Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-14 / nr. 1141

ZIAR AL CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICA ȘI SPORT ANUL XXVI — Nr. 114T (6575) 4 PAGINI 30 BANI Joi 14 ianuarie 1971 In campionatul feminin de handbal O ETAPĂ CU SURPRIZE ŞI CU REZULTATE STRÂNSE! A doua reuniune a turneu­lui de sală a echipelor femi­nine de handbal din divizia A, care a avut loc ieri după­­amiază, s-a caracterizat prin­­tr-o acerbă, lupta pentru vic­torie, pentru puncte. Din în­­dîrjita dispută a celor 10 for­maţii s-au născut şi două surprize : Textila Buhuşi a învins Confecţia, iar Con­structorul Timişoara a dispus clar de Rulmentul Braşov. Cei peste 1 000 de spectatori prezenţi în tribunele sălii Floreasca au fost satisfăcuţi de numeroasele momente de suspense, dar nu şi de cali­tatea jocului prestat de ma­joritatea formaţiilor. TEXTILA BUHUŞI —CON­FECŢIA BUCUREŞTI 21—18 (12—4). Rezultatul constituie o primă surpriză a acestui turneu. Victoria obţinută in extremis, dar pe deplin me­ritat, de Textila Buhuşi, con­firmă declinul team-ului bucureştean, anul trecut aflat în lupta pentru titlu, acum­ incapabil să învingă pe teren propriu o echipă încă lipsită de experienţă. Textila a ciş­­tigat, de fapt, în 32 de mi­nute (scor 16—6), cînd a su­pus presingului o echipă lip­sită de veleităţi, alcătuită parcă din... convalescente. Se­­sizînd letargia bucureştence­lor, Seidner, Asevoaie şi A­­goroaie au bombardat poarta Confecţiei, majoritatea şutu­rilor oprindu-se în plasă. Spre sfîrşit, textilistele au o­­bosit, permiţînd adversarelor o tardivă revenire. Echipa Buhuşi merită felicitări pen- Hristache NAUM 'Continuare'' in pag. a 4-a) Pe pîrtia de la Clăbucet, în decorul autentic al iernii, elevii Liceului din Predeal își încearcă pentru prima oară schiurile. Foto : T. MACARSCHI LA SIBIU, LIPSA BAZELOR SPORTIVE IN CONTRAST CU TRADIŢIA Sibiul, unul dintre cele mai mari şi frumoase oraşe ale ţarii, nu reuşeşte de loc să se mai impună pe tărîm sportiv. E drept, nu se poate spune că mişcarea sportivă sibiană este" inexistentă. Din contră, există în oraşul de pe Cibin o tra­diţie sportivă cu care puţine alte localităţi se pot mindri. Atunci, de ce sportul de performanţă se complace într-o vădită mediocritate la Sibiu ? Răspunsul la această întrebare este cit se poate de simplu : lipsa unei baze de masă. Şi cum ar putea avea sportul sibian o solidă bază de mase atîta timp cit numărul bazelor sportive este total insuficient) ? 11 PATINOARE (NATU­RALE), DAR NUMAI DOUA PÎRTII DE SCHI Favorizat prin aşezarea geografică, Sibiul ar trebui să fie un bastion al sportu­rilor de iarnă. Ar trebui, dar nu este aşa. De ce ? Fiindcă nu-i de ajuns să ai munţii la doi paşi şi condiţii clima­terice propice pentru a scoa­te campioni. O pirtie de schi alpin la Răşinari şi alta pe dealul Guşteriţa considerăm că sunt totuşi prea puţine faţă de posibilităţi. Dan VLAD Ilie IONESCU, coresp. princ. (Continuare în pag. a 3-a) PERFORMANTE AUTENTICE­­IN TOATE CLUBURILE I­n aceste zile, într-un mare nu­măr de cluburi sportive s-au declanşat ample dezbateri vizînd progresul şi perspecti­vele în destul de puţin acce­sibilul domeniu al performan­ţelor autentice. Activişti sportivi ex­perimentaţi, fruntaşi ai diferitelor dis­cipline, cadre de specialitate, fac­tori de răspundere din aproape 70 de cluburi îşi propun (sperăm că peste tot acesta este un obiectiv central) să