Sportul, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 1218-1247)

1971-04-20 / nr. 1237

Mott* M Ö-Q - ii I ii ni iniiiTiim COMPETIŢII SPORTIVE DEDICATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Iormare din pop. II „GRAŢIE ŞI RITM" în sala şcolii sportive din Sibiu a avut loc, recent, din iniţiativa Comitetului muni­cipal U.T.C. o demonstraţie sportivă intitulată „Graţie şi ritm". Au fost prezentate exerciţii de gimnastică spor­tivă şi artistică, la reuşita cărora şi-au dat concursul elevi ai liceelor Octavian Goga, Gheorghe Lazăr şi Pe­dagogic. Au fost, de aseme­nea, prezentate demonstraţii de culturism de către un grup de sportivi de la A.S.A. şi de la Şcoala sportivă. Pe agenda „Decadei sportive pentru tineret” mai figurează o întîlnire cu laureaţii spor­tivi ai anului 1970 : campio­nul naţional de călărie Ma­rius Burtea şi maestrul spor­tului la sărituri în apă, Ion Ganea. Ulie IONESCU corespondent GIMNASTICA MODERNA în organizarea clubului Universitatea Iaşi s-a desfă­şurat un concurs de gim­nastică modernă. Au evoluat sportivi din Iaşi şi Ploieşti. Rezultate : categ. a III-a A. Angelescu (Şc. sportivă Plo­ieşti) 27,10 p, categ. a II-a A. Anton (Univ. Iaşi) 26 p, categ. I V. Franciuc (Univ. Iaşi) 34,80 p. Cupa de cristal a revenit clubului organiza­tor. D. DIACONESCU corespondent CUPA „CAROL DAVILA" Au continuat întrecerile organizate în cinstea Semi­centenarului Partidului, do­tate cu „Cupa Carol Davila”. Iată citeva rezultate : tir : 1. Facultatea de stomatologie 265 p. 2. Facultatea de medi­cină generală 259 p, 3. Facul­tatea de pediatrie 240 p ; tenis de masă: 1. Medicină generală, 2. Stomatologie, 3. Pediatrie. întrecerile conti­nuă cu disputarea meciurilor de baschet şi volei şi cu des­făşurarea unor probe atle­tice. Irina BOLDOG de la catedra de educaţie fizică a. I.M.F. Timp de trei zile s-a des­făşurat la patinoarul acope­rit „23 August“­ ultimul con­curs de patinaj artistic, cu caracter republican, dotat cu­­„Cupa României“. Iată rezultatele înregistra­te : JUNIORI II — Băieţi: 1. L. Azzola (Olimpia Cluj) 302,6 p. Fete : 1. Silvana Su­­ciu (Constructorul) 433,6 p ; 2. Cornelia Picu (Sc. sp. 2) 404,0 p; 3. Gabriela Ion (Sc. sp. 2) 351,2 p ; 4. Monica Chiorpec (Dinamo) 320,6 p ; 5. Elise Azzola (Olimpia Cluj) 278,6 p. JUNIORI I — Băieţi: 1. D. Panait (Con­structorul) 447,0 p ; 2. L. Co­­zia (Constr.) 435,5 p ; 3. P. Dragomir (Constr.) 390,6 p. Fete : 1. Adriana Preda (Con­structorul) 474,1 p ; 2. Mi­­rela Goleanu (Dinamo) 435,7 p. SENIORI — Băieţi : 1. M. Ion (Sc. sp. 2) 703,2 p ; 2. O. Goga (IEFS) 672,9 p . Cu o întrecere de fond SCHIFIŞTII BUCUREŞTENI AU INAUGURAT SEZONUL NAUTIC Lacul Herăstrău a găzduit, duminică dimineaţă, primul con­curs oficial de canotaj al anu­lui. Noul sezon nautic a fost inaugurat cu o reuşită întrecere de fond la care au participat majoritatea cluburilor bucureş­­tene. Excepţie au făcut doar canotorii de la O.N.U. şi Şcoa­la sportivă nr. 1 — absenţi ne­­motivaţi