Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)

1970-08-02 / nr. 981

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITIVAI S:­:J Redacţia şi administraţia : str .&■. Va«»*© Conta nr. 16, bel. 1T.10.05 l& interurban 72 şi 286. Tele* M- sportrom buc. 180, 4 pagini 30 bani Anul XXVI­ Nr. 981 (6415) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT Duminică 2 august 1970 VICTORIE ROMÂNEASCA IN DINAMOVIADA DE BOX * 1 # Boboc, Moraru, Cufov, Constantinescu pe locul intii !# Surpriza oferita de Altanchuiag Alexe — o deziluzie ! S-a încheiat o săptămină de zbucium pentru boxeri și an­trenori. Dinamoviada, intrată de mult in tradiţie, a amplifi­cat ambiţiile la maximum, a fost o competiţie a calculelor, atît în ring cit şi în afara lui. Titi Dumitrescu ne spunea vi­neri seara că nervii îi sunt „în­tinşi” ca şi la campionatele europene de anul trecut, că după Dinamoviadă îşi doreşte o relaxare totală de cîteva săptămîni. Il credem. Pentru că disputele aprige din această săptămină (cu excepţia, poate, a primei gale) n-au fost, decit cu mici excepţii, inferioare u­­nora dintre cele prilejuite de ultima ediţie a „europenelor“. Şapte români, cinci sovietici, patru polonezi, cîte doi boxeri din R. D. Germană, Mongolia şi Ungaria — iată elita pugi­­liştilor prezentă la startul ce­lei de a XI-a Dinamoviade, care aseară şi-a disputat locul 1 la fiecare categorie de greu­tate. Să depănăm, pe scurt, filmul finalelor... Cat. semimuscă . Primii fi­­nalişti urcaţi în ring, Boboc (Dinamo România) şi­­Wink (Gwardia Polonia). Boxerul polonez începe decis, dar a­­tacurile sale sunt stopate spec­taculos cu directe de mare precizie. Cei doi pugilişti se an­gajează intr-un schimb infernal de lovituri corp la corp, din care Boboc iese mai bine, pla­­sînd şi croşee seci, foarte dure, la figură. Impresionează re­zistenţa polonezului, care şi în ultimul rând nu abandonează ofensiva, dar cel care punc­tează mai sigur este tot dina­­movistul nostru. Finalul me­ciului îi găseşte pe ambii pu­gilişti obosiţi, acţiunile lor fiind duse la întîmplare. Par­tida a fost de o rară dîrzenie, iar spectacolul la înălţime, fe­licitările cuvenindu-se ambilor combatanţi. învingător — Bo­boc, cu 3—2. Cat. muscă. Imitîndu-și co­lt. CALARASANU (Continuare în pag. a 4-a) După un meci electrizant, Boboc este declarat învingător la puncte. _­­.. BASCH­ETBALIŞTII DE LA ALL STAR PENTRU MECIURILE DIN ROMÂNIA După cum am mai anunţat. In zilele de 10 (la Bucureşti), 12 (la Ploieşti) şi 13 august (la Bucu­reşti) selecţionata ALL Star, alcă­tuită din cei mai buni jucători de baschet din rîndul studenţilor din S.U.A., va susţine un turneu de trei meciuri în compania echi­pei României. în acest scop, oas­peţii vor deplasa următorul lot : David Harold Smith (Guilford College), George Samuel McGinnis (Indiana University) ,James Ro­nald McDaniels (Western Kentu­­ cky University), Clifford Bernard Meeley (Colorado University), Dana Lewis (University of Tulsa), Thomas Parker (University of Kentucky), David George Robisch (Kansas University), Robert Alan Ford (Purdue University). Ken­neth Davis (Georgetown Univer­sity), John Patrick Mengelt (Au­burn University), James Mitchell Cleamons (Ohio State University), Jacob Larry Jones (North Caroli­na University). . Astăzi va fii o duminică a­­ATLETISMULUI. Pe erbi­­tex-ul de la Republicii, 7 puternice selecţionate femi­nine se înfruntă într-o pa­sionantă grupă semifinală a­­„Cupei Europei“, u­rmînd să desemneze două dintre fina­listele de la Budapesta. Spor­tive de mare renume din Austria, Cehoslovacia, Elve­ţia, Italia, Polonia, U.R.S.S. şi România se întrec intr-o competiţie în care mai mult decit performanţele înscrise în foile oficiale contează fie­care punct din clasament, fa­pt care măreşte etractivi­­­tatea disputei şi-i conferă iun interes crescând de la o probă la alta, pe toată în­tinderea programului. Aşa­dar, 120 de minute atletice Cine va ciştiga proba de săritură in înălţime ? Este foarte greu de dat un pronostic, valoarea concursuilui fiind extrem de ridicată. Dacă în rîn­dul participantelor s-ar fi numărat şi Rita Schmidt, am fi avut o reeditare a finalei olimpice. Am fost pe „Republicii”, am văzut pista (excelentă) şi sper că vom­­asista la citeva re­zultate „mari“. Cine va să­ri din prima încercare 1,84-1,85 m va avea toate şan­sele să termine învingătoa­re, iar concursul cred că se va cîştiga cu 1,88—1,90 m ! Personal, aş dori să învingă Cornelia Popescu, am mare încredere în ea şi o „văd“ pe locul I, a­­vînd în vedere voinţa şi seriozitatea de care a dat dovadă în timpul pregăti­rii, forma bună în care se află şi, de ce nu, avanta­jul terenului. Campioana olimpică Hubnerova — foarte sigură, ştiind să se mobilizeze pentru concursu­rile mari — şi Lazareva eu, de asemenea, toate şansele să se claseze pe locul de frunte. In ce priveşte re­zultatul pe echipe, prima şansă o au echipele Polo­niei şi Uniunii Sovietice. Surpriza va veni din par­tea polonezelor, in sensul că ele se vor clasa pe pri­mul loc, învingind pe so­vietice ! (Continuare in pag. a 4-a) IOLANDA BALAȘ FACE PRONOSTICURI „La înălţime se va ciştiga cu 1,88m iar polonezele vor ocupa locul I" Trimisul nostru special la C. M. de caiac-canoe, Dan GÂRLEŞTEANU, transmite din Bagswaerd. ECHIPAJUL ROMÂN MAXIM­ SIMIONOV A CUCERIT MEDALIA DE AUR LA CANOE DUBLU FOND lotâ­ne, pufin după ora prinzului, in tribuna frumoasei baze nautice de lingă Copenhaga, înaintea primelor 8 finale care a­­veau sa ne producă multe emoţii, unele bucurii, dar şi cîteva regrete. Aceste curse decisive au fost dominate de sportivii so­vietici, care au cucerit 5 medalii de aur, celelalte trei revenind echipajelor român, maghiar şi suedez. MEDALIE DE BRONZ TN FINALA INAUGURALA La startul primei finale a zilei, K 2—10 000 m, printre echipaje se numără şi dublul nostru Costel Coşniţă — Va­sile Simiocenico, candidat la una dintre medalii. După pri­ma mie­ de metri, ordiinea in punsă este: U.R.S.S., Ungaria, România. Cele trei dubluri se distanţează vizibil, la a doua ocolire avînd aproape 200 m avans. Aici, Coşniţă