea, că arhitectul-şef sau — mă rog — Institutul Proiect Bucureşti nu cunosc locul unde va fi amplasată viitoarea construcţie executată de D.G.C.M.B. prin I.C.M. 2 Adică, baza sportivă Granitul. Deci, dilemă ! Dilemă, fiindcă în aceasta problemă — de care era direct interesat — trebuia cerut (conform legii în vigoare) şi asentimentul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi sport. Nu s-a cerut, deoarece dacă se cerea (şi presupunind că se obţinea) trebuia respectat art. l al Deciziei. După cum s-a văzut, însă, activitatea sportivă la stadionul Granitul a fost brutal și ilegal curmată. Cit despre numărul de „elemente componente“ acestea ar fi făcut obiectul unui teren de fotbal împrejmuit (350 900 lei), al unei piste de atletism (100 ooo lei), al unei tribune cu 12oo locuri (80 000 lei) etc. Un neiniţiat în problema (că problemă a devenit !) dezafectărilor ar fi tentat să creadă că toată această acidă pledoarie esta făcută numai pentru atonul din care a fost desfiinţată baza sportivă Granitul. Nu. „Variaţiuni pe aceeaşi temă" am avut şi cu splendidul complex sportiv I.T.B. din Turturele (dezafectat tot după apariţia Deciziei 1729) şi cu baza sportivă a Liceului ,,Alexandru Sahia“ (desfiinţată şi ea tot după semnarea Deciziei). Atunci ,... Atunci, cum ar spune conu Iancu : DE CE MAI Legiferam, daca tot dezafectam ? Dezafectăm, nearancare, fiindcă încălcăm, încălcăm dispozițiile legii nr. 29/1967, H.C.M. nr. 629 din 9 aprilie 1968, legea nr. 6/1957, legea nr. 3/1968, Decizia nr. . . etc. Să fie adevărat, stimabile, că „Unule-i lege e și tocmeală !“ (va urma) P.S. In numărul viitor al ziarului nostru veţi citi, sub titlul I,AU FOST ŞI NU MAI SUNT", un inedit comentariu despre sălile de sport. „SPORTUL" mulţumeşte pe această cale, tuturor cititorilor, corespondenţilor, colaboratorilor şi instituţiilor care au adresat felicitări redacţiei, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la apariţie. ir TINERETUL NOSTRU A ÎNŢELES (Urmare din pag. I) cadre calificată. Pe târim sportiv s-a făcut, deci, o muncă temeinică, fără improvizaţii, Care a avut drept rezultat naşterea şi dezvoltarea unei trainice pasiuni pentru activităţile sportive. Cu clţiva ani in urmă, etnd dai inimoşi şi pricepuţi antrenori de gimnastică bucureşteni (mă refer la Maria Simionescu şi Marcel Duncan) au Venit să lucreze în oraşul nostru, mulţi dintre părinţi, unii cu pregătire superioară, sau care au practicat ei înşişi gimnastica şi li cunosc bine virtuţile estetice, au văzut în gimnastică mijlocul ideal de dezvoltare armonioasă a copiilor lor. Beneficiind de o îndrumare competentă, de sprijinul neprecupeţit al comitetelor de părinţi şi, desigur, al oficialităţilor, gimnastica a câştigat treptat teren, a început să fie practicată de tot mai mulţi copii, s-au obţinut rezultate remarcabile in competiţii ce au angrenat elita naţională a acestui sport. Astfel că astăzi tot mai numeroasele cereri de profilare a şcolii generale nr. I în şcoală de gimnastică nu ihăi surprind pe nimeni. — Bilueta sălii de gimnastică (Unicat arhitectonic în România) este familiară foarte multor sportivi din ţara noastră şi de peste hotare, noua construcţie fiind o probă concludentă a preocupărilor organelor sportive centrale şi locale pentru baza materială a gimnasticii, ştim însă că şi celelalte ramuri sportiva beneficiază aici de numeroase terenuri şi construcţii. V-am rugă să ne vorbiţi despre acestea. — Mai asta foarte plăcut să mă refer la acest capitol al vieţii noastră Sportive, pentru că, realmente, realizările sunt remarcabile. Numai in 1969 tinerii din oraşul nostru au prestat muncă patriotică pentru amenajarea de terenuri sportive In valoare de peste 4 milioane lei. Sint gata sau aproape de dare In folosinţă două terenuri de baschet, unul de tenis şi altul de volei lingă sala de gimnastică , tot ih perimetrul respectiv Se află Intr-o fază avansată construcţia unui teren de handbal cu tribune pentru 25o0 de spectatori şi se lucrează intens la terenul de fotbal (capacitate 5 000 locuri). Ritmul rapid de desfăşurare a lucrărilor a fost imprimat aici mai ales de salariaţii Termocentralei (director general Gheorghiu, secretar al Comitetului de partid Gh. Oprea), care, din luna mai, anul trecut, au lucrat aici cu mult entuziasm. Aş dori, de asemenea, să subliniez iniţiativa seraliştilor de la Liceul nr. 1 care, sub îndrumarea Ing. Petre Dan, de la Grupul industrial petrochimic, preşedinte al secţiei de handbal „Cauciucul“, au amenajat, In timpul liber, un modern teren de handbal, cu instalaţie de nocturnă (capabil să găzduiască