confrunte­­ în cadrul largii acţiuni de organizare a adunărilor pentru analiza activităţii şi desemnarea consiliilor de conducere — performanţele de azi cu cele de ieri, să le raporteze la condiţiile şi cerinţele anu­lui preolimpic, să evalueze astfel, realist, munca şi talentul, poziţiile cucerite pe trep­tele afirmării. Confruntarea se cere a fi sinceră, profun­dă, responsabilă şi — mai mult ca ori­­cînd — exigentă. Nu avem în vedere doar cluburile mari, cu secţii puternice, cu nume­roşi reprezentanţi în loturile sau echipele reprezentative, ci absolut toate aceste ex­trem de importante unităţi ■ ale sportului nostru de performanţă. Aşa încît, cu astfel de gînduri salutăm dezbaterile programate în aceste zile la cluburile Electroputere Cra­iova, Politehnica Galaţi, Jiul Petroşani, Uni­versitatea Cluj ş.a. — repetăm, indiferent de ponderea actuală a diferitelor cluburi în împlinirea năzuinţelor de afirmare inter­naţională. Cu atît mai mult, cu cît, se­ ştie — şi recenta plenară comună a C.N.E.F.S. şi C.C.R. a reliefat acest lucru — descoperi­rea şi pregătirea unor elemente dotate, ta­lentate, cu reale perspective este la îndemî­na oricărui club, cu condiţia ca potenţialul organizatoric, tehnic şi material să nu fie ri­sipit ineficient, ci îndreptat lucid în direc­ţiile justificate total de viitorul unui sport sau altul. Ar trebui, poate, spus limpede că nu nu­mai cluburile Dinamo şi Steaua (şi alte cî­­teva — destul de puţine) trebuie să propul­seze performanţa sportivă. Nu peste tot, dar în destule locuri au fost reduse substan­ţial diferenţele de condiţii, s-au construit şi amenajat complexe moderne, s-au rea­lizat dotări­­ importante cu utilaj, material şi echipament, s-au rezolvat în bună mă­sură problemele privind cadrele de specia­litate. Acum se poate — şi trebuie — să se vor­bească altfel despre contribuţia tuturor clu­burilor la creşterea performanţelor, la în­deplinirea onorantei misiuni de reprezen­tare a sportului românesc la toate marile confruntări internaţionale. Nu va fi nimănui de folos să se întoc­mească grafice sau clasamente artificiale, să se confrunte performanţele de azi cu nişte rezultate modeste sau mediocre ale anilor trecuţi, să se evalueze progresele doar în raport cu un alt club apropiat prin specific sau zonă geografică. Abandonul unor practici mai vechi se impune. Oglinda confruntării performanţe­lor de azi trebuie să fie curată, fără nici o umbră, să reflecte fără greşeală — in­tenţionată, sau nu — dimensiunile evoluţiei înregistrate în ultimul an şi să arate fie­cărui club cît şi cum trebuie să munceas­că, să acţioneze, să îndrăznească. Dan GÂRLEŞTEANU I Asevoaie (Textila) a pătruns din nou impetuos pe semicerc, înscriind un alt gol pentru echipa sa. Fază din meciul Textila Buhuşi — Con­fecţia, cîştigat, surprinzător, de pri­ma echipă. Foto : M. THEO Asta-seara, in Cupa cupelor la bascheti Steaua joacă cu o echipă mare: Spartak Leningrad Amatorii de baschet din Capitală au prilejul să ur­mărească, astă-seară, în sala Floreasca (ora 20), evoluţia unei mari echipe — Spartak Leningrad — care susţine în compania formaţiei Steaua al doilea meci (primul a fost cîştigat de oaspeţi cu 93—54) din turul secund al Cupei cupelor. Calificarea baschet­­baliştilor sovietici neputînd fi­ pusă la îndoială, intere­sul pentru întrecere este ge­nerat de valoarea deosebită a actualei fruntaşe a campio­natului sovietic, în