Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)

1970-10-27 / nr. 1065

­ DIRECTORUL DE ŞCOALĂ I­ n orice şcoală, oricare ar fi profilul ei, directoru-­­ lui îi revine un rol precumpănitor. El răspunde de întreaga activitate instructiv-educativă desfăşurată d in şcoală şi în afara ei, de problemele gospodă- r reşti, de păstrarea şi folosirea cu chibzuinţă a tuturor bunurilor şcolii. In întreaga sa activitate,­­ directorul de şcoală se conduce după principiul b­un- I cii colective, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi în colaborare cu organizaţia sindicală, precum şi cu I cele de U.T.C. şi pionieri. Realitatea demonstrează preg-­­ nant că aceste îndatoriri stipulate prin legi şi regula­mente sunt respectate cu stricteţe, ceea ce determină şi­­ reuşita deplină a unui proces de muncă de o mare­­ complexitate, cum este cel dintr-o instituţie de învăţa­­mînt. Sportul, alături de activitatea recreativă a elevi-­­ lor, face şi el parte nemijlocit din sfera de preocupări­­ a directorului de şcoală. Şi este deosebit de îmbucură­tor că tot mai mulţi directori de şcoli, convinşi net de­­ utilitatea practicării exerciţiului fizic, evident, metodic,­­ apar chiar şi în postura de animatori ai activităţii spor­tive a elevilor, patronînd unele acţiuni de masă, care I pe alocuri şi-au statornicit frumoase tradiţii sau condu- I cînd grupuri de elevi în excursii şi tabere, în competiţii. Un caz de dată foarte recentă ne este oferit de I prof. Elena Mistodinis, directoarea Şcolii generale nr. I 188. Ea a condus, împreună cu diriginta clasei a VI-a D, prof. Diana Andrei, o interesanta excursie, cu carac- t ter de documentare, dar şi cu scop sportiv, pe traseul I Bucureşti-Calăraşi-Ostrov. A fost o acţiune turistică la care au participat elevi şi eleve din aproape toate ela- I sele. Desigur, nu este de fel întimplătoare prezenţa di- I rectoarei d­e la „188" la o asemenea acţiune, dacă ţi­nem seama de felul cum ea sprijină întreaga activitate I sportiv-recreativâ a elevilor, de preocuparea avută faţă I de lărgirea continuă a spaţiului afectat bazelor sportive, de interesul manifestat pentru pregătirea echipelor de I fotbal, handbal şi baschet, fruntaşe pe sector, de înţs- I legerea ce o manifestă întotdeauna cînd este vorba de a îmbina plenar învăţătura cu sportul. ■ De bună seamă, exemplul de mai sus, departe de a­­ fi izolat, este întîlnit într-un mare număr de şcoli de ■ la oraşe şi din mediul sătesc. La Ploieşti, veţi auzi vor-­­ bindu-se în termenii cei mai elogioşi p­e exemplele o­­I ferite de directorii : prof. Aspasia Vasiliu (Liceul „Ni- ■ colae Bâlcescu"), prof. Cecilia Petrescu (Lic. 2), prof. . Traian Comănieiu (Liceul „A. Tom­a"), factori activi în I buhul mers al activității sportive a elevilor, înainte de ■ toate prin eforturile depuse pentru asigurarea unei ex- • celente baze materiale. La Rîmnicu Vîlcea, frumoasa tra- I difie sportivă a elevilor liceelor „Nicolae Bâlcescu" şi­­ „Vasile Roaită" se datoresc într-o apreciabilă măsură,­­ şi directorilor, prof. I. Ceauşescu și respectiv I. Negoiţă. „ Sunt fapte care grăiesc de la sine despre mentalita­tea înaintată