întreceri de anvergură cu caracter naţional şi internaţional), precum şi alte terenuri betonate de handbal. In fine, e necesar să menţionez că baza noastră materială se va îmbogăţi în curind cu o nouă şi frumoasă sală, ce se înalţă lingă cea de gimnastică. Aici vor beneficia de condiţii bune de antrenament luptătorii, boxerii, halterofilii şi tinerii judoka, conducerea I.S.C.M. manifestă multă preocupare ca acest important obiectiv al complexului sportiv al oraşului să fie dat In folosinţă cît mai curind. Toate acestea reflectă In modul cel mai convingător dorinţa tineretului nostru de a face sport, de a folosi binefacerile lui. De altfel, In acest sens ne stau mărturie alte numeroase fapte. Intre care cel mai semnificativ mi se pare participarea tinerilor la activităţile sportive. — Ne-aţi putea oferi cîteva exemple . — O acţiune sportivă cu caracter de masă care s-a bucurat anul trecut de un mare interes a fost campionatul de fotbal Intre secţii, organizat de Grupul adustrial Borzeşti, unitate economică ce numără 11 000 de mancitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari. Peste 30 de echipe au fost angrenate, o bună perioadă de timp, intr-o activitate permanentă care a cunoscut un deplin succes. De asemenea, in 1969 s-a desfăşurat, sub semnul unui Interes general, campionatul municipal de copii la handbal, cu participarea a 8 formaţii de băieţi şi tot atitea de fete, activitate susţinută şi Îndrumată de cunoscutul antrenor Mihai Pintea, care a reuşit să dea loturilor de tineret ale ţării patru componenţi. Avem o secţie puternică de box care, condusă cu pricepere de antrenorul Victor Alexandru, ne-a adus cîteva locuri fruntaşe in competiţii de primă minft ale pugilismului nostru. Şi, în fine, nu pot să nu amintesc de avlntul puternic pe care-l cunoaşte judoul. Deşi dispune de condiţii improprii de pregătire, antrenorul Naghi Sándor a reuşit să obţină nu numai un an rezultate remarcabile. Cea mai e Iocventâ dovadă — calificarea a 10 sportivi din oraşul nostru pentru finalele campionatelor naţionale de la Bucureşti ! — De o jumătate de an, In Oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej fiinţează un Liceu de gimnastică, unic în ţara noastră. Ştim că el s-a bucurat, chiar de la crearea sa, de sprijinul neprecupeţit — manifestat pe mai multe planuri — al organului local de partid. Acum, după ce bazele lui au fost puse şi activitatea cunoaşte un curs normal, ce semnificaţii şi perspective acordaţi acestui Liceu ? — Nu-i uşor să asiguri cele mai bune condiţii de lucru şi viaţă pentru cîteva seci de gimnaste şi cadre de specialitate din Întreaga ţară, venite aici intr-o temerară tentativă de a atinge marea performanţă. Avind mereu In faţă scopul final al acţiunii întreprinse prin crearea acestui Liceu, am căutat, cu răbdare, soluţii pentru toate problemele ce s-au ivit pe parcus şi mă bucur că astăzi lucru merg pe un făgaş bun, atit aspectul procesului de Învonit, principală, preocupare elevelor, cit şi al condiţiilor de pregătire sportivă şi de viaţă. Foarte multe dintre sportivele venite din alte oraşe se dovedesc a fi nu numai excelente gimnaste, dar şi bune eleve, cu un intelect dezvoltat, ceea ce uşureaza considerabil procesul de invăţămlnt de la Liceul de gimnastică şi explică poziţia fruntaşă a acestuia pe municipiu la capitolul „promovabilitate“. Sunt convins că Înalta competenţă a cadrelor ce lucrează aici, pasiunea lor remarcabilă vor da rezultate şi că din oraşul nostru vor porni viitoare componente ale lotului naţional de gimnastică. Am dorit ca la discuţia noastră despre sportul din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să participe şi tovarăşul VASILE ARDELEANU, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R., primarul oraşului. Domnia sa lipsea Insă, de la sediul organului de partid la momentul vizitei noastre. Am avut insă plăcerea să-l Inttlnim, cîteva ore mai tîrziu, Intr-o vizită de lucru la noua sală sportivă In construcţie, la terenul de handbal, la cel de fotbal. Deşi n-a fost posibilă o dezbatere despre sport, ne-am dat seama, din scurta discuţie purtată, că primarul oraşului Gheorghe Gheorghiu-Dej este nu numai un perfect cunoscător al planurilor construcţiilor sportive, el şi un entuziast iubitor de sport, manifestînd multă grijă pentru viitorul complex din jurul sălii de gimnastică. Am Înţeles şi mai bine atunei de ce sportul are baze solide tot Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de ce activitatea sportivă, de masă şi performanţă, înregistrează aici, ■n fiecare an, succese tot mai 'Uwvi* -IMr. 854 (6288)