de la această repetiţie generală dinaintea campionatu­lui republican de fond (Timi­şoara, 27—28 aprilie a.c.). Cu starturi din minut în mi­nut, vîslaşii şi ramerii şi-au disputat întîietatea pe un traseu de aproximativ 2 000 m. Evolu­ţiile lor au fost apreciate de către specialişti ca satisfăcătoare pentru acest început de an com­­petiţional. Subliniem, astfel, so­sirile strinse (la una, două ze­cimi de secundă) în unele probe, totuşi de fond. Este vorba de cursa de schit simplu (tineret), unde Mihai Georgescu (Steaua) şi-a depăşit adversarul direct — FI. Costescu (Voinţa) — după un finiş prelungit, la numai 2 ze­cimi de secundă , de spectacu­loasa întrecere a echipajelor de 44­1 rame (junioare) în care „Metalul I” a fost aplaudat la scenă deschisă pentru dîrzenia şi pentru locul I ciştigat la „fotografie” în faţa colegelor lor de club „Metalul II”. A fost, intr-un cuvînt, un concurs reuşit, prin meritul ce­lor care au răspuns prezent la această întrecere de debut or­ganizată excelent de Comisia municipală de canotaj-yachting. Rezultate : schit simplu (tine­ret) : 1. M. Georgescu (Steaua) 8:22,0, 2. FI. Costescu (Voinţa) 8:22,2 ; 2 f.c. : 1. Dinamo (Sta­­mate, Zivideanu) 7:36,9, 2. Stea­ua 8:26,5 ; 24-1 : 1. Rapid (Her­ling, Visner ,- Patraulea) 8:08,7, 2. Olimpia 8:25,6, 3. Dinamo 8:28,5 ; juniori I : sch­it simplu : 1. Gh. Foca (Metalul) 7:48,2, 2. M. Barcan (Steaua) 8:00,9, 3. Gh. Ilie (Dinardo) 8:29,4 ; 24-1 : 1. Metalul 8:00,6, 2. C.S.S. 8:28,5 ; 2 f.c. : 1. Metalul (Bo­­bocea, Herling) 7:45,3, 2. Steaua 8:31,9 ; 2 vîsle : 1. Metalul (Ma­oris, Tănase) 7:15,7, 2. Steaua 7:16,2, 3. Dinamo 7:32,7; 4+1: 1. Metalul (Cosac, Sima, Pană, Petrov + Grozavu) 7:14,2, 2. Olimpia 7:25,1, 3. Steaua 7:34,5 ; junioare : schit simplu : 1. Ga­briela Cangea (Metalul) 9:26,5, 2. Maria Radu (Metalul) 9:32,2, 3. Mariana Zaharia (Dinamo) 9:48,2 ; 4;1 vîsle : 1. Metalul (Bujac, Marinescu,­­ Budică, Gheorghe + Torcătoru) 8:47,6 ; 4+1 rame : 1. Metalul (Neacşu, Crinu, Rosen, Ghiţa + Neagu) 8:19,1. 2. Metalul II 8:20,13, 3. Olimpia 8:48,8 ; senioare : schif simplu : 1. Georgeta Alexe (C.S.S.) 9:25,9, 2. Laura Cordoş (Olimpia) 9:34,2; 2. vîsle: 1. Olimpia (Peteu, Gavluc) 8:04,2. Pe Herăstrău, in prima Întrecere de canotaj a anului... Foto : V. BAG FAC Incepind de azi, Clujul găz­duieşte întrecerile finale ale celor mai buni pugilişti juniori ai ţării, (la cele două categorii de vîrstă). Competiţia, deosebit de interesan­tă pentru pugilismul autohton, o­­feră prilejul trecerii în revistă a potenţialului secţiilor din toate centrele pugilistice, prilej semni­ficativ pentru felul cum se efec­tuează selecţia şi pregătirea schimbului de mîine. La Cluj, specialiştii vor avea posibilitatea să urmărească, pe­ parcursul a 4 zile de întreceri, evoluînd nu mai puţin de 120 de tineri pugilişti, mulţi dintre ei ■ participanţi pentru prima dată la­­ o întrecere cu caracter naţional. Simpla lectură a listelor parti­cipanţilor la ultimul act al com­petiţiei