a unor directori de şcoli, în pas cu noul,­­ fapt ce ii onorează. . . Tiberiu STAMA­­ I I Boxerii din provincie sosesc in Capitală PREOCUPĂRI ÎNAINTEA TURNEULUI FINAL De ieri dimineaţă, participan­ţii la turneul final al campio­natelor naţionale de box au început să sosească in Capita­lă. Cu sacoşele încărcate cu e­­chipament şi cu speranţe în clasarea pe un loc cit mai bun în această dificilă confruntare. Prima grijă a viitorilor compe­titori a fost să-şi verifice gre­utatea şi să facă un prim con­sult medical la Centrul „23 August“, unde de altfel sunt cazaţi. I-am găsit pe ciţiva dintre pugiliştii provinciali discutînd despre şansele lor, despre po­sibilii adversari şi, fireşte, des­pre tragerea la sorţi. In holul hotelului „23 August“ repre­zentantul boxului din Lupeni, Ion Fugaru, şi antrenorul a­­cestuia, Nicolae Barbu, păreau cam stingheri. „ Venim pentru prima oară la finalele unui campionat na­ţional de seniori, ne spune an­trenorul. Elevul meu, forjor la termocentrala de la Paroşeni, este unul dintre componenţii de bază ai echipei Minerul Lu­peni. N-a lipsit o singură zi de la antrenamente şi, veţi ve­dea, este de o rezistenţă şi o tenacitate rar intîlnite. Fugaru, un semigreu bine Romeo CALARASANU (Continuare în pag. a 2-a) Cei patru reprezentanţi ai boxului din Plopeni, precum şi antrenorul lor, Ion Mihăilescu, surprinşi de obiectivul aparatului fotografic la antrena­mentul de ieri di­mineaţă. Foto : VASILE BAGEAC JOHN CASTLE, VICEPREŞEDINTE AIBA, LA CAMPIONATELE NAŢIONALE DE BOX Aflîndu-se în Europa, cu ocazia congresului AIBA de la Paris, dl. JOHN CASTLE, vicepreşedinte al forului in­ternaţional pugilistic, a ac­ceptat invitaţia F. R. Box de a vizita România. Distinsul Am plăcerea să fim aici, cu toţii, din nou şi să exprim cele mai bune urări participanţilor la campionatele naţionale cît şi bo­xerilor juniori care vor evolua la campionatele europene de la Miskolc. JOHN CASTLE vicepreşedinta AIBA CITIŢI IN PAG. A III-A SELECŢIONATA OLIMPICĂ DE FOTBAL A ROMÂNIEI, ÎNTÎLNEŞTE M­INE, LA SORA, BULGARIA , oaspete australian se află pentru a doua oară în țara noastră. Cu doi ani în urmă, dl. Castle a avut prilejul să cu­noască în mod direct pregă­tirile ce se făceau la Bucu­reşti în vederea campionate­lor europene pe care Capitala le-a găzduit în 1969. De data aceasta, vicepreşe­dintele AIBA va urmări fi­nalele campionatelor naţiona­le care încep miercuri în sa­la Floreasca. In cursul zilei de ieri oas­petele australian a vizitat complexul sportiv de­ la Sna­­gov, adresînd aprecieri elo­gioase pentru instalaţiile şi condiţiile de antrenament de care se bucură sportivii frun­taşi din România. Dl. Castle a făcut cunoştinţă cu compo­nenţii lotului naţional de ti­neret care vor participa la campionatele europene de la Miskolc şi a vizionat, în con­tinuare, filmul întîlnirii de box România-S.U.A. Aşadar, poloiştii de la Dina­mo au ajuns la cel de al 14-lea titlu naţional, perfor­manţă destul de rară în isto­ria sportului românesc. Din 1957, cînd Aurel Zahan — re­cordmanul selecţionărilor în e­­chipa reprezentativă — şi co­echipierii săi reuşeau să inscrie numele echipei lor