şi­ Simiocenco rămîn puţin în urmă şi ratează şansa de a participa la lupta pentru pri­mele două locuri. La 7 500 m , U.R.S.S., Ungaria şi, destul de departe, echi­pajul nostru, care a mai pier­dut „teren“ la ultima ocolire a balizelor. Revine puternic şi echipajul R. F. a Germa­niei, ameninţând locul 3 pe care-l scontam, dar în finis românii se menţin pe poziţie, obţinînd medalia de bronz. REZULTATE. K 2 10 000 m : 1. U.R.S.S. (Kostenko, Kono­nov) 41:09,43, 2. Ungaria (Szöl­­lösi, Nagy) 41:16,24, 3. Româ­nia (Coşniţă, Simiocenco) 41:36.99. TAREV CASTIGA DUELUL CU E.­ HANSEN Kaiac simplu — 10 000 m. O dispută fără emoţii pentru noi, deoarece — după cum se ştie — este singura probă unde nu am avut concurent. „Veteranul sprintului“, vesti­tul campion Erik Hansen, a făcut o cursă excelentă încer­­cînd să dea spectatorilor com­patrioţi o mare satisfacţie. Totuşi, conducînd aproape pină la sfîrşit, el nu a mai rezistat puternicului sprint al sovieticului Tarev care, mai proaspăt, l-a întrecut autori­tar pe ultimii zeci de metri. REZULTATE. K 1 10 000 m : 1. Tarev (U.R.S.S.) 44:21,90, 2. E. Hansen (Danemarca) 44:26,60, 3. Völgyi (Ungaria) 44:29,13. CAMPIONII MONDIALI DE LA GRUNAU, P. MAXIM SI A. SIMIONOV, SI-AU PASTRAT TItLUL V La canoe dublu fond sin­tem­ reprezentaţi de campionii mondiali de :la Grünau, Petre Maxim şi Aurel Simionov. Ei se instalează ferm la con­ducere, urmaţi de cuplurile Suediei, U.R.S.S. şi Ungariei. Dublul român îşi măreşte continuu avansul şi, surprin­zător, singurii care se păs­trează în apropierea lui sunt suedezii Lihdehof şi Zeidlitz. Greu de crezut că se poate pierde această probă. Intr­­adevăr cu un avans de peste 100 m­, echipajul român tre­ce primul linia de sosire. O victorie categorică, ce se a­­daugă la palmaresul din ce în ce mai strălucitor al celor doi canoişti­­ din ţara noastră, demni urmaşi ai­­altor mari performeri români. REZUL­TATE. C2 10.000 m : 1. RO­MÂNIA (Petre Maxim, Aurel Simionov) 45:30,72, 2. U.R.S.S. (Dribas, Kaleaghin) 45:51,03, 3. Suedia (Lindehof, Zeidlitz) 45:52,35. BUTELCHIN RATEAZA O MARE VICTORIE In proba de canoe simplu ■ fond, Afanase Butelchin a­­junge primul, la turnantă, păstrează conducerea şi la­ ieșire, urmat de Wichman şi de Fedulov. Va avea Butel­­chin suficientă rezistenţă pen­tru a cîştiga în acest mara­fon duelul tău experimentatul Wichman ? La jumătatea cursei, ordinea primilor trei se schimbă însă : Wichman, Fedulov, Butelchin. Fiecare are tactica lui. Toate cele trei ambarcaţii stau parcă în aşteptare. Şi, dintr-o dată, foarte curios, Wichman ră­­mine mult în urma micului pluton. Astfel, cu un tur înainte de final,­ Fedulov şi Butelchin asaltează primele două locuri. Aproape incre­dibil, însă, Wichman revine puternic, Fadulov nu poate rezista ritmului ,şi, în ciuda sprintului pe care-l încearcă Butelchin, canoistul maghiar cîştigă cind nimeni nu se mai aştepta. Trebuie spus, totuşi, ca sportivul român. (Continuare in pag. a 4-a} PETRE MAXIM AUREL SIMIONOV CU­PA EUIPEi Bucureş ti70 ŞAPTE ECHIPE