prilejuieşte constatarea că unele centre sunt bine reprezen­tate numeric, conducînd la con­cluzia că în secţiile respective există preocupare pentru selecţia juniorilor. Cel mai semnificativ exemplu este oraşul gazdă a în­trecerilor — Clujul. Prezenţa ju­niorilor clujeni în număr mare la finale nu este o surpriză, de­oarece, în ultimii ani, ei n-au lipsit niciodată la întrecerile fi­nale. Dar, în acest an, în lupta pentru cucerirea celor 24 de ti­tluri de campioni naţionali sunt angajaţi 12 elevi ai antrenorilor din oraşul de pe Someş. In ime­diata lor apropiere se situează juniorii craioveni, prezenţi în nu­măr mare (10). Judecind partici­parea slabă la ultimele ediţii ale campionatelor, antrenorii craio­veni au azi motive de satisfacţie. Brăila şi Galaţii, vechi centre pu­­gilistice, care au dat numeroase elemente de valoare boxului ro­mânesc, vor participa la finale cu cîte 8 pugilişti. Este surprinzător faptul că Re­şiţa, oraş cu o frumoasă tradiţie, n-a reuşit să trimită la finalei«» din acest an decât un singur boxer, deşi în secţiile re­şiţene ac­tivează antrenori cu renume. Ti­mişoara, oraş care a dat târii mulţi campioni naţionali, nu va fi reprezentată în acest an la fi­nale nici măcar de un boxer. în schimb, constatăm cu satisfacţie prezenţa la rindul finaliştilor a doi juniori din Focşani şi trei din Buzău. Slmbătă seara, cînd vor fi cunoscuţi campionii, vom putea face aprecieri asupra nive­lului valoric al Întrecerilor, asu­pra gradului de pregătire al par­ticipanţilor şi asupra posibilităţi­lor lor de a obţine performanţe viitoare. Mihai TRANCA GONG! • In ultima sa şedinţă, biroul federal­­a hotărît să acorde titlul de maestru al sportului boxerilor Gheorghe Ene şi Horst Stump, sportivi care şi-au îndeplinit nor­mele respective. • Federaţia de specialitate a acceptat invitaţia de a participa cu trei pugilişti la turneul inter­naţional al ziarului­­,Volksstim­­me“, organizat între 24 şi 27 iunie, la Viena, de federaţia aus­triacă. Cei vizaţi să facă depla­sarea sunt : Ion Hodoşan, Pavel Nedelcea sau Gabriel Pometcu, Horst Stump sau Alec Năstac. La categoriile pană şi mijlocie, participanţii vor fi stabiliţi după alcătuirea lotului pentru campio­natele europene de la Madrid. • Biroul federal a hotărit să fie acceptate propunerile federa­ţiilor de box din R.D.G. şi R.F.G., privind intilnirile cu reprezenta­tiva României. In aceeaşi zi, la 5 decembrie, două selecţionate ro­mâneşti vor susţine meciuri ami­cale cu reprezentativele celor două ţări. Meciul cu R.D.G. se va disputa la Bucureşti, iar cel cu R.F.G. în deplasare. • A fost stabilită data dublei întîlniri cu reprezentativele Polo­niei : 15 decembrie la Bucureşti si Mierec (Polonia). Incepind de azi, la Cluj*: FINALELE CAMPIONATELOR DE JUNIORI Duminică s-a disputat cea de a doua etapă a returului diviziei B la handbal. Spre diferenţă de meciurile de de­but, care au fost relativ li­niştite, duminică s-au înre­gistrat câteva surprize, cum sunt : înfrângerile Rafinăriei Teleajen la Bacău (după ce în tur ploieştenii obţinuseră o victorie uşoară), a ASA-ei Tg. Mureş de către Tracto­rul Braşov şi a liderului din seria a II-a, Independenţa Sibiu, de către Minaur Baia Mare , la masculin, precum şi eşecul studentelor de la Universitatea Cluj în faţa Universităţii II Timişoara. Iată rezultatele înregistrate : MASCULIN. Seria I : Şti­inţa Bacău — Rafinăria Te­leajen 12—11 (4—4), Ind. sîr­­­mei Buzău — Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 17—23 (6—13), Medicina Tg. Mureş — Chi­mia Făgăraş 12—18 (5—9), Tractorul Braşov — ASA Tg. Mureş 19—14 (10—6), Belon Săvineşti — Agronomia Iaşi 18—17 (8—8) . Seria a II-a : Tehnometal Timişoara — Gloria Arad 17—14 (10—7), Minaur Baia Mare — Inde­pendenţa Sibiu 17—15 (9—6), ASA Sibiu — Textila Cisnă­­die 19—14 (10—9), Univ. Cra­iova — Metalul Copşa Mică 20—12 (9—5), CSM Reşiţa — Timişul Lugoj 18—8 (6—5), FEMININ. Seria I : Ştiinţa Bacău — Voinţa Rădăuţi 7—5 (4—3), Univ. Iaşi — Voinţa Bucureşti 12—10 (6—3), Con­structorul Buc. — Progresul Buc. 8—12 (5—11), Comerţul Constanţa — Rapid Bucureşti 10—13 (4—5), Spartac Plo­ieşti — Chimia Buzău 2—8 (0—4) . Seria a II-a : Univ. II Timişoara — Univ. Cluj 10—6 (5—2), Jiul Petroşani — Voinţa Sighişoara 14—9 (7—4), Dermagant Tg. Mureş — Chimia Victoria 10—9 (4—3), Chimia Făgăraş — Sparta Mediaş 17—15 (8—6), Oltul Sf. Gheorghe — Con­structorul Baia Mare 12—8 (5-4).­­Corespondenţi : D. Negrea, I. Păuş, A. Szabó, I. Plăvi­­ţiu, S. Neni­ţa, D. Diaconescu, N. Băloi, V. Popovici, M. Du­mitru, E. Bogdan, Gh. Bric­­lă, B. Stoiciu, P. Arcan, I. Io­nescu și T. Lahotan). SURPRIZE IN etapa A ll-A din diviza b SĂ NE PREZENTAM ONORABIL (Urmare din pag. 1) Alexandru Popa (Steaua), 23 ani ; campion de juniori în 1966 şi 1967 ; anul trecut a ob­ţinut la Balcaniada de la Var­na (Bulgaria) medalia de ar­gint ; a pierdut la zonă în faţa lui V. Filip. La mijlocie­ mi­­că, Alexandru Malyus (C. S. Baia Mare), 24 ani ; în 1967 —68 a activat la clubul Steaua, a fost învins la zonă de C Ghiță. La mijlocie, Viorel Te­­cuceanu (Rapid), 27 ani ;• în­vins la zonă de V. Deşliu. La semigrea, Mişu Banu (S.C. Ba­cău), 20 de ani. La grea încă nu s-a hotărît titularul. Se crede că va putea fi folosit­­Ilie Dascălu (Dinamo), dacă clubul va fi d­e acord ca el să nu participe la naţionale (avînd în vedere că mai are în finale şi pe campionul euro­pean Ion Alexe). Aflaţi In aceste zile In pre­gătire la Snagov, sportivii aş­teaptă cu nerăbdare confrun­tarea de la Titograd. Antreno­rul echipei, experimentatul Gheorghe Preda, ne-a spus : „Băieţii muncesc cu tragere de inimă. Dintre ei remarc pentru seriozitate şi abnegaţie pe N­­colau, Gorea, Molnar şi Po­pa Sperăm să ne prezentăm onorabil la confruntarea cu cei mai buni boxeri din Balcani”. _____PETROLUL PLOIEȘTI CÎŞTIGĂTOARE A CONCURSULUI REPUBLICAN AL COPIILOR PLOIEŞTI, 19 (prin tele­fon). Concursul republican de înot al copiilor s-a încheiat cu victoria pe echipe a