Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-28 / nr. 856

Redacţia şi şj administraţia ; str Vasile Conta nr. 16, tel. 17.10.05 interurban 72 şi 286. Telex sportrom buc. 180. Anul XXVI - Nr. 856 (6290) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAt ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Ş 1 SPORT LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de a treia zi a lucră­rilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţio­nale a Republicii Socialiste România. În sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — condu­cători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, persona­lităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti şi numeroşi, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe la aducă­tor­ii parti­dului şi statului, tovarăşii : Nicolae Ceauş­escu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Mari­an Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre I­upu, Manea Mines­cu, Dumi­tru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizind lucrările, preşe­dintele Marii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, a dat cu­­vîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Da­rea de seamă cu privire la activitatea internaţionali a Republicii Socialiste România in turul 1968. La dezbaterea generală, au luat cuvintul deputaţii: Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim secretar al Comi­tetului judeţean­ Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Re­şiţa, general-locotenent Ioan Co­man, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisen­burger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţiona­litate germană, Ion Ursu, pre­şedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Şte­fan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedinte­le Consiliului oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedinele Co­operativei agricole de produc­ţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, pre­şedintele Uniunii Compozito­rilor, şi Maria Groza, vicepre­şedinte al Marii Adunări Na­ţionale, vicepreşedintă a Con­siliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­râri a Marii Adunări Naţio­nale cu privire la activitatea internaţională a Republicii So­cialista România in anul 1968, hotărire care a fost examinată şi însuşită de Comisia de po­litică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat in unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu pri­vire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste România in anul 1968. Depu­taţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă Îndelung, manifeistînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporu­lui la politica externă a Re­publicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca ur­mătoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale să fie anunţată din timp. — Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a a­­nunţat că, potrivit principiu­lui sesiunilor deschise, lucră­rile vor continua in comisiile permanente. (Agerpres) In prima zi a finalelor naţionale de judo mmm Îmbucurătoare cu tenica Reuniunea Inaugurală a finale­lor naţionale individuale de judo ns-a prilejuit o plăcută revedere cu acest sport al Inde­­mînării. Cei 76 de judoka seni­ori, calificaţi In etapele de zonă au oferit, în primele tururi, programate aseară la Baia Flo­­reasca din Capitală, întreceri pasionante și, cu totul surprin­zător, de un bun nivel tehnic. Evident, ne referim comparativ cu ceea ce am văzut noi pînă acum in confruntările oficiale Interne. Faptul că aproape toate parti­dele