compo­nenţa căreia intră nume de rezonanţă din această disci­plină: Belov — titular în „5“-ul reprezentativei U.R.S.S., Bol­­şakov, Fedorov, Ivanov. De­sigur, misiunea steliştilor este dificilă, dar sîntem convinşi că ei nu vor precupeţi nici un efort pent­ru o compor­tare onorabila! Partida va fi condusă de arbitrii R. Kinaci (Turcia) și • V. Gancev (Bulgaria) și va opune următoarele loturi (în­ paranteze, înălţimea în cen­timetri) : STEAUA : 4 — Ta­­rău (198), 5 — Niculescu ,(184),­­0 — Baciu­­(1,79), 7 — Savu (191), 8 — Irimie (182),­­ 9 — V. Gheorghe (195), 10 — Popa (188), 11­­— Dimancea (178), 12 — Paşca (188), 13 — Oczelak (201), 14 — Spînu (196),, 15 — Moiin (191); SPARTAK : 4 — Bősein (201), a, — Potanin (202), 6 —■ Bol­­şakov (179), 7 — Iumaşev (198), 8 — Krivoscekov (191), 9 — Volkov (190), 10 — Ma­keev (197), 11 — Fedorov (191), 12 — Stukin (195), 13 — Arzamaskov (190), 14 — Belov (2.00)," 15 — Ivanov (203). REPORTAJ LA LOTUL NATIONAL DE LUPTE ! NU SE ClŞTIGA O MEDALIE CIT Al BATE DIN PALME!... Eram la Poiană, sus, la ca­pătul telefericului dinspre Cristianul Mare. Cerul era mohorît. Stătea să ningă, şi ceea ce vedeam in vale — zeci de tineri, unii mai slă­buţi, alţii din cale afară de zdraveni, urcînd pieptiş panta, sărind peste ripe, tăindu-şi pirtie printre crengile înghe­ţate, căutind cel mai scurt drum spre cabană telefericu­lui — mi s-a părut un spec­tacol straniu, halucinant, l-am distins pe Ma­rtinescu, apoi pe Fodorpatachi, în sfîr­şit, pe Baciu şi pe Ambruş, şi în clipa aceea mi-am dat seama că este vorba de lup­tători. Să fi fost cu toţii cincizeci — sau poate mai mulţi —, transformînd aerul îngheţat al muntelui în aburi, cu mustăţile albe de omăt, cu mişcări mai domoale, mai resemnate. Sus, antrenorul emerit Ion Corneanu cronometra: — Bravo, Cernău, 32 de mi­nute. Aproape cît teleferi­cul... ★ Cinc­ i-am povestit cuiva, in Poiană, scena care mă sur­prinsese cu o zi înainte, omul — băştinaş al locurilor, lu­­crînd la recepţia unui hotel — s-a mirat de spusele mele: — Ştii că ai haz... Cînd vin în Poiană, asta fac în fiecare zi, aleargă kilometri întregi. Zilnic. Ne-am obişnuit cu ei, fac parte din viaţa cotidiană a Poienii... Şi după o clipă : — Luptătorii ăştia pun su­flet, nu glumă, şi poate că îi e explicaţia că sportul lor a­­duce la fiecare olimpiadă cam un sfert din toate punctele româneşti. M-a privit parcă cu do­­jană, gindindu-se — mă în­şelam, oare? — la fotbalişti, aceşti mari răsfăţaţi ai ga­zonului, pentru care efortul înseamnă de multe ori un sa­crificiu inutil. Stau faţă-n faţă cu ION CORNEANU, omul prin mina Ovidiu IOANIŢOAIA Secvenţă de la antrenamentul lotului naţional de lupte, care s-ar potrivi de minime cu piața de la Mamaia.. Scena de mai sus — surprinsă de Theo MACARSCHI — se consumă, însă, la... Poiana-Brașov! E adevărat, o medalie la lupte nu se ciștigă cu­ ai bale din palme.. In pagina a 2-a, astăzi: Jumărul 4 B­UMB • 11 RECORDURI REPUBLI­CANE IN 1970­ ­ LAO ZECIME DE SECUNDĂ DE RECORDUL MONDIAL • OBIECTIVE IMPORTANTE PENTRU ACEST SEZON PE AGENDA ACTUALITĂŢII FOTBALISTICE Ambiţia de a reface terenul pierdut învinge gerul şi zăpada Ambiţia jucă­torilor învinge ge­rul şi zăpadă. Pregătindu-se in­tens, fără mena­jamente, ceferiştii timişoreni vor să demonstreze în returul campio­natului că alta este valoarea e­­chipei, cu mult deasupra ce­lor 6 puncte obţinute astă­­toamnă. In zilele de 8 şi 9 ianua­rie, toţi jucătorii au efectuat vizitele medicale. De dumi­nică au început antrenamen­tele zilnice. La apelul noului cuplu de antrenori, TACHE MACRI , prof. ION IO­­NESCU, au răspuns prezent Tatar, Korek, Gaboraş, Spe­­riosu, Mehedinţi, Donca, Ră­­celescu Hangan, Chimiu­C, ucigan, I­ottre,I mestorovici, Panici, Seceleanu, Bojin, Pe­­riatu, Pîrvu, Popovici (de la tineret) şi Regep, care a pri­mit dezlegare de la U.T.A. Lor li se va adăuga şi Zaha­­ria, de la U.T.A.