Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-26 / nr. 854

DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MĂRII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea in continuare a României so­cialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi so­cială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oamenii muncii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activi­tăţii economice în vederea va­lorificării într-o măsură şi mai ma­re a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme princi­pale ale politicii externe pro­movate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte depu­taţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, ac­tivişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii econo­mice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Na­ţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi cores­pondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au intîmpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii parti­dului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fa­zekas, Petre Lupu­, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii in unită­ţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrindu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, minis­trul muncii, a prezentat Ex­punerea la Proiectul Legii or­ganizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil in presă şi amplu dezbătut in organizaţiile sin­dicale cu masele largi de oa­meni ai muncii, cu care pri­lej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisei juridice la Proiectul de lege in dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. La amiază, lucrările în şe­dinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi di­mineaţa. Comisiile juridică , pentru industrie, construcţii şi tran­sporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale ; pentru consiliile populare şi administraţia de stat ; pentru invăţămint, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru exa­minarea în continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe or­dinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Programul turneelor de calificare pentru „europenele“ de baschet ale juniorilor şi senioarelor După cum s-a mai anunţat, România va găzdui în acest an turneele de calificare pen­tru campionatele europene de baschet pentru juniori şi se­nioare. întrecerile se vor desfăşura după următorul program : JUNIORI (la Cluj): 24 aprilie : Cehoslovacia— R.A.U., Románia—Tunisia ; 25 aprilie: Tunisia—Ceho­ slovacia, România—R.A.U. ; 26 aprilie: R.A.U.—­Tunisia, România—Cehoslovacia ; SE­NIOARE (la Oradea) 15 mai: R.F.G.—Austria, România— Suedia; 16 mai: R.F.G.— Suedia, România—Austria ; 17 mai: Austria—Suedia, Ro­mânia—R.F.G. La ambele turnee, primele două echipe se vor califica pentru finalele competiţiilor care vor, avea loc în Grecia, în luna august (juniorii) şi în Olanda, în luna septem­brie (senioarele). I. Băiaş, component al lotului republican de popice, in plin efort, lansează bila la umil din antrenamentele premergătoare intilnirii cu echipa R. P. Ungare PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢIVAT Redacţia şi, administraţia Vasi­le Conta nr. 16, tel. 11, interurb­an 72 şi . 286. sportrom buc 180. 