Sportul, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 1039-1069)
1970-10-27 / nr. 1065
DIRECTORUL DE ŞCOALĂ I n orice şcoală, oricare ar fi profilul ei, directoru- lui îi revine un rol precumpănitor. El răspunde de întreaga activitate instructiv-educativă desfăşurată d in şcoală şi în afara ei, de problemele gospodă- r reşti, de păstrarea şi folosirea cu chibzuinţă a tuturor bunurilor şcolii. In întreaga sa activitate, directorul de şcoală se conduce după principiul bun- I cii colective, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi în colaborare cu organizaţia sindicală, precum şi cu I cele de U.T.C. şi pionieri. Realitatea demonstrează preg- nant că aceste îndatoriri stipulate prin legi şi regulamente sunt respectate cu stricteţe, ceea ce determină şi reuşita deplină a unui proces de muncă de o mare complexitate, cum este cel dintr-o instituţie de învăţamînt. Sportul, alături de activitatea recreativă a elevi- lor, face şi el parte nemijlocit din sfera de preocupări a directorului de şcoală. Şi este deosebit de îmbucurător că tot mai mulţi directori de şcoli, convinşi net de utilitatea practicării exerciţiului fizic, evident, metodic, apar chiar şi în postura de animatori ai activităţii sportive a elevilor, patronînd unele acţiuni de masă, care I pe alocuri şi-au statornicit frumoase tradiţii sau condu- I cînd grupuri de elevi în excursii şi tabere, în competiţii. Un caz de dată foarte recentă ne este oferit de I prof. Elena Mistodinis, directoarea Şcolii generale nr. I 188. Ea a condus, împreună cu diriginta clasei a VI-a D, prof. Diana Andrei, o interesanta excursie, cu carac- t ter de documentare, dar şi cu scop sportiv, pe traseul I Bucureşti-Calăraşi-Ostrov. A fost o acţiune turistică la care au participat elevi şi eleve din aproape toate ela- I sele. Desigur, nu este de fel întimplătoare prezenţa di- I rectoarei de la „188" la o asemenea acţiune, dacă ţinem seama de felul cum ea sprijină întreaga activitate I sportiv-recreativâ a elevilor, de preocuparea avută faţă I de lărgirea continuă a spaţiului afectat bazelor sportive, de interesul manifestat pentru pregătirea echipelor de I fotbal, handbal şi baschet, fruntaşe pe sector, de înţs- I legerea ce o manifestă întotdeauna cînd este vorba de a îmbina plenar învăţătura cu sportul. ■ De bună seamă, exemplul de mai sus, departe de a fi izolat, este întîlnit într-un mare număr de şcoli de ■ la oraşe şi din mediul sătesc. La Ploieşti, veţi auzi vor- bindu-se în termenii cei mai elogioşi pe exemplele oI ferite de directorii : prof. Aspasia Vasiliu (Liceul „Ni- ■ colae Bâlcescu"), prof. Cecilia Petrescu (Lic. 2), prof. . Traian Comănieiu (Liceul „A. Toma"), factori activi în I buhul mers al activității sportive a elevilor, înainte de ■ toate prin eforturile depuse pentru asigurarea unei ex- • celente baze materiale. La Rîmnicu Vîlcea, frumoasa tra- I difie sportivă a elevilor liceelor „Nicolae Bâlcescu" şi „Vasile Roaită" se datoresc într-o apreciabilă măsură, şi directorilor, prof. I. Ceauşescu și respectiv I. Negoiţă. „ Sunt fapte care grăiesc de la sine despre mentalitatea înaintată a unor directori de şcoli, în pas cu noul, fapt ce ii onorează. . . Tiberiu STAMA I I Boxerii din provincie sosesc in Capitală PREOCUPĂRI ÎNAINTEA TURNEULUI FINAL De ieri dimineaţă, participanţii la turneul final al campionatelor naţionale de box au început să sosească in Capitală. Cu sacoşele încărcate cu echipament şi cu speranţe în clasarea pe un loc cit mai bun în această dificilă confruntare. Prima grijă a viitorilor competitori a fost să-şi verifice greutatea şi să facă un prim consult medical la Centrul „23 August“, unde de altfel sunt cazaţi. I-am găsit pe ciţiva dintre pugiliştii