REPREZENTATIVE LUPTĂ PENTRU CALIFICAREA IN FINALĂ ® 120 de minute de atletism non stop ® Campioane olimpice şi recordmane mondiale in cele 13 probe de concurs M' Echipa Uniunii Sovietice — prima favorită ♦ O pasionanta disputa intre formaţiile României şi Poloniei pentru locul secund non stop, în care prima cla­sată în fiecare probă pun­PROGRAMUL ÎNTRECERILOR 17,30: Deschidere festivă ; 17,45 : 800 m ; 17,50: 100 m, înălţime, aruncarea suliţei; 18,05 : 400 m ; 18,20: 4x100 m, aruncarea greutăţii; 18,30: lun­gime ; 18,50 : 200 m ; 18,55 :. aruncarea discului ; 19,00: 100 m garduri; 19,15: 1500 m; 19,30: 4x400 m. AU CUVINTUL DOUĂ RECORDMANE MONDIALE # VIORICA VISCOPOLEANU : „Avem şansa noastră­­" • NADEJDA CIJOVA: „Acesta este genul de concurs care mă pasionează" Citiţi In pag. a TV-a părerile renumitelor atlete. NADEJDA GIJOVA VIORI­N A­liSGOPOLEANU De starturile Marianei Goth, angajată în trei probe, şi mai ales de finalurile sale depinde în mare măsură soarta echipei naţionale în confruntarea de azi Foto : A. NEAGU De miercuri, în Capitală TURNEU INTERNAŢIONAL DE TENIS In organizarea Clubului sportiv universitar Construcţii, de miercuri, terenu­rile centrului de antrenament nr. 2 din Bucureşti vor găzdui un interesant con­curs internaţional de tenis. Şi-au anunţat participarea jucători, din Franţa, Italia, R.D. Germană, Ungaria, Polonia, Turcia, Iugoslavia şi Austria, alături, bineînţeles, de cei români. ATLEŢII ROMÂNI PE ULTIMUL LOC DUPĂ PRIMA ZI A GRUPEI SEMIFINALE DE LA ZÜRICH ZÜRICH­­ (prin telefon). Ieri au început pe stadio­nul Letzigrund întrecerile grupei semifinale ale „Cu­pei Europei“ la atletism pentru echipele masculine. Sportivii români au avut o comportare sub aşteptări şi după prima zi ei ocupă ultimul loc în clasamentul pe echipe. Prezentînd o e­­chipă improvizată într-o competiţie în care a avut adversari de mare valoare, selecţionata ţării noastre nu a făcut, desigur o bună propagandă atletismului ro­mânesc. Recordul republi­can al lui Nicolae Perţa (13,8 la 110 m garduri) constituie o performanţă izolată în ansamblul evolu­ţiei reprezentaţilor noştri, deşi compania extrem de puternică oferea posibilita­tea obţinerii unor rezultate superioare. Clasamentul după primele 10 probe ale concursului arată astfel : Franţa 52 p. ; U.R.S.S. 51 p. ; Spania 39 p. ; Anglia 32 p. ; Elveţia 22 p. ; România 14 p. ; RE­ZULTATE TEHNICE : 100 m : V. Borzov (URSS) 10,3 ...6. Gh. Zamfirescu 10,5 (3,2 m^s vînt din faţă) ; 409 m: J. Cr. Nallet (Franţa) 45,7... 6. T. Puiu 47,7 ; 1500 m: J. Wadoux (Franţa) 3:44,4... 6. P. Lupan 3:51,5; 10 000 m : S. Haro (Spania) 29:10,0, E. Alanov (URSS) 29:12,6... 4. N. Mustaţă 29:46,6 ; 110 m g : G. Drut (Franţa) 13,3-record, D. He­­mery (Anglia) 13,4 — re­cord, N. Balchip­­ (URBEI) — record egalar­­­ive Perta 13,8 — record ; înăl­ţime : H. Elliott, (Franţa) 2,16 m, V. Gavrilov (URSS) 2,13 m, S. Gariga (Sp.) 2,13 m, G. Portman (Elv.) 2,13 m, Ioan Șerban (România) 2,11 m ; lungime : J. Pani (Fr.) 8,19 m-record, I. Ter- Ovanesian (URSS) 7,82 m,. ...G. N. Perta 6,68 m ; greu­tate : P. Connard (Fr.) 19,45 m, G. Voitin (URSS) 19,40 m, E. Hubacher (Elv.) 19,25 m. ...6. G.