4 pagini 30 bani Anul XXVI­ Nr. 854 (6288) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONA PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Joi 26 martie 1970 ­n cuplajul internaţional din sala Progresul Voleibaliştii de la l.E.F.S. învingători In ultimul joc al turneu­lui întreprins în ţara noastră voleibaliştii de la Mladost Zemun Belgrad au întâlnit, în sala Pro­gresul, formaţia l.E.F.S., din divizia B. Studenţii, cu un atac eficace şi un blocaj prompt, au depăşit echipa iugoslavă cu 3—0 (5, 6, 4). Antrenorul forma­ţiei I.E.F.S. a folosit în primele două seturi sex- tetul de bază, iar în setul trei a introdus rezervele. V. SANDU­LESCUI Baschetbaliştii echipei Mladost au cedat in faţa Progresului Echipa de baschet Mla­dost Zemun Belgrad şi-a încheiat turneul făcut în ţară cu o partidă susţi­nută, aseară, în compania formaţiei Progresul Bucu­reşti. La capătul unui meci fără virtuţi tehnice şi spec­taculare deosebite, tabela de marcaj a arătat, în fi­nal, scorul de 79—72 (42—37) în favoarea bucu­­reştenilor. Gazdele au con­dus în permanenţă, vic­toria nefiindu-le pericli­tată nici o clipă. Progre­sul a avut perioade de joc bun, dar căderile de pe parcurs au permis ad­versarilor să reducă din handicap. Principalii rea­lizatori : Novacek (21), Florea (19) de la Progresul şi, respectiv, Rijiak (23). Au arbitrat V. Bordeianu şi A. Atanasescu. Un nou atac reuşit al voleibaliştilor de la I.E.F.S. (fază din meciul I.E.F.S. — Mladost Zemun) De miine, la Floreasca FINALELE NAŢIONALE ALE SENIORILOR JUDOKA vor avea l°c finalele celei de a doua ediţii a campionatelor naţio­_____ nale Individuale ale seniorilor ju­doka. Sperăm că procedeele tehni­ce, executate de cei 80 de fina­­lişti, vor fi din­tre cele mai spec­taculoase, aşa cum se vede şi în imaginea ală­turată. Studioul de televiziune va transmite în di­rect aspecte din ultima parte a competiţiei. Vineri, sîmbătă şi duminică, în sala Flo­reasca din Capitală. TINERETUL NOSTRU a Înţeles BINEFACERILE SPORTULUI Interviu cu tovarăşul NICOLAE DRAGOI, secretar al Comitetului municipal al P. C. R. Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Pentru foarte mulţi, Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej înseam­nă, pe plan sportiv, gimnastică. Este adevărat şi nu prea. Ade­vărat, pentru că, indiscutabil, sportul graţiei şi al măiestriei se situează pe primul plan al preferinţelor localnicilor , mai puţin adevărat, deoarece, la o cercetare atentă, se constată că în oraş sunt îndrăgite şi practi­cate cu mult succes şi alte ra­muri sportive care au adus sau, cu siguranţă, vor aduce satis­facţii iubitorilor de sport din a­­ceastă solidă cetate a chimiei ro­mâneşti. O discuţie despre sport cu to­varăşul NICOLAE DRAGOI, se­cretar al Comitetului municipal al P.C.R., este concludentă în a­­cest context, pentru că ea con­semnează lucruri deja ştiute des­pre „fenomenul sportiv“ din O­­raşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, relevă aspecte inedite sau cre­ionează cu remarcabilă preci­zie perspectiva. Bineînţeles, dia­logul nostru a pornit, totuşi, de la gimnastică : 0 — Este un lucru prea bine­­ cunoscut că, în multe oraşe 0 ale ţării, fotbalul monopolizea-0 ză Interesul nu numai al iu- 0 bitorilor de sport, dar şi al, 0 de ce să nu recunoaştem, or-0 ganelor sportive şi oficialităţi-0. lor. Oraşul dv. face o sur­gă prinzătoare, pentru mulţi, ex­ig cepţie de la această regulă 0 cvasigenerală. Cum vă ex-0 pileaţi, tovarăşe secretar, pri­za gimnasticii In municipiul 0 dv. 7 0 — înainte de a formula răs-0­ punsul propriu-zis la Întrebarea 11 dv., mi-aş Îngădui să amintesc 0 citeva fapte care vor explica, 0 poate, Intr-o măsură, Interesul ti­­^­neretului nostru pentru gim­­■0. nastică. Populaţia oraşului este, 0­ prin excelenţă, tinără, cu o virstâ 0 medie sub 30 de ani. In şcoli 0 Învaţă 13 000 de elevi. Iar orele 0 de educaţia fizică sunt predate de 0 Constantin MACOVEI 0 ----------------------------------------------­g. (Continuare in pag. a 2-a) Foarte rar, dar te intîm­plă : o fotografie pozitiva, la un material negativ ! Juniorii de la „Granitul“ vor să salveze măcar porţie terenului de fot­bal pe care — aşa