s-au încheiat înainte de limită, prin iopon, la capătul unor procedee tehnice executate cu siguranţă, ne îndreptăţeşte să apreciem cu satisfacţie că Ana­liştii au venit la Bucureşti, de astă dată, bine pregătiţi. Şi, de cei să n-o spunem, arbi­trajele­­care au dat de fiecare dată dureri de cap sportivilor şi, mai ales, antrenorilor) au fost, să nu fie de deochi, corecte. Iată şi cîteva rezultate înregis­trate In reuniunea de aseară : cat. 63 kg : D. Georgescu (Ra­pid Buc.) b. ipp. St. Sfarcof (Politehnica Timişoara), M. Sîr­bu (Trotuşul Oraş Gh. Gheor­­ghiu-Dej) b. superioritate teh­nică O. Greff (Rapid Buc.), Tr. Oprea (Poli. Timiş.) b. ipp. Gh. lonescu (Metalul Plopeni) ; cat. 70 kg : D. Hîrşan (Vagonul Arad) b. ipp. D. Botnariu (Poli. Bra­şov), I. Gali (Sănătatea Miercu­rea duc) b. ipp. Z. Macridin (Poli. Timiş.), I. Marinescu (Poli. Buc.) b. ipp. V. Vasluianu (Trotuşul) ; cat. 80 kg : Gr. Dan (Universitatea Buc.) b. ipp. T. Bejan (Nicolina Iaşi), V. Tirei (Univ. Craiova) b. ipp. N. Gogu (Metalul Roman), Gh. Gîtlan (Met. Roman) b. ipp. Gh. Iaco­­bescu (Poli Braşov) ; cat. 93 kg: R. Pinzaru (Nicolina) b. ipp. N. Roman (Univ. Craiova), V. Pirvu (Trotuşul) b. ipp. Fr. Ke­sék (Ştiinţa Mediaş), I. Herman (I.E.F.S.) b. ipp. I. Csep (Univ. Cluj); cat. + 93 kg: V. Sa­muşcu (Straja Gheorghieni) b. ipp. P. Fodor (Straja Orăştie), V. Cozma (Met. Roman) b. ipp. B. Bekir (Nicolina), Gh. Boşcu (I.E.F.S.) b. ipp. V. Cădaru (I.E.F.S.). Astăzi, (ora 9,45), şi mîine (ora 8,30 şi 18) celelalte reuniuni. Costin CHIRIAC ACEASTĂ LUME TlNĂRĂ A JUDO-ULUI­­ L­umea judo-ului e o lu­me tînără. Redusă la un numitor comun, vîrsta celor care-l slujesc (ju­doka, antrenori, arbitri şi ac­tiv federal) nu atinge cifra a treizeci de ani. E o lume in care te simţi bine fiindcă nu te apasă pri­virile docte ale specialiştilor septuagenari sau cuvintele mustrătoare ale pedagogilor care au dirijat şi alte generaţii şi, în virtutea comparaţiei, o apostrofează pe cea de azi, considerînd-o prea exaltată. Deşi inundat de un optimism estival, acest tineret şi-a pre­cizat bine idealul şi are şanse să-l împlinească pentru că este un tineret pregătit şi mo­ral. Un tineret care, avînd in mîinile sale soarta unui sport cu mare aderenţă în mase, ştie că trebuie să muncească, să impămîntenească şi să impu­nă judo-ul, să-l ridice la un nivel competitiv cu cel con­tinental, să-l imprime un stil românesc şi să statornicească o şcoală autohtonă de judo. Şi tineretul munceşte, pă­truns fiind de nobil, dar di­ficila lui misiune, învinge sau pur şi simplu ignoră greută­ţile începutului, exclude sub­terfugiile facilitate de acea salvatoare formulă : „Sîntem la început de drum, deci...* „Deci ■— s-ar putea spune — nu ne cereţi deocamdată mai mult sau mai bine !* lată cîteva reflecţii pe care ni le-a generat prima zi a finalelor cînd, de la nivelul tribunei, am avut perspectiva întregii lumi a judo-ului ro­mânesc, lume în care se dis­tinge terţetul tinerilor antre­nori Donciu — Bucur — Bog­dan, creditaţi cu cele mai mari responsabilităţi la nive­lul loturilor republicane de seniori şi juniori şi recent înnobilaţi cu cea mai înaltă distincţie oferită pînă acum la noi (Canul 3) , în care se agi­tă fructuos Radu Gruia şi „suita“ sa de tineri arbitri , in care concurează judoka la Iaşi şi Timişoara, de la Orăştie şi Turnu Măgurele, de la Arad şi Bucureşti, Nuşa MUŞCELEANU Finalizind aruncarea peste umăr I. Lázár (Vagonul) obține ippon-ul. SPORTUL : Întrecere SAU CONFLICT ? Faptul că ziarul Italian Corriere della Sera a reuşit să unească în jurul problemelor fotbalului un cuplu