­ Costache (Ro­mânia) 10,10 m (!!) ; cio­can : A. Bondar­ciuk (URSS) 73,10 m, T. Payne (Ang.) 66,26 m, ...Gh. Costache (România) 59,76 m ; 4X100 m ; URSS 39,7, ... 6. Ro­mânia (Perţa, Darvas, Puiu, Zamfirescu) 40,9. întrecerile se încheie duminică după- I VÎNT BUN,! ! DRAGI ! ! marinarii! Ik A or'n°r'a s’a născut, proba- jI gV^g bil, atunci cînd omul, pri- I I vind întiia oară apa, a vă- I S zut oglindindu-se cerul în |I ea. Și l-a cuprins, dintr-o­dată, dorul depărtărilor, | patima cunoașterii, nostalgia plecări- | I l0r- I Oamenii au plecat, la voia valurilor J I şi a vînturilor, cei mai mulţi nu s-au mai întors, dar marinăria a rămas, I transformîndu-se, treptat, din aventură­­ I în profesie. O meserie grea, aspră, ne-­­ I miloasă, tocmai de aceea admirată şi­­ rîvnită. Mateloţii sint fiinţe aparte, călite în I capotarele primejdiei şi ale privaţiunii, suflete nobile, pentru că numai unor |I asemenea fiinţe li se face onoarea de I a deveni cetăţenii împărăţiilor fără pul­ , t bere. • Marinarilor din toate vremurile li s-au­­ făcut legende, cintece şi rugăciuni. Po- I * porul nostru le-a dedicat fiilor săi, ple- f [ caţi pe ape, o duminică de august, o zi l­a anume, deşi îi însoţeşte cu gîndurile şi I I ocrotorirea sa in fiecare ceas, în fie- . care clipă. Ziua Marinei a devenit, aşadar, un I simbol, o sărbătoare tinerească şi ve- r * selă, dar — în acelaşi timp — plină ] a de semnificaţii solemne. O sărbătoare , care prilejuieşte celor înfrăţiţi cu apa I o emoţionantă trecere în revistă a iz- ' jj bînzilor obţinute în slujba patriei. Ea I ' î­nfioară inimile fără frică ale „bluze- i lor albastre", care străjuiesc frontierele­ maritime şi fluviale ale ţării, ea în- t deamnă la reuşite mai mari pe teme- *I rarii care, sub pavilion tricolor, străbat I oceanele şi înfruntă furtunile cu vasele I marinei comerciale a României socia-­­ I liste. ■ Partidul şi sfatul nostru, dînd o înaltă preţuire marinei, au înarmat-o nu nu- I mai cu o tehnică modernă, avansată, II dar şi cu art crez politic înalt. Slujito- • rii apelor se bucură de stimă şi dra-­­ goste, simt aproape, oricît de departeI s-ar afla, căldura căminului şi grija I patriei. * I Marinăria, cum spuneam, este o în-­­ deletnicire grea, dată numai celor care I au un trup şi un suflet robust. Iar ma- . I rinarii cultivă neîntrerupt aceste pre- I­­ ţioase virtuţi. E de ajuns să-i fi văzut I măcar o dată la sărbătoarea lor, pen- I tru a înţelege că strălucita măiestrie *I pe care o etalează este rodul unei pre- ■ gătiri fizice care ar putea speria mulţi­­ campioni celebri. Dar ei, mateloţii, toţiI ca unul şi unul ca toţi, toţi pentru unul I şi unul pentru toţi, îşi dezvăluie, cu un 1I zîmbet pe faţa arsă de soare şi brăz- I dată de furtuni, o părticică din viaţa I lor de fiecare zi, grea şi aspră, dar ■ I pe care n-ar schimba-o cu nici o­­ 1 alta. I Vînt prielnic, dragi marinari i I I Valeriu CHIOSE ^

Next