provinciali discutînd despre şansele lor, despre posibilii adversari şi, fireşte, despre tragerea la sorţi. In holul hotelului „23 August“ reprezentantul boxului din Lupeni, Ion Fugaru, şi antrenorul acestuia, Nicolae Barbu, păreau cam stingheri. „ Venim pentru prima oară la finalele unui campionat naţional de seniori, ne spune antrenorul. Elevul meu, forjor la termocentrala de la Paroşeni, este unul dintre componenţii de bază ai echipei Minerul Lupeni. N-a lipsit o singură zi de la antrenamente şi, veţi vedea, este de o rezistenţă şi o tenacitate rar intîlnite. Fugaru, un semigreu bine Romeo CALARASANU (Continuare în pag. a 2-a) Cei patru reprezentanţi ai boxului din Plopeni, precum şi antrenorul lor, Ion Mihăilescu, surprinşi de obiectivul aparatului fotografic la antrenamentul de ieri dimineaţă. Foto : VASILE BAGEAC JOHN CASTLE, VICEPREŞEDINTE AIBA, LA CAMPIONATELE NAŢIONALE DE BOX Aflîndu-se în Europa, cu ocazia congresului AIBA de la Paris, dl. JOHN CASTLE, vicepreşedinte al forului internaţional pugilistic, a acceptat invitaţia F. R. Box de a vizita România. Distinsul Am plăcerea să fim aici, cu toţii, din nou şi să exprim cele mai bune urări participanţilor la campionatele naţionale cît şi boxerilor juniori care vor evolua la campionatele europene de la Miskolc. JOHN CASTLE vicepreşedinta AIBA CITIŢI IN PAG. A III-A SELECŢIONATA OLIMPICĂ DE FOTBAL A ROMÂNIEI, ÎNTÎLNEŞTE MINE, LA SORA, BULGARIA , oaspete australian se află pentru a doua oară în țara noastră. Cu doi ani în urmă, dl. Castle a avut prilejul să cunoască în mod direct pregătirile ce se făceau la Bucureşti în vederea campionatelor europene pe care Capitala le-a găzduit în 1969. De data aceasta, vicepreşedintele AIBA va urmări finalele campionatelor naţionale care încep miercuri în sala Floreasca. In cursul zilei de ieri oaspetele australian a vizitat complexul sportiv de la Snagov, adresînd aprecieri elogioase pentru instalaţiile şi condiţiile de antrenament de care se bucură sportivii fruntaşi din România. Dl. Castle a făcut cunoştinţă cu componenţii lotului naţional de tineret care vor participa la campionatele europene de la Miskolc şi a vizionat, în continuare, filmul întîlnirii de box România-S.U.A. Aşadar, poloiştii de la Dinamo au ajuns la cel de al 14-lea titlu naţional, performanţă destul de rară în istoria sportului românesc. Din 1957, cînd Aurel Zahan — recordmanul selecţionărilor în echipa reprezentativă — şi coechipierii săi reuşeau să inscrie numele echipei lor pentru prima oară în palmaresul celei mai importante competiţii interne şi pină astăzi, team-ul din Ştefan cel Mare a dominat (uneori cu autoritate) cele 14 ediţii, bucurîndu-se de stimă nu numai între hotarele ţării dar şi în străinătate. Spre deosebire de ultimii ani însă drumul învingătorilor spre acest ultim succes a fost presărat cu obstacole mult mai dificile, campionatul recent încheiat subliniind un echilibru evident între primele trei clasate. De altfel, în trei din cele patru partide jucate la turneul Adrian VASILIU (Continuare în pag. 2 a) Vicepreşedintele AIBA a ţinut să transmită, prin intermediul ziarului nostru, un salut pe care-l publicăm alăturat. PLUSUL DE EXPERIENŢĂ A DECIS NOUL SUCCES AL DINAMOVIŞTILOR, LA POLO JUCĂTORII NR. 1 Am fi dorit ca această imagine să v-o oferim intr-un cadru corespunzător. Federaţia de specialitate a decernat o cupă lui Gheorghe Zamfirescu, jucătorul nr. 1 al anului, dar din motive care nu onoreaza cituşi de puţin forul respectiv, festivitatea, lipsită de căldura şi aplauzele meritate pentru întreaga activitate din acest an a jucătorului dinamovist, căpitan al echipei reprezentative a fost aminată pentru a doua zi la sediul federaţiei (!). lată-l pe poloistul laureat, pozind la redacţia ziarului nostru cu preţiosul său trofeu. -*•>:■■*,■*■***'-tp**#**. !