neaşteptat : prozatorul Al­berto Moravia şi antrenorul Helenio Herrera, figuri de notorietate mondia­lă, a însemnat, de­sigur, un succes pentru cotidianul din Milano. Demnă de relevat n-a fost, însă, numai reunirea celor doi interlocutori, asistaţi, la o pasionantă „masă rotundă", de cîţiva studenţi, ci şi problematica abordată : FOTBALUL PROFE­SIONIST ŞI IMPLICAŢIILE SALE, punctele de vedere antagonice exprimate. Pentru început, Moravia a pro­pus o distincţie cla­­ră intre sport si conflict (agonisme), primul termen in­­semnind, in con­cepţia reputatului romancier, UN AD­MIRABIL MIJLOC Imemmm DE DEZVOLTARE A ORGANISMULUI U­­MAN, UN JOC — şi Jocurile constituie o activitate fundamen­tală a omului, in timp ce ago­nisma, prin contrast, ESTE UN SOI DE BOALA, CARE BINTUIE IN TOATE EPOCILE. Suporterii, în marea lor majoritate, fără a face sport, vin la stadion pentru a privi, în numele unor simpatii preconcepute. Prin aceasta — este de părere Alberto Moravia — ei se diferenţiază net de spectatorii actului artistic, în ciuda faptului că H.H. susţine : „suporterii nu sunt atleţi, în aceeaşi măsură în care nici spectatorii de teatru nu sunt actori“. De fapt, aceste opinii contra­dictorii n-au făcut decit să pre­faţeze dezacordul celor două personalităţi, în ceea ce priveşte punctul ce părea, INIŢIAL, a fi de contact între cele două activi­tăţi sociale reprezentate, spor­tul şi arta : SPECTACOLUL. Şi în timp ce Alberto Moravia Paul SLAVESCU (Continuare In pag. a Alberto Moravia si Helenio Herrera intr-un pasionant duel de opinii COMPETIŢIE DE MINI­VOLEI In capitală Duminică, incepînd de la orele 8.30, in sala Liceului nr. 24, (str. Grădina Bordei nr. 2) In organizarea federa­ţiei de specialitate, se va des­făşura o competiţie experi­mentală de minivolei, rezer­vată elevilor intre 9 şi 13 ani, cu participarea echipelor : Şc. generală Pucioasa, Şc. sp. 3 Buc., Cutezătorii, Liceul 24 (la băieţi) şi Şc. sp. 1, Li­ceul 84, Şc. sp. 3 (la fete). R­ M­INA DESTINULUI (IV) ezumatul capitole­LOR PRECEDENTE . U­­nica bază sportivă a ti­nerilor din sectorul II urmează a fi dezafectată, pe motiv că amenajarea ei nu s-a făcut cu consimțământul adevă­ratului proprietar. Stadionul Granitul a fost dezafectat, zile­le trecute, fără acordul preala­bil al C.N.E.F.S.­, Incălclndu-se legea care obligă construirea înainte de dezafectare a unei alte baze sportive In locul celei desfiinţate. Conform H.C.M. nr. 629 din 27 martie 1968 trebuiau să fie redate activităţii sportive şi bazele folosite In alte scopuri. Aceasta, la cererea C.N.E.F.S. Nu s-au restituit, deşi au fost solicitate (bunăoară: baza nau­tică Metropola, sala de sport Mica, ştrandul Izvor etc.). REZUMATUL CAPITOLULUI DE FAŢA: sala de sport „Car­păţi“ se transforma în sală de şedinţe a Ministerului Indus­triei Metalurgice; sala de sport a uzinelor „13 August* se re­profilează mai mntit în magazie de materiale, apoi în dormitori pe urmă în cantină și după muite alte asemenea metamor­foze îşi peta profilul dinainte de a fi construită «, adică, TE­REN VIRAN ! Ş­i acum al patrulea fasci­col al romanului... Ploaia din ajun spălase cerul, înveselind pentru o clipă feţele aspre de la vo­lanul puternicelor autocamioa­ne care, prudente, Înaintau pe­­caldarîmul străzii Academiei. Cu aceeaşi reţinere, dar din­spre Edgar Quinet, venea o al­tă coloană de grele maşini. Trezit din dulcea toropeală a dimineţii, căminul de studenţi „Carpaţi“ deschise curios ochii albaştri al storurilor. — Ce se întîmplă ? — Nu se Întîmplă nimic, bă­­trîne — spuseră studenţii. Ne mutăm. Noi la Grozăveşti, el aici. — El . Care