pentru pri­ma oară în palmaresul celei mai importante competiţii inter­ne şi pină astăzi, team-ul din Ştefan cel Mare a dominat (uneori cu autoritate) cele 14 ediţii, bucurîndu-se de stimă nu numai între hotarele ţării dar şi în străinătate. Spre deosebire de ultimii ani însă drumul învingătorilor spre acest ultim succes a fost presărat cu obstacole mult mai dificile, campionatul recent în­cheiat subliniind un echilibru evident între primele trei cla­sate. De altfel, în trei din cele patru partide jucate la turneul Adrian VASILIU (Continuare în pag.­­ 2 a) Vicepreşedintele AIBA a ţi­nut să transmită, prin inter­mediul ziarului nostru, un salut pe care-l publicăm ală­turat. PLUSUL DE EXPERIENŢĂ A DECIS NOUL SUCCES AL DINAMOVIŞTILOR, LA POLO JUCĂTORII­ NR. 1 Am fi dorit ca a­­ceastă imagine să v-o oferim intr-un cadru corespunză­tor. Federaţia de specialitate a de­cernat o cupă lui G­heorghe Zamfi­­rescu,­ jucătorul nr. 1 al anului, dar din motive care nu o­­noreaza cituşi de­­ puţin forul respec­tiv, festivitatea, lipsită de căldura şi aplauzele meri­tate pentru întrea­ga activitate din acest an a jucăto­rului dinamovist, căpitan al echipei reprezentative a fost aminată pentru a doua zi la sediul federaţiei (!). lată-l pe poloistul lau­reat, pozind­ la redacţia ziarului nostru cu preţiosul să­u trofeu. -*•>:■■*,■*■***'-tp**#**. !| . «*£•' I Â*: ttk A*~***t ~t.**ir<*—*(* /* ,v —>->-<■ .»>V- j ţi* *!/#.» I . Jean Giraudeaux apre­cia astfel proporţia idea­lă a unei echipe de rug­by : opt jucători puter­nici şi activi, doi uşori şi vicleni, patru solizi şi repezi, şi unul, la urmă, model de nepăsare şi de singe rece. Echipa României a au­zit, la Rovigo, acest apel literar şi, fără să-l fi ci­tit poate pe Giraudoux, l-a urmat probabil, de vreme ce a avut şi sin­ge rece, şi viclenie, şi forţă. VICTOR BÂNCIUlESCU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XXVI­I NR. 1065 (6499) 4 PAGINI 30 BANI Marti 27 octombrie 1970 „CUM SPRIJINIţi ACTIVITATEA SPORTIVA DIN ŞCOALA DE„ TOVARĂŞE DIRECTOR?" 7 7 7 Ne răspund conducători de şcoli din Bucureşti, Pl­oieşti şi Costeşti fa­m relatat deseori des­­pre aportul pe care numeroşi directori de şcoli îl aduc în organiza­rea şi buna desfăşurare a activităţii sportive şcolare. Este desigur şi o obligaţie stipulată de lege. Există însă mulţi direc­tori de şcoli care, din pa­siune personală pentru e­­xerciţiul fizic şi implicit din dragoste pentru copii, fac mult mai mult decit reco­mandă ucazurile oficiale. Ei se integrează pur şi simplu în masa animato­rilor sportului din şcolile pe care le conduc. Evident că­ în astfel de şcoli şi ac­tivitatea sportivă îmbracă forme cît mai diverse, cu­­prinzînd marea majoritate a elevilor. Dialogul nostru cu ciţi­­va directori de şcoli îşi propune să surprindă exis­tenţa unei preocupări ma­jore în acest domeniu deo­sebit de important. De no­tat doar un singur amă­nunt : alegerea interlocu­torilor a fost cu totul în­­tîmplătoare. Poate și de a­­ceea aspectele înregistrate au un caracter destul de divers, cu elemente pozi­tive dar și negative... INTERES, PREOCUPARE ŞI... ÎNFĂPTUIRI CONCRETE! bătă, la ora cînd