| . «*£•' I Â*: ttk A*~***t ~t.**ir<*—*(* /* ,v —>->-<■ .»>V- j ţi* *!/#.» I . Jean Giraudeaux aprecia astfel proporţia ideală a unei echipe de rugby : opt jucători puternici şi activi, doi uşori şi vicleni, patru solizi şi repezi, şi unul, la urmă, model de nepăsare şi de singe rece. Echipa României a auzit, la Rovigo, acest apel literar şi, fără să-l fi citit poate pe Giraudoux, l-a urmat probabil, de vreme ce a avut şi singe rece, şi viclenie, şi forţă. VICTOR BÂNCIUlESCU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XXVII NR. 1065 (6499) 4 PAGINI 30 BANI Marti 27 octombrie 1970 „CUM SPRIJINIţi ACTIVITATEA SPORTIVA DIN ŞCOALA DE„ TOVARĂŞE DIRECTOR?" 7 7 7 Ne răspund conducători de şcoli din Bucureşti, Ploieşti şi Costeşti fam relatat deseori despre aportul pe care numeroşi directori de şcoli îl aduc în organizarea şi buna desfăşurare a activităţii sportive şcolare. Este desigur şi o obligaţie stipulată de lege. Există însă mulţi directori de şcoli care, din pasiune personală pentru exerciţiul fizic şi implicit din dragoste pentru copii, fac mult mai mult decit recomandă ucazurile oficiale. Ei se integrează pur şi simplu în masa animatorilor sportului din şcolile pe care le conduc. Evident că în astfel de şcoli şi activitatea sportivă îmbracă forme cît mai diverse, cuprinzînd marea majoritate a elevilor. Dialogul nostru cu ciţiva directori de şcoli îşi propune să surprindă existenţa unei preocupări majore în acest domeniu deosebit de important. De notat doar un singur amănunt : alegerea interlocutorilor a fost cu totul întîmplătoare. Poate și de aceea aspectele înregistrate au un caracter destul de divers, cu elemente pozitive dar și negative... INTERES, PREOCUPARE ŞI... ÎNFĂPTUIRI CONCRETE! bătă, la ora cînd cursurile erau încheiate — să găsim o animaţie deosebită. Şi totuşi... Se lucra intens la terminarea bituminizării curţii şi la cernutul zgurei. Elevii ajutau de zor pe muncitorii veniţi să execute lucrarea. De fapt, spaţiul nou creat vine să se adauge la cel existent, îmbogăţind, prin aceasta, baza materială a şcolii cu noi terenuri de handbal, tenis, volei, baschet şi cu o pistă cu zgură destinată atletismului. Printre profesorii prezenţi în mijlocul elevilor l-am recunoscut pe responsabilul comisiei metodice pentru educaţie fizică, Gheorghe Balzat. — Sintem în plin efort — Emanuel FANTANEANU Să fim sinceri. Nu ne-am aşteptat ca — intrînd în curtea Liceului nr. 3 din Ploieşti, într-o zi de sîm- (Continuare in pag. a 2-a) Iată-ne la Costeşti, în curtea celei mai mari instituţii de invăţămînt. Zărim (vom explica mai încolo de ce întrebuinţăm acest cuvînt) ceva ce seamănă cu nişte terenuri: unul de volei şi altul de handbal. In imediata lor vecinătate „descoperim“ o groapă de sărituri. De cînd or fi existînd aceste amenajări ? — ,ne întrebăm. Căci şi terenurile şi sectorul de atletism erau nepădite de buruieni, dovadă de necontestat a faptului că pe aici nu călcase picior de sportiv, de multă vreme. Şi doar sintem la începutul anului şcolar. Ne hotărim să întreţinem o discuţie cu toţi cei care se ocupă de acest resort : profesorii Radu Teodorescu, Spirea Constantinescu şi Steliana Nedelcu, cu preşedintele asociaţiei sportive a elevilor şi cu directorul adjunct, profesorul C. Ispas. In birou îl găsim pe directorul adjunct, şi punem în cunoştinţă cu scopuri vizitei noastre, dar nu uităm să-l informăm şi despre constatările făcute. Ne dăm seama, insă, că nu este nevoie să vorbim prea mult. Directorul cunoaşte totul. Aşa că îl ascultăm : „A fost, desigur, o neglijenţă din partea noastră că, după ce ne-am zbătut să oferim elevilor