el 7 — Ministerul Industriei Me­talurgice. Valile TOFAN (Continuare in pag. • 2-a) • (Roman —foileton de senzaţie şi mister) Disputa adreselor • Relaţia teren viran-sată de sport ! Reprezentativa feminină de tenis de masă SCHIORI ROMÂNI a României pleacă azi la Moscova CA UNIVERSIADĂ Astăzi, urmează să plece la Moscova reprezentativa feminină de tenis de masă a /«robe României care va participa la campionatele europene ce se vor desfăşura între 1 şi 8 alpine)' n. Dudu şî Aparaschiva aprilie. Vor face deplasarea jucătoarele Maria Alexandru, Carmen Crişan, Eleonora Mih­alca şi Cojocaru­­au plecat la Rova-Magdalena Lesai, însoţite de antrenoarea federală Ella Constantinescu. Va mai face deplasarea nieni (Finlanda) pentru a­par­ şi tov. Sever Daneţ, secretar general al federaţiei noastre de specialitate, care va lua parte la covetiţie^are^^va" des­ a­ reuniunea Uniunii europene de tenis de masă. sura intri 2—7 apriție. ASTĂ-SEARA PE RINGUL DE LA FLOREASCA ROMÂNIA - IUGOSLAVIA (box-tineret) Oaspeţii prezintă 7 Ciştigători ai „Turneului speranţelor olimpice" Reprezentativa pugilistică de tineret a Iugoslaviei a sosit ieri dimineaţă în Capitală, în vederea întilnirii de azi, cu selecţionata similară a ţării noastre. De la Gara de Nord, oaspe­ţii au plecat la hotelul Union, unde au efectuat imediat un prim cîntar de probă. Delegaţia sportivilor iugo­slavi cuprinde 16 persoane : un conducător (Alexander Brand­ei), doi antrenori (Bora Dukici, Zoran Andreievici), doi arbitri (Dorda Vukcevici, Ni­kola Rapaik), un medic (Mom­cilo Milojevici) şi 10 boxeri : Zoran Iovanovici, Branko Iva­nov, Miodrag Marcovici, Stevan Cizmici, Djuro Sebescan, Du­­şan Markovici, Dragan Todoro­­vici, Mirko Antei, Goran Bă­şici, Ko­jo Dzilas). Antrenorii oaspeţilor ne-au declarat că AŞTEAPTA CU ÎNCREDERE MECIUL DE ASTA-SEARA, ÎNTRUCÎT U­­NII DINTRE ELEVII LOR SÎNT BINE COTAŢI LA ORA ACTUALA ÎN BOXUL IUGO­SLAV. IVANOV, CEI DOI MARKOVICI, TODOROVICI ANTEL, BASIC­ şi DZILAS SÎNT CÎŞTIGATORI AI TUR­NEULUI SPERANŢELOR O­­LIMPICE disputat in ţara ve­cină. Cert este faptul că MECIUL ROMÂNIA — IUGOSLAVIA, care va începe la ora 19, în sala Floreasca, va fi APRIG DISPUTAT. Sîntem convinși că antreno­rul Eugen Fűrész a luat toate măsurile pentru ca elevii săi (V. Ivan, M. Toni, Gh. Ciochi­nă, C. Bumb, S. Mihalcea, D. Moraru, I. Gyorffi, I. Hie, l. Silişte, D. Zelinca) să onoreze cartea de vizită a boxului ro­mânesc, în afara arbitrilor oaspeţi, citaţi mai sus, vor oficia Vir­gil Cazacu şi Victor Popescu. (r. c.) Noua piscină de 50 m de la „23 August“ şi a deschis ieri porţile pentru primele antrenamente. La s­fir­şi­tul acestora, Marian Slavic a înotat o „sută" în 55,8. O frumoasă promisiune a record­manului ţării pentru „internaţionale“ Foto I­V. BAGEAG AVANPREMIERĂ... έ nainte de a fi pre­zenţi la catedre, o parte dintre viito­rii absolvenţi ai Institutului de E­­ducaţie Fizică şi Sport (in toate cazurile, cei mai sîrguincioşi) au avut prilejul să facă cunoştin­ţă cu şcoala, cu copiii pe care ii vor călăuzi. Iniţiativa acţiunii, rezer­vată unor studenţi aflaţi în perioada de practică peda­gogică, aparţine Catedrei de teorie şi metodică a I.E.F.S. şi Inspectoratului şcolar al Municipiului Bucu­reşti şi ea trebuie salutată cu toată căldura. O modali­tate de a apropia pe viito­rii profesori de educaţie fi­zică de activitatea sportivă de masă. O iniţiativă bine­venită, dacă ne gîndim că această activitate se află cuprinsă, de­­ fapt, în sfera obligaţiilor unui cadru di­• Un interesant experiment al Catedrei de teorie şi metodică a I.E.F.S. şi al Inspectoratului şcolar