cursurile erau încheiate — să găsim o animaţie deosebită. Şi to­tuşi... Se lucra intens la termi­narea bituminizării curţii şi la cernutul zgurei. Elevii a­­jutau de zor pe muncitorii veniţi să execute lucrarea. De fapt, spaţiul nou creat vine să se adauge la cel existent,­ îmbogăţind, prin a­­ceasta, baza materială a şcolii cu noi terenuri de hand­bal, tenis, volei, baschet şi cu o pistă cu zgură destinată atletismului. Printre profe­sorii prezenţi în mijlocul e­­levilor l-am recunoscut pe responsabilul comisiei meto­dice pentru educaţie fizică, Gheorghe Balzat. — Sintem­ în plin efort — Emanuel FANTANEANU S­ă fim sinceri. Nu ne-am aşteptat ca — intrînd în curtea Liceului nr. 3 din Ploieşti, într-o zi de sîm- (Continuare in pag. a 2-a) I­ată-ne la Costeşti, în curtea celei mai mari instituţii de invăţămînt. Zărim (vom explica mai în­colo de ce întrebuinţăm acest cuvînt) ceva ce seamănă cu nişte terenuri: unul de volei şi altul de handbal. In imedia­ta lor vecinătate „descoperim“ o groapă de sărituri. De cînd or fi existînd aceste amena­jări ? — ,ne întrebăm. Căci şi terenurile şi sectorul de a­­tletism erau nepădite de bu­ruieni, dovadă de necontestat a faptului că pe aici nu călcase picior de sportiv, de multă vreme. Şi doar sintem­ la înce­putul anului şcolar. Ne hotărim să întreţinem o discuţie cu toţi cei care se o­­cupă de acest resort : profeso­rii Radu Teodorescu, Spirea Constantinescu şi Steliana Ne­delcu, cu preşedintele asocia­ţiei sportive a elevilor şi cu directorul adjunct, profesorul C. Ispas. In birou îl găsim pe directo­rul adjunct, şi punem în cu­noştinţă cu scopuri vizitei noas­tre, dar nu uităm să-l infor­măm şi despre constatările fă­cute. Ne dăm seama, insă, că nu este nevoie să vorbim prea mult. Directorul cunoaşte totul. Aşa că îl ascultăm : „A fost, desigur, o neglijenţă din partea noastră că, după ce ne-am zbătut să oferim ele­vilor condiţii bune de practi­care a sportului, am lăsat te­renurile fără pic de îngrijire. Am luat, însă, măsuri pe care le-ara discutat in colectivul de conducere, astfel că pînă la 1 noiembrie baza sportivă să de­vină practicabilă. Intr-o a doua fază, mai exact chiar în aceas­tă toamnă, cele două terenuri vor fi bituminizate. Ne pre­ocupăm, de asemenea, de com­pletarea magaziei sportive cu tot echipamentul şi materialele necesare. Şi sala de gimnastică este un curs de reamenajare, astfel că pe timp nefavorabil vom avea unde să desfăşurăm orele de educaţie fizică“. Precizările directorului ad­junct — pe care noi le inter­pretăm drept un angajament al conducerii liceului de a repune sportul în drepturile ce i se cuvin — ne fac să aşteptăm cu încredere venirea scadenţei. Dar de ce nu s-au făcut toate acestea la timpul potrivit ? Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 2 a) TERENURI DE SPORT DEVENITE... TERENURI ALE NIMĂNUI!? TRADIŢIA SPORTIVĂ CONTINUĂ! T­radiţia sportivă a Liceului .Aurel Vlaicu” din Ca­pitală este îndeobşte cu­noscută. Ani de-a rîndul aici a fost unul dintre fief­urile atletismului şcolar bucureştean, o adevărată epocă de aur le­gată de perioada în care şi-a desfăşurat activitatea neobositul profesor de educaţie fizică Va­lentin Orăşanu. — Intre timp, preferinţele elevilor au suferit o metamor­foză, ne explică prof. Nicolae Ionescu, directorul liceului, in­terlocutorul nostru. Pentru ei marele favorit de astăzi este rugby-ul... — Cum s-a transformarea ? petrecut — Destul de simplu, o dată cu numirea la „Vlaicu“ a pro-Tiberiu STAMA FOTBALUL UNOR Şi alteori, cu prilejul cupla­jelor interbucureştene de fotbal. Televiziunea şi-a făcut datoria către abonaţii ei, dar şi în tribune erau prezenţi 40—50 000 de spectatori. Cîte­­odată, chiar 60 000. Duminica trecută, însă, la cuplajul de Pe „23 August", cifra plătito­rilor a fost sub 30 000, cu toate că programul „tare“ şi cerul senin ar fi trebuit să îm­bie pe cei ce iubesc fotbalul către stadion. Este adevărat că in ultimii ani, programul de televiziu­ne, din ce în ce mai atractiv, diversificarea distracţiilor şi creşterea gustului şi mijloa­celor pentru turism, reţin duminica în altă parte pe mulţi din vechii, nelipsiţii spectatori ai jocurilor de fot­bal. Tot atît de adevărat este şi faptul că programele de bună calitate la fotbal s-au resimţit mai puţin de pe ur­ma concurenţei altor prefe­rinţe, mai ales dacă forma sportivă a echipelor noastre fruntaşe, capacitatea lor de a furniza un adevărat spec­tacol — elemente pe care ma­rele public Ie detectează cu un impresionant simţ al anti­cipării — anunţau întîlniri de puternic dinamism. De această dată este a­­proape sigur că eşecul celor trei echipe ale noastre în meciurile din cel d­e al doilea tur al Cupelor europene a contribuit la scăderea intere-­­ sului publicului bucureştean pentru cuplajul în care apă­reau echipele Steaua şi Dina­mo, atît de categoric învinse la Eindhoven şi Liverpool. De altfel, păstrînd proporţia, şi la Arad atitudinea suporte­rilor obişnuiţi ai textiliştilor a fost, cam aceeaşi , maxi­mum 4 000 de plătitori. In schimb, este interesant de constatat că reacţia jucă­torilor în culpă miercurea trecută, a fost duminică cu totul alta. Ei s-au străduit să atenueze impresia nefavo­rabilă pe care ne-au produs-o sâptămîna trecută şi s-au comportat bine la nivelul campionatului nostru Am pu­tea spune că insăşi Steaua, pe spirarea căreia am vă­zut cu ochii nobb­i cum se pot primi două goluri în două minute, deşi mai înainte rata­se o ocazie cît roata carului de a deschide scorul, a făcut eforturi să iasă din impas. Aveam parcă în faţă ima­ginea prăbuşirii arădenilor la Belgrad după ce Dumbreanu n-a reuşit să finalizeze o ac­ţiune unică, aducătoare, poate, a egalării şi chiar a unui alt rezultat final, în cel mai rău caz 1—3 şi nu 0—3. La fel s-a întîmplat în meciul Dinamo—Steaua : deschiderea scorului de către Tătarii ar fi schimbat in mod sigur ta­bela de marcaj şi ar fi putut — de ce nu ? — să influen­ţeze însăşi soarta întîlnirii. Fireşte că nu-i totuna ceea ce se petrece în fotbal sau mai bine spus cu echi­pele de fotbal la eşalon in­tern sau internaţional. Dacă L.T.A. şi Dinamo au înscris 1. MITROFAN (Continuare in pag­iia) NOSTRU IN FA­ŢA NOI INCERCĂRI !IIIIIIIIIIIIIIIIBIIIIIIIIIII£ — Intr-un clasament 3 întocmit de — prestigioasa revistă S 2 „KICKER