-tineret. Aşadar,­ nu e vorba de nici un bucureştean, cum se au­zise prin Timişoara. Antrenamentele (de dou­ă ori pe zi) se vor desfăşura la Timişoara pînă la 18 ia­nuarie, dată la care ceferiştii îşi vor muta locul pregătirilor la Predeal. Ştefan MARTON — coresp. „Nu ne sperie zăpada. Am început lupta pentru returul relansării“ — par să exprime jucătorii timişoreni, surprinși la antrenament de către foto­­reporterul E. Robicsek C. Rădulescu — antrenor principal la S. C. Bacău ECHIPA VA EFECTUA UN TURNEU ÍN LIBAN I SPECTIVA UN ALT TURNEU IN ISRAEL Marţi seara, la Sport Club Bacău, a avut loc şedinţa bi­roului secţiei de fotbal, con­dusă de tovarăşul Aurel Ilie Calimadjic, vicepreşedinte al Crmcili n J ii r'r»rviil«», preşedintele de onoare al clubului. Pe ordinea de zi a şedin­ţei au figurat două puncte : pregătirea echipei pînă la re­luarea campionatului, şi mă­suri organizatorice. (Continuare in vag, a I-a/ IN­PER­ FESTIVITATEA DECERNĂRII UNOR ORDINE ŞI MEDALII Miercuri la prînz, sala de consiliu a I.M.F. Bucu­reşti a găzduit festivitatea decernării de ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste România, unor activişti sportivi, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiin­ţarea clubului sportiv „Medicina“ Bucureşti, pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea­ educaţiei fizice şi sportului în rîndul studenţilor. La festivitate, au participat tovarăşii Ludovic Tacacs, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialis­,­te România, conf. univ. Marin Bîrjega, vicepreşedinte al C.N.E.F.S., academician prof. dr. docent Teodor Bur­­gheie, rectorul I.M.F., prof. dr. docent Vasile Predes­­cu, prorector al I.M.F. Au fost distinşi : cu ORDINUL „MERITUL SPOR­TIV“ clasa a II-a, conf. Octavian Bănăţan, şeful ca­tedrei de educaţie fizică a I.M.F., cu ORDINUL „MERITUL SPORTIV“ clasa a III-a, conf. dr. Miron Georgescu şi dr. Dumitru Medianu, cu MEDALIA „MERITUL SPORTIV“ clasa I, prof. Dumitru Branga, lector Leontina Mircescu şi lector Margareta Ţigănuş, cu MEDALIA „MERITUL SPORTIV“ clasa a II-a, Ioan Cucoaneş şi Remus Ludu, şef de lucrări la I.M.F. Din partea Consiliului de Stat, a­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, tovarăşul Ludovic Tacacs i-a fe­licitat călduros pe cei care au primit distincţii şi le-a­­ urat noi succese în activitatea profesională şi ob­ştească. (Continuare in vag. a 2-a) .umuu.iHnmiH»' Premierile sportive de sfîrşit­ de an sînt la modă. Ziarul „Münchner Merkur1“ a avut originala idee să o preţuiască pe preferata cititorilor săi cu contra­valoarea greutăţii ei cor­porale în ciocolată ! Pe vremuri, în India, credin­cioşii dăruiau lui Agha Khan, aşezat în talgerul unei uriaşe balanţe, atitea pietre preţioase cite să e­­chilibreze cîntăritul. Da, vor spune sportivii, dar Instituţia maharadjahilor e pe ducă VICTOR BANCIULESCU ROMÂNIA — IUGOSLAVIA 4-3 LA HOCHEI Amănunte în pag. a IV-a

Next