ori Municipiului Bucureşti • Vi­itorii profesori în mijlocul viitorilor lor elevi • De­monstraţii de judo şi yoga • Fetişul „condiţiilor opti­me“ poate fi spulberat dactic de specialitate — pe lingă ore de predare, şi al­tele în completare — ore de aşa-numite activităţi e­­ducative, între „graniţele“ asociaţiilor sportive şcola­re. în fine, nu trebuie igno­rat nici aspectul propagan­distic al unei astfel de ini­ţiative : prin demonstraţii de înaltă clasă elevii să poată vedea pe viu (şi nu prin conferinţe, referate sau prelucrări !) frumuse­ţea exerciţiului fizic. Mai trebuie subliniat că în do­rinţa de a exclude impro­vizaţiile, iniţiatorii au fixat riguros o serie de detalii de organizare, şcolile în care urma să aibă loc e­­voluţia viitorilor profesori, tematica demonstraţiilor, profesorii îndrumători ai studenţilor aflaţi în practi­ca pedagogică ş.a.m.d. T. BRADETEANU (Continuare in pag.­­­2-a) Ani, pe arena Voinţa din Capitală DUBLĂ ÎNTÎLNIRE DE POPICE ROMÂNIA - UNGARIA Ieri s-au Încheiat pregătirile reprezentativelor României pentru cea de a zecea întilnire cu selecţionatele Ungariei. După ultimul control, antrenorii Alex. Andrei şi F. Popescu au alcătuit formaţiile­­ FEMININ : Elena Cernat, Ana Marcu, Crista Szöcs, Elena Tranda­fir, Margareta Szemany, Cornelia Fetruşca. Rezervă : Fl. Neguţoiu. MASCULIN : I. Băiaş, Gh. Silvestru, V. Mantoiu, D. Dumitru, I. Micoroiu, C. Vînătoru. Rezervă : Al. Vrînceanu. Antrenorii maghiari L. Toth şi J. Kiricsi ne-au comunicat echipele: FEMININ : Borbála Fenyöhazi, Erzsébet Sallai, Jolan Bejczi, Zsófia Harsan, Györgyi Nadas, Klara Kiss. Rezervă : Ilona Dunai. MASCULIN : J. Rákos, P. Tösi, J. Horvath, B. Csanyi, I. Kiss, L. Sütő. Rezervă : L. Szabó. întrecerile au loc AZI PE ARENA VOINŢA DIN CAPITALA, IN­CEPIND DE LA ORA 14. Arbitrul intilnirii : J. Watzinger (Austria). Mîine, un nou concurs de motocros Duelul Capitală - provincie continuă La numai o săptămînâ de la deschiderea stagiu­nii 1970, spectatorii vor a­­sista duminică la un nou concurs de motocros : campionatul municipal. In program figurează probe pentru clasele 250 cmc, 500 cmc și tineret Cursele au loc pe traseul bazei spor­tive Metalul (Pantelimon) din Capitală, primul start urmînd a se da la ora 10. In dorinţa de a se crea un plus de atractivitate disputelor, organizatorii au invitat şi o serie de motocrosişti fruntaşi din provincie. Au confirmat participarea alergători de la Steagul roşu Braşov, Poiana Câmpina şi Loco­motiva Ploieşti. pagini 30 bani Sâmbătă 28 martie 1970 IMM-SPORT FĂRĂ VERSTĂ , viaţa sportivă a poporului nostru sînt unele ramuri care au o existenţă atît de îndelungată. Incit istoria lor se confunda cu istoria unor activităţi utilitare. Intre acestea şi înotul , o încer­­­­care, firească, de a pătr­unde în alt mediu pentru a-l cunoaşte şi a-l folosi, pentru a-l învinge — prin miş­cări naturale — şi a-l stăpîni, cu alte cuvinte, o lucrare a întregii fiinţe efec­tuată, în sineretismul ei iniţial, atit ca o dorinţă internă, cît şi ca o cerinţă a mediului din afară. Poate aşa se va fi desprins înotul ca joc şi spori din înotul ca activitate utilitară, după ce vor fi existat multă vreme împreună, de vreme ce căutîndu-i geneza sîntem îndemnaţi să cităm proverbele şi bala­dele. Ele îşi trag seva din înţelepciunea populară a unor cutume ce consfinţeau, odinioară, la poporul nostru obligati­vitatea învăţării înotului. Era o cerinţă a epocii, o solicitare externă dictată de împrejurările de atunci, de cînd datează şi aceste expresii : „Nu ştie nici citi, nici înota", „Să înoate nu i-e dat, decît la cel ce s-a