re­prezentanţilor clubului Pe­trolul din localitate. Ei au deţinut şefia clasamentului din cele patru zile ale com­petiţiei, ceea ce constituie o remarcabilă performanţă pen­tru un centru relativ tînăr în acest sport. In rest, vom mai evidenţia organizarea exce­lentă şi competenţa corpu­lui de arbitri. Cîştigătorii probelor : 100 m bras (băieţi, categoria C) : I. Petric (Crişul) 1:41,5 ; 100 m bras (f. C) : Iudith Hunyady (Şc. sp. Reşiţa) 1:39,2 ; 4x50 m­ bras (b. D) : Şc. sp. nr. 2 Buc. 5:39,1 ; 4x50 m bras (f. D) 4:30,5; 4x100 m mixt (b. B): 5:33,8; 4x100 m mixt (f. B) : Petrolul 5:56,5; 50 m­ spate (f. C) : Marioara Marul (Şc. sp. Reşiţa) 40,9 ; 50 m spate (b. C) : I. Imling (Şc. sp. Reşiţa) 40,2 ; 200 m bras (f. B) : Ana Georgiu (Şc. sp. Reşiţa) 3:14,6 ; 200 m bras (b. B) : C. Marin (Petrolul) 3:13,2; 50 m spate (f. D) : Mihaela Moisan (Petrolul) 46,5 ; 50 m spate (b. D) : C. Drăgan (Crişul) 40,0 ; 4x50 m mixt (f. C) : Şc. sp. Reşiţa 2:54,7 ; 4x50 m mixt (b. C) : Şc. sp. Reşiţa 2:49,0 ; 800 m liber (f. B) : Cătălina Bănu­­lescu (Petrolul) 11:46,9; 800 m liber (b. B) : I. Svetz (Sc. sp. nr. 2 Buc.) 10:55,0 — nou record (v.r., același înotător, 10:57,2) ; 100 m delfin (f. C) : Mihaela Georgescu (Petro­lul) 1:34,7 ; 100 m delfin (b. C) : I. Meder (Sc. sp. Tg. Mures) 1:30,9 ; 4x50 m liber (f. D) : Petrolul 3:32,9; 4x50 m liber (b. D) : Şc. sp. Reşiţa 3:25,9 ; 4x100 m­ liber (f. B) : Petrolul 4:31,0 ; 4x100 m li­ber (b. B) : Şc. sp. nr. 2 Buc. 4:50,4; 4x50 m liber (f. C) : Petrolul 2:36,9 ; 4x50 m liber (b. C): Şc. sp. Reşiţa 2:30,4. Clasament pe echipe : 1. PETROLUL PLOIEŞTI 432 p, 2. Şc. sp. Reşiţa 415 p, 3. Şc. sp. nr. 2 Bucureşti 372 p, 4. Crişul Oradea 172 p, 5. Du­nărea Galaţi 90 p, 6. Şc. sp. Sibiu 78 p, 7. Şc. sp. Timi­şoara 49 p, 8. Dinamo Bucu­reşti 42 p, 9. Şc. sp. Ploieşti 40 p, 10. C.S.M. Cluj 31­5 p etc. (au participat 20 de e­­chipe). M. SIMA, coresp.­ ­ M­ 1 ULTIMELE ÎNTRECERI 3. A. Bulete (Sc. sp. 2) 669,6 p ; 4. E. Tăujan (IEFS) 606,2 p ; 5. M. Popescu (Constr.) 609,0 p. Fete : 1. Doina Mi­­tricică (ASCPMB) 695,0 p ; 2. Constanța Ionescu (Constr.) 673,9 p ; 3. Anca Tănase (Sc. sp. 2) 672,6 p ; 4. Doina Ghi­­serel (Sc. sp. 2) 648,6 p ; 5. Mariana Ionel (IEFS) 633,6 p ; 6. Adina Caimacan (IEFS) 597,3 p. Clasamentul pe echipe : 1. Constructorul — 13 p ; 2. Școala sportivă nr. 2 — 9 p ; 3. ASCPMB — 4 p ; 4. IEFS — 2 p ; 5—6. Olimpia Cluj și Dinamo — 6p. sportul­­­. Făcînd parte din ciclul între­cerilor de verificare, în vederea participării la turneul de califi­care de la Katowice (19—23 mai) pentru campionatul european din acest an, cele două meciuri R­o­­mânia-Cehoslovacia au prilejuit o serie de importante constatări­ pentru conducerea tehnică a echipei noastre­ naţionale. Şi, spre satisfacţia­­ tuturor celor ce doresc ca baschetbaliştii români să evolueze la europenele de la Essen, disputele din sala Fio­­reasca ne-au confirmat că naţio­nala României are reale posibili­tăţi de a trece cu succes difici­lul