SPORT-MAGA­­Z 2­ZIN" ” ILIE I = NĂSTASE I = — locul 6 2 I IN LUME I * Ml “ Citiți reportajul 3 7 din pag. a 4-a 1 3 fiiiiimiiiiiiiiiimiiiiiiK' Clasament definitiv la rugby: ROMÂNIA - LOCUL 2 ÎN „CUPA NAŢIUNILOR“ Presa italiană atestă meritele echipei care l-a întrecut pe pe teren ROMA, 26 (prin telefon, de la trimisul nostru special). După succesul meritat al echipei de rugby a României asupra XV-lui italian, care a asigurat sportivilor noştri locul II în „Cupa naţiunilor“, am reunit sub forma unor prime concluzii şi a unor a­­precieri părerile celor doi antrenori, Alexandru Teofi­­lovici şi Petre Cosmănescu, care au răspuns de pregăti­rea echipei. O observaţie esenţială : punctul lor de vedere coin­cide cu cel al cronicarului. Prin jocul prestat de echipa României, de o factură teh­nică şi tactică foarte bună (în ciuda faptului că a cu­prins trei debutanţi) ea s-a „azzurri" chiar propriu­ impus net, mai ales în re­priza secundă cînd a contro­lat toate acţiunile. Forţa gră­mezii a constituit factorul cel mai important în obţi­nerea de baloane, în timp ce jocul ambelor compartimente a demonstrat o bună legătu­ră între ele. De partea cealaltă, italie­nii se găsesc în progres, în ceea ce priveşte abordarea unei concepţii moderne de joc, dispun de jucători cu o mare putere de luptă, cu multă personalitate. Este e­­vident că „azzurri" sunt un adversar dificil pentru orice Dan GARLESTEANU (Continuare in pag. a 4-a) S-A INAUGURAT SEZONUL DE CICLOCROS GHEORGHE NEGOESCU A CUCERIT „CUPA STEAUA“ La baza sportivă Ghencea, a fost inaugurat sezonul de ciclo­­cros prin întrecerile pentru „Cupa Steaua“. Dacă la categoriile mari, lupta s-a desfăşurat — aşa cum ne aşteptam­ — între alergătorii clubului Steaua şi cei ai Voin­ţei, dînd cîştig de cauză primi­lor, la juniorii mici cursa a fost dominată clar de cicliştii Şcolii sportive nr. 3, în timp ce la seniori, Gheorghe Nego­escu a obţinut o victorie mun­cită, talonat de aproape de Dumitru Stanca (Voinţa). La juniorii mari Marin Ferfelea (Steaua) a adus o nouă victorie gazdelor, asupra Voinţei. CLASAMENTE: Seniori: 1. Gh. Negoescu (Steaua), 2. Du­mitru Stanca (Voinţa), 3. V. Răţoi (Voinţa). Juniori mari: 1. Marin Ferfelea (Steaua), 2. Teodor Drăgan (Voinţa), 3. Ion Nedelcu (Şc. sp. 2.). Juniori miei: 1. Adrian Florea (Şc. sp. 3), 2. Ion Lăzărescu (Sc sp. 3), 3. Stelian Cristil (Şc. sp.­­2) ; Semicurse : 1. Emilian Ra­du (Voinţa), 2. Th. Ciumete (Şc. sp. 3), 3 Valeriu Petrescu (Voinţa) . Turism: 1. Milita Anghel (Voinţa), 2. Ludovic Do­­culescu, 3. Ovidiu Iordănescu (Şc. sp. 2). Hoţia ALEXANDRESCU George Negoescu (Steaua), cîştigătorul primului ciclocros oficial al anului. Foto : N. DRAGOȘ ARBITRI ENGLEZI LA MECIURILE U.T.A.—STEAUA ROŞIE Şl STEAUA — P.S.V. EINDHOVEN Partidele de fotbal U.T.A.­­Steaua roşie Belgrad din ca­drul C.C.E. şi Steaua-P.S.V. Eindhoven (Cupa cupelor) programate in ziua de 4 no­iembrie vor fi conduse de­ arbitri englezi. Meciul de la Arad va fi arbitrat de Ho­­vvley (centru), ajutat de Wreanald și Atwell, iar la partida de la București va oficia o brigadă avindo­­ la centru pe Finney, aju­ta tușă de tinnerly și­­Mer­chant.

Next