cum au mărturisit fotoreporterului nostru Theo Macarschi — Ie vor păstra pină cînd cei care le-au desfiinţat stadionul vor construi — conform legilor In vigoare — un alt teren. a M­INA DESTINULUI UD REZUMATUL CAPITOLULUI PRECEDENT: După ce şi ultima bază sportivă din sectorul 2 este dezafectată, tinerii din această parte a Bucureştiului nu renun­ţă la activitatea sportivă. Ei se decid să amenajeze — prin mun­că patriotică — un stadion în groapa Fundam. Fac acest lucru cu avizul proprietarului (Fabri­ca de cărămizi „7 Noiembrie“) iar cînd — după luni de muncă susţinută — sunt gata terenurile de sport, Direcţia generală con­strucţii montaj Bucureşti recla­mă „groapa" motivînd că fabri­ca îi este subordonată, deci a­­probarea pentru amenajarea nou­lui complex sportiv trebuia s-o ia de la ea. Nu au luat-o­ să fie sănătoşi, împreună cu tere­nul de fotbal, cu frumoasa pistă de atletism, cu cele trei tere­nuri de volei etc., pe care, fireş­te, le vor desfiinţa pentru a construi pe locul curăţat, nive­lat şi peluzat, ce vor crede de cuviinţă. REZUMATUL CAPITOLULUI DE FAŢA : Perseverenţă în ac­ţiunea de a desfiinţa tot ce e bază sportivă, Direcţia generală construcţii-montaj Bucureşti dez­afectează (prin I.C.M. 2) Şi sta­dionul Granitul. Desigur, pentru a construi pe aceste terenuri de sport tot ce va crede de cu­viinţă (ca în capitolul precedent). ŞI ACUM CAPITOLUL II AL ROMANULUI... Dimineaţa era Însorită, veselă, prevestind o zi de primăvară cum au fost multe în această iarnă încă neplecată de prin alte locuri. Aşadar, era dimineaţă, cînd un excavator In­tră pe poarta stadionului. Intră alunecind greoi pe şenile, oprin­­du-se in dreptul careului de 16 metri, unde începu să sape cu nădejde. In aerul tara al dimineţii, cupele de pămînt scos din Inima terenului de fotbal,­­“Milţă spre tribună vîrcolaci ce­­ţoşi de aburi, amintind de res­piraţia în grup a tinerilor fot­balişti care pînă atunci jucaseră la acea poartă. Dar terenul are do­uă porţi. Resemnaţi, jucăto­rii se deplasează în partea opu­să a stadionului. Returul cam­pionatului presupune un antre­nament în crescendo... Dar, mina destinului se întinde ca o umbră şi peste această parte a terenului. Un puternic tractor începe să are delicatul gazon, rupind cu ciudă pluşul verde al ierbii. Inspăimîntaţi de ceea ce văd, strangulaţi da indignare, sportivii ingină . — De ce T — Pentru că aşa avem dispo­ziţie t — Să „dezafectaţi* T — Nu, să „construim“, sesizaţi deosebirea, sper ? Astfel, In par­tea stingă a terenului vom face... — Mă rog. Șl In partea opusă, unde ne antrenăm noi ? — Acolo, deocamdată, nu fa-Vasile TOFAN (Continuare tn pag.­­ 2­ a) (Roman-foileton de senzaţie şi mister) • Cum a fost sfărîmat Granitul • De unde a pornit conflictul și... cum s-a produs delictul În divizia A la fotbal FARUL — UNIVERSITATEA CRAIOVA 4-0 (2-0) Oprea (4) și Papuc (8) au primit cite doua goluri Amănunte în pag. a 3-a Şi totuşi... ECHIPA .­.CELESTE“ ŞI-A ÎNCEPUT ANTRENAMENTELE MONTEVIDEO 23 (Agerpres). Lotul de fotbal al Uruguay­ului şi-a început antrenamentele în vederea campionatului mondial în cantonamentul special „Los Aromos“ situat în apropiere de Montevideo. La dispoziţia antre­norului Hohberg se află 23 de jucători, între care cunoscuţii Internaţionali Mazurkiewicz, Ro­cha, Sandoval, Gomez, Zubla, Losada. Lipsesc cei doi suspen­daţi pentru dopaj, Cortez şi Cae­­tano, care se crede că nu vor mai fi introduşi în lot. Echipa Uruguayului va susţine la 31 martie, pe teren propriu, un meci de verificare cu selecţionata Pe­rului în pagina a 4-a TEZE ŞI ANTITEZE IN TENISUL DE MASĂ ACTUAL Ancheta internaţională a ziarului Sportul Ieri, la Stockholm, In C.M. de hochei, s-au desfăşurat două par­tide : U.R.S.S. — Polonia 