examen de la Katowice, unde va avea de înfruntat selecţiona­tele Poloniei, Ungariei, Danemar­cei şi Ţării Galilor, trebuind să se claseze pe unul din primele două locuri. Partidele cu Cehoslovacia au permis antrenorului Dan Nicu­­lescu să folosească 11 din cei 12 jucători ai lotului (doar Zdren­­ghea n-a fost utilizat). Cei mai mulţi dintre ei au dat satisfac­ţie deplină. Jucători experimen­taţi ca Savu, Albu, Diaconescu, Tarau, ca şi dintre cei mai ti­neri, Popa, Oczelak, Pîrşu, Geor­gescu au demonstrat că se poa­te conta pe ei, chiar cînd au în faţă adversari de talia valoroşi­lor baschetbalişti cehoslovaci care şi-au dobindit un mare prestigiu pe plan european şi mondial. Sportivii noştri au re­curs la diferite sisteme de apă­rare (clasicul om la om, presing, zona, zona-presing) pentru a sto­pa atacuri dintre cele mai va­riate (poziţional lent şi rapid, cu unul sau doi pivoţi, contraatacuri cu depăşire numerică etc), tre­­cind cu succes (au câştigat a do­ua partidă, iar în prima, pierdu­tă in prelungiri, au avut o com­portare remarcabilă) aceste exa­mene, prin ambiţia dovediţi. Prin eficacitatea în atac şi prin­ puterea de a se concentra in apărare. Desigur, insă, nu pot fi trecu­te cu vederea şi unele scăderi, de care trebuie să se ţină seama, pentru că repetarea lor ar putea avea efecte dintre cele mai ne­plăcute in întrecerile viitoare din Polonia. Este vorba, In primul rind, de finalurile ambelor me­ciuri desfăşurate în sala Fio­­reasca, deficitare sub mai multe aspecte: insuficientă rezistenţă fi­zică şi psihică, ducind la dere­glarea Întregului angrenaj al echipei, pierderea avantajului a­­cumulat, greşeli elementare toc­mai în aceste momente decisive Desigur, puteau fi găsite soluţii imediate, ca, de exemplu, Înlo­cuirea lui Diaconescu In ultime­ Meciurile cu Cehoslovacia: PROMOVĂRI, DAR ŞI CORIGENŢE LA ECHIPA NAŢIONALĂ de minute ale primului joc, de­oarece gafele acestui baschetbalist (excelent, în rest) se repetă de mai multă vreme tocmai în momentele „cheie“, sau introdu­cerea lui Albu spre sfirşitul par­tidei de duminică, adică atunci cînd unii dintre jucători, foarte buni pînă atunci, dădeau semne de oboseală. De asemenea, ar fi indicat ca pivoţii să înveţe şi să folosească mai mult procedeele tehnice specifice (voleibolările, „cîrligele“ etc). Nici aspectul dis­ciplinar nu poate fi lăsat pe plan secund, deoarece ieşirile nespor­tive au privat deseori echipele noastre de succese în Intilnirile internaţionale. Sperăm, insă, că viitoarele în­treceri de verificare (Marele pre­miu al oraşului Sofia, Intre 25— 29 aprilie, partidele cu Albania, la Bucureşti, în zilele de 9 şi 10 mai, şi cea cu Spania, la 13 mai la Bucureşti) vor confirma buna evoluţie din Întrecerile cu Ceho­slovacia şi vor dovedi, in plus, că defecţiunile de pînă a cura au fost înlăturate. „ D. STANCULESCU Rezultatel« la „B" Etapa a XII-a, masculin : Stea­gul roşu Braşov — Comerţul Tg. Mureş 51—50 ( 25—31), Utilajul Ti­mişoara — ştiinţa Petroşani 