învăţat la înotat", sau, cum spune vestita Chira în balada cu acelaşi nume, „Iar cine nu poate / In apă să-noate / Muierea i-o bate / Pe bună dreptate". Şi spune mai departe o doină : „Cînd eram de doisprezece (ani) / Ştiam Dunărea a trece". Intr-adevăr, marele fluviu ce ne înconjoară tara pe la sud, alte rîuri mari ce o străbat și apoi Marea au îndemnat ca ceva din afară, prin simpla lor prezenţă, pe riveranii aces­tor ape să înveţe înotul şi încă de la o vîrstă fragedă. Aşadar, din nevoia de muncă şi luptă, din propria mîndrie, din tentaţia ce i-o dau acest mediu, prezenţa ori vecinătatea lui, tinerii noştri au învă­ţat să înoate. De cîţiva ani, în vîrsta din urmă a acestei ramuri s-au înscris cursurile de iniţiere şi bazinele de înot. Acest sport a devenit o ramură fără vîrstă, şi fără sex, accesibilă co­piilor din mai toate judeţele ţării.­­Nu­mai în judeţul Prahova, 400 de copii — din care 40 la Cîmpina — au în­văţat să înoate anul trecut, 615 vor învăţa pînă în luna iulie, iar în noul an şcolar circa 1 000 de copii, cla­sele II—IV, vor învăţa gratuit să înoate). Căci, o calitate, o deprindere mo­­trică atît de necesară vieţii, ca aceea de a înota, nu se capătă decit anti­­cipînd-o din timp (ca factor extern: şcoală, familie, societate) şi exersînd-o în timp (ca dorinţă şi tentaţie lăun­trică, individuală). Această armonie dintre factori poate că constituie şi funcţia socială a unei ramuri spor­tive într-o zonă a ţării, după cum nu­mărul şi vîrsta bazinelor de înot, a specialiştilor, antrenorilor, arbitrilor, performerilor şi a celor ce ştiu să înoate, poate că constituie vîrsta ei în acea zonă. Or, înotul nu are vîrstă. Este un­­ sport util, care se învaţă, şi nu se uită, la orice vîrstă. Nicolae POSTOLACHE I TURNEUL INTERNAŢIONAL DE HOCHEI DIN CAPITALĂ STEAUA SI SLEZAN OPAVA ÎNVINGĂTOARE In partida Inaugurală a com­petiţiei găzduită de patinoarul „23 August“ s-au întîlnit, ieri după-amiază, Steaua şi Dinamo. Valoarea jocului prestat de ele a fost, din păcate, departe de reputaţia celor două formaţii fruntaşe ale hocheiului autoh­ton. Am urmărit o partidă des­tul de anostă şi desfăşurată în­­tr-un ritm de vals boston. Cu un plus de clarviziune In acţiu­nile ofensive din repriza se­cundă, Steaua a cîştigat cu 3—0 (0—0, 3-0, 0—0), prin golu­rile înscrise de Gheorghiu (min. 23), G. Szabi. (min. 27) şi Bin (min. 38). Au condus C. Bănică şi C. ştefănescu. Iri meciul cu Avîntul Miercurea Ciuc, hocheiştii de la Slezan Ona­­va au repurtat o victorie şi mai comodă decît o stată scorul­­ a-a (S-6, 4-1, 5-1). Superioritatea lor fizică şi teh­nică a fost atît de evidentă îneît pe alocuri am avut impresia că asistăm la un fel de joc de-a şoarecele și pisica. Cele 16 p au fost marcate de : Farda (18, 32, 49), Burda (14, 44), Gebek (17, 59), Jorde (24, 52), Kind (32, 54), Elbl (17), Fajkus (20), Zurek (37), res­• Recent, FEDERAŢIA DE SPE­CIALITATE DIN U.R.S.S. A TRI­MIS O TELEGRAMA F. R. BOX, PRIN CARE CONFIRMA INTIL­­NIRILE CU PUGILISTII DIN TARA NOASTRA. Este vorba de Dinamovrada de la Bucureşti (27 iulie — 2 august) si de turneul de la Leningrad, din luna noiem­brie. IN PLUS, FORUL SOVIE­pectiv Szabó (26) si Csizer (60)., Au condus M. Husanu și F. Gu­bernu. Astăzi au loc următoarele meciuri : ora 16,30 : Avintul­ Stea­ua ; ora 19,00 : Slezan-Dinamo.­­ Romeo VILARA TIC DE RESORT ROAGA FEDE­RATIA NOASTRA SA TRIMITĂ LA TURNEUL INTERNATIONAL !*­• LA RIGA (7—10 MAI) TREI­­I VERI. • Intre 20 si 87 mai se va disputa la Amsterdam un mare turneu, LA CARE AU FOST INVITAŢI ŞI 9 BOXERI RO­MANI, BOXERI ROMÂNI INVITATI PESTE HOTARE

Next