condiţii bune de practicare a sportului, am lăsat terenurile fără pic de îngrijire. Am luat, însă, măsuri pe care le-ara discutat in colectivul de conducere, astfel că pînă la 1 noiembrie baza sportivă să devină practicabilă. Intr-o a doua fază, mai exact chiar în această toamnă, cele două terenuri vor fi bituminizate. Ne preocupăm, de asemenea, de completarea magaziei sportive cu tot echipamentul şi materialele necesare. Şi sala de gimnastică este un curs de reamenajare, astfel că pe timp nefavorabil vom avea unde să desfăşurăm orele de educaţie fizică“. Precizările directorului adjunct — pe care noi le interpretăm drept un angajament al conducerii liceului de a repune sportul în drepturile ce i se cuvin — ne fac să aşteptăm cu încredere venirea scadenţei. Dar de ce nu s-au făcut toate acestea la timpul potrivit ? Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 2 a) TERENURI DE SPORT DEVENITE... TERENURI ALE NIMĂNUI!? TRADIŢIA SPORTIVĂ CONTINUĂ! Tradiţia sportivă a Liceului .Aurel Vlaicu” din Capitală este îndeobşte cunoscută. Ani de-a rîndul aici a fost unul dintre fiefurile atletismului şcolar bucureştean, o adevărată epocă de aur legată de perioada în care şi-a desfăşurat activitatea neobositul profesor de educaţie fizică Valentin Orăşanu. — Intre timp, preferinţele elevilor au suferit o metamorfoză, ne explică prof. Nicolae Ionescu, directorul liceului, interlocutorul nostru. Pentru ei marele favorit de astăzi este rugby-ul... — Cum s-a transformarea ? petrecut — Destul de simplu, o dată cu numirea la „Vlaicu“ a pro-Tiberiu STAMA FOTBALUL UNOR Şi alteori, cu prilejul cuplajelor interbucureştene de fotbal. Televiziunea şi-a făcut datoria către abonaţii ei, dar şi în tribune erau prezenţi 40—50 000 de spectatori. Cîteodată, chiar 60 000. Duminica trecută, însă, la cuplajul de Pe „23 August", cifra plătitorilor a fost sub 30 000, cu toate că programul „tare“ şi cerul senin ar fi trebuit să îmbie pe cei ce iubesc fotbalul către stadion. Este adevărat că in ultimii ani, programul de televiziune, din ce în ce mai atractiv, diversificarea distracţiilor şi creşterea gustului şi mijloacelor pentru turism, reţin duminica în altă parte pe mulţi din vechii, nelipsiţii spectatori ai jocurilor de fotbal. Tot atît de adevărat este şi faptul că programele de bună calitate la fotbal s-au resimţit mai puţin de pe urma concurenţei altor preferinţe, mai ales dacă forma sportivă a echipelor noastre fruntaşe, capacitatea lor de a furniza un adevărat spectacol — elemente pe care marele public Ie detectează cu un impresionant simţ al anticipării — anunţau întîlniri de puternic dinamism. De această dată este aproape sigur că eşecul celor trei echipe ale noastre în meciurile din cel de al doilea tur al Cupelor europene a contribuit la scăderea intere- sului publicului bucureştean pentru cuplajul în care apăreau echipele Steaua şi Dinamo, atît de categoric învinse la Eindhoven şi Liverpool. De altfel, păstrînd proporţia, şi la Arad atitudinea suporterilor obişnuiţi ai textiliştilor a fost, cam aceeaşi , maximum 4 000 de plătitori. In schimb, este interesant de constatat că reacţia jucătorilor în culpă miercurea trecută, a fost duminică cu totul alta. Ei s-au străduit să atenueze impresia nefavorabilă pe care ne-au produs-o sâptămîna trecută şi s-au comportat bine la nivelul campionatului nostru Am putea spune că insăşi Steaua, pe spirarea căreia am văzut cu ochii nobbi cum se pot primi două goluri în două minute, deşi mai înainte ratase o ocazie cît roata carului de a deschide scorul, a făcut eforturi să iasă din impas. Aveam parcă în faţă imaginea prăbuşirii arădenilor la Belgrad după ce Dumbreanu n-a reuşit să finalizeze o acţiune unică, aducătoare, poate, a