59-SS5 (31—23), Crişul Oradea - Voinţa Tg. Mureş 53-62 (21—36), Ştiinţa Mediaş — Voinţa Zalău 60—52 (40—19), Politehnica Iaşi - Universitatea Bucureşti 55—69 (20—32), Academia Militară Bucu­reşti — Voinţa Bucureşti 49—71 (27-40), Rapid C.F.R. Galaţi — Constructorul Iaşi 00—57 (31—26), Comerţul Tirgovişte - A.I. Ar­mata Bacău 74—75 (31—39) ; femi­nin : Universitatea Craiova — Ştiinţa Sf. Gheorghe 84—37 (23— 12) , Medicina Timişoara - Uni­versitatea Timişoara 31—50 (11— 13) , Voinţa Oradea — Record Cluj 49-32 (22—14), Metalul Sa­ -F­lonta — Universitatea Clj 38—33 (25—17), Arhitectura Bucureşti — Universitatea Bucureşti 58—55 (35— 18), Progresul Bucureşti — Rapid II Bucureşti 52—42 (28—19), I.E.F.S. II — Voinţa Constanţa 53—50 (31— 29), Universitatea Iaşi — Politeh­nica Braşov 56—44 (28—25). (Rezultate transmise de cores­pondenţii M. Avan­, Z. Râşno­­veanu, C. Creţu, P. Dumitrescu, D. Diaconescu, Gh. Cotrău, V. Popovici, I. Boitoş, T. Sim­opol). 4 MANŞE 9 Federaţia elveţiană de bob a cerut comisiei sale tehnice să prezinte programul de pregătire a lotului de bob pentru sezonul 1971,1972, incluzînd antrenamen­tele de vară şi de toamnă. Înce­perea pregătirilor lotului olimpic este prevăzută pentru ziua de 1 mai. Succesele din ultimul an ale bobului elveţian arată că acolo pregătirile nu mai sunt lă­sate la voia rutinei•­­ Neobişnuit de tirziu şi-a de­semnat federaţia austriacă de bob campionii pe anul acesta. In pro­ba de bob 2 persoane, disputată la Königssee, s-au clasat : 1. Her­bert Gruber — Josef Oberhäuser, 2. Werner Dellekarth —­ Fritz Sperling, 3. Max Kaltenberger ~ Herbert Janke. • În urma acordului primit din partea guvernului R.F. a Germa­niei (care va suporta 70% din costuri), federaţia vest-germană de bob a hotărît să înceapă lucrările de acoperire a pistei de gheaţă artificială de la Königssee. ARBITRUL DE POLO C. MARCULESCU PLEACĂ LA ATENA Prof. Cornel Mărculescu pleacă, astă-seară, la Atena, unde se vor desfăşura, Intre 23—26 aprilie, lu­­crările Construittve anuale a ar­bitrilor Internaţionali de polo pe apă. Nr. 1237 (607!) ROBERII ROMÂNI VIZEAZĂ O MEDALIE OLIMPICĂ (Urmare din pag. 1) de clasă cura este Panţuru. Putem cîştiga o medalie. DUMITRU PASCU : Eu sunt mai nou şi totuşi cunosc posi­bilităţile şi mina lui Panţuru. Aşa cum la Igls, la campiona­tele europene, realizind prin îm­pingeri plecarea cea mai ra­pidă (calculată pe 4 manşe), l-am ajutat substanţial, cred că şi la Sapporo, cu aceeaşi bună pregătire, mobilizaţi şi sincro­nizaţi, vom urca pe podium. D.F. : La piloţi (teoretic) e­­gali, startul contează. Noi pro­mitem să facem totul, ca să fim la Înălţime. I.P. : Iar eu să-i duc bine... şi repede pînă în sosire. Pierre de Coubertin spunea că la Jocuri important este să parti­cipi. Dar, noi nu ne gindim să traversăm pămîntul doar pentru a participa, ci pentru a obţine o medalie. RED. : Cînd veţi începe pre­gătirile, care este schiţa pro­gramului viitor, ţinînd seama că doar o „lungă vară fier