11—0 (3—0, 6—0, 2—0) şi Cehoslovacia — R.D. Germană 7—3 (3—0, 1—1, 3—2). Astăzi este programată întilni­­rea Finlanda — Suedia. Zagalo a schimbat programul de pregătire a fotbaliştilor brazilieni • Au fost solicitate meciuri de verificare cu reprezentativele Iugoslaviei, Scoţiei, Portugaliei şi Spa­niei. • A fost amînată ple­carea în Mexic. C.M. de hochei: Cota echipei U.R.S.S. este in crestere CLASAMENT 1. U.R.S.S. 8 7 0 1 60— 9 14 2. Suedia 7 5 1 1 35—14 11 3. Cehoslovacia 8 5 1 2 43—20 11 4. Finlanda 7 4 0 3 20—29 8 5. R.D. Germană 8 0 1 7 11—45 1 6. Polonia 8 0 1 7 8—60 1 Confruntare directă intre atacantul sovietic Evgheni Misakov (nr. 12) si portarul echipei R. D. Germane, Klaus Kirche. Fazi din meciul disputat marti la Stockholm. In returul campionatului mondial de ho­­_ ___ chei pe gheață (grupa A) . - TURNEU DE POLO LA CLUJ Miine va începe la Cluj un turneu internaţional de polo, la care vor participa Dynamo Magdeburg, Med­­vesceak Zagreb, T.S.K. Sofia şi Voinţa Cluj. SCRIMER! ROMÂNI LA C.M. DE TINERET Intre 27 şi 30 martie vor avea loc la Minsk (U.R.S.S.), campio­natele mondiale de scrimă pentru tineret. Anul acesta competiţia speranţelor scrimei de pe glob va reuni la start trăgători din UE peste 20 de ţări, printre care şi România. Din lotul ţării noastre, care a şi plecat la Minsk, fac parte, printre alţii, Ursovici, Şte­fan, Eva Leghel, Cărămidă şi Creiţaru. MPOUTANE! L -am cunoscut la ultima sesiune I a Academiei Olimpice Inter­naţionale, la umbra săracă a I măslinilor prăfuiţi din dum- I brava sacră a Olimpiei. Era unul dintre auditorii italieni I cei mai serioşi, mai competenţi, mai I combativi. Student în educaţie fizică, originar din Napoli, demifondist, im- I pătimit de atletism cum numai aler- I gătorii pot fi. Pasquale Bellotti ne-a trimis zilele I acestea citeva numere dintr-,o revistă I pe care o editează și al cărei director se intitulează cu mîndrie. De fapt, nu I e vorba decit de vreo 8—''0 pagini I de hîrtie brută, dactilografiate, şapiro­­grafiate şi prinse în capse, intitulate I „Piste e pedane napoletane", cu men- * ţiunea în subtitlu­­ periodic al asociaţiei­­ polisportive Partenope (clubul care a I eliminat anul trecut Stecua din „Cupa­­ cupelor" la baschet). Un fel de bulerin­­ intern, consacrat în special activităţii­­ secţiei de atletism. Colaborează cu ■ articole, dări de seamă, statistici,­­ glume şi chiar desene, antrenorii şi I membrii clubului. ■ Am evocat simplitatea acestei iniţia- , tive napolitane pentru că ea poartă I marca interesului şi dragostei psihu * propriul club. Atleţii scriu, bat la ma- « şină, desenează, trag la maşina de | multiplicat, capsează, difuzează, fără * nici o cheltuială (dacă nu punem la ■ socoteală pierderea neplanificată de | hîrtie, consumul nespecific ţie capse, ■ uzura neamortizată a Rotaprintului­­ etc.), numai şi numai din dorinţa de I a face viaţa de club mai atrăgătoare, * mai plăcută, simulînd cu mijloace ■ simple prea complicata viaţă însăşi. ; Tn anii aceştia, cînd asistăm la o uimitoare eflorescenţă a revistelor şco- I lare, exemplul pe care ni-l oferă tină- t rul nostru prieten Pasquale Bellotti ne duce cu gindul la posibilitatea pe care I ar avea-o cluburile şi asociaţiile noas- tj tre sportive de a-şi crea asemenea unelte nepretenţioase de informare, de I documentare, de educaţie, de amuza- | ment la urma urmei. O revistă proprie, intimă, a colec- | tivităfii sportive, reprezintă pentru | membrii ei, în primul rînd, un liant * cel puţin tot atît de trainic precum ■ cravata cu culorile clubului, insigna, | brelocul sau fotografia de grup (mai ales că, de multe ori, nu ne-am învred- | nicit să le confecţionăm nici pe | acestea !). Victor BANCIULESCU

Next