egalării şi chiar a unui alt rezultat final, în cel mai rău caz 1—3 şi nu 0—3. La fel s-a întîmplat în meciul Dinamo—Steaua : deschiderea scorului de către Tătarii ar fi schimbat in mod sigur tabela de marcaj şi ar fi putut — de ce nu ? — să influenţeze însăşi soarta întîlnirii. Fireşte că nu-i totuna ceea ce se petrece în fotbal sau mai bine spus cu echipele de fotbal la eşalon intern sau internaţional. Dacă L.T.A. şi Dinamo au înscris 1. MITROFAN (Continuare in pagiia) NOSTRU IN FAŢA NOI INCERCĂRI !IIIIIIIIIIIIIIIIBIIIIIIIIIII£ — Intr-un clasament 3 întocmit de — prestigioasa revistă S 2 „KICKER SPORT-MAGAZ 2ZIN" ” ILIE I = NĂSTASE I = — locul 6 2 I IN LUME I * Ml “ Citiți reportajul 3 7 din pag. a 4-a 1 3 fiiiiimiiiiiiiiiimiiiiiiK' Clasament definitiv la rugby: ROMÂNIA - LOCUL 2 ÎN „CUPA NAŢIUNILOR“ Presa italiană atestă meritele echipei care l-a întrecut pe pe teren ROMA, 26 (prin telefon, de la trimisul nostru special). După succesul meritat al echipei de rugby a României asupra XV-lui italian, care a asigurat sportivilor noştri locul II în „Cupa naţiunilor“, am reunit sub forma unor prime concluzii şi a unor aprecieri părerile celor doi antrenori, Alexandru Teofilovici şi Petre Cosmănescu, care au răspuns de pregătirea echipei. O observaţie esenţială : punctul lor de vedere coincide cu cel al cronicarului. Prin jocul prestat de echipa României, de o factură tehnică şi tactică foarte bună (în ciuda faptului că a cuprins trei debutanţi) ea s-a „azzurri" chiar propriu impus net, mai ales în repriza secundă cînd a controlat toate acţiunile. Forţa grămezii a constituit factorul cel mai important în obţinerea de baloane, în timp ce jocul ambelor compartimente a demonstrat o bună legătură între ele. De partea cealaltă, italienii se găsesc în progres, în ceea ce priveşte abordarea unei concepţii moderne de joc, dispun de jucători cu o mare putere de luptă, cu multă personalitate. Este evident că „azzurri" sunt un adversar dificil pentru orice Dan GARLESTEANU (Continuare in pag. a 4-a) S-A INAUGURAT SEZONUL DE CICLOCROS GHEORGHE NEGOESCU A CUCERIT „CUPA STEAUA“ La baza sportivă Ghencea, a fost inaugurat sezonul de ciclocros prin întrecerile pentru „Cupa Steaua“. Dacă la categoriile mari, lupta s-a desfăşurat — aşa cum ne aşteptam — între alergătorii clubului Steaua şi cei ai Voinţei, dînd cîştig de cauză primilor, la juniorii mici cursa a fost dominată clar de cicliştii Şcolii sportive nr. 3, în timp ce la seniori, Gheorghe Negoescu a obţinut o victorie muncită, talonat de aproape de Dumitru Stanca (Voinţa). La juniorii mari Marin Ferfelea (Steaua) a adus o nouă victorie gazdelor, asupra Voinţei. CLASAMENTE: Seniori: 1. Gh. Negoescu (Steaua), 2. Dumitru Stanca (Voinţa), 3. V. Răţoi (Voinţa). Juniori mari: 1. Marin Ferfelea (Steaua), 2. Teodor Drăgan (Voinţa), 3. Ion Nedelcu (Şc. sp. 2.). Juniori miei: 1. Adrian Florea (Şc. sp. 3), 2. Ion Lăzărescu (Sc sp. 3), 3. Stelian Cristil (Şc. sp.2) ; Semicurse : 1. Emilian Radu (Voinţa), 2. Th. Ciumete (Şc. sp. 3), 3 Valeriu Petrescu (Voinţa) . Turism: 1. Milita Anghel (Voinţa), 2. Ludovic Doculescu, 3. Ovidiu Iordănescu (Şc. sp. 2). Hoţia ALEXANDRESCU George Negoescu (Steaua), cîştigătorul primului ciclocros oficial al anului. Foto : N. DRAGOȘ ARBITRI ENGLEZI LA MECIURILE U.T.A.—STEAUA ROŞIE Şl STEAUA — P.S.V. EINDHOVEN Partidele de fotbal U.T.A.Steaua roşie Belgrad din cadrul C.C.E. şi Steaua-P.S.V. Eindhoven (Cupa cupelor) programate in ziua de 4 noiembrie vor fi conduse de arbitri englezi. Meciul de la Arad va fi arbitrat de Hovvley (centru), ajutat de Wreanald și Atwell, iar la partida de la București va oficia o brigadă avindo la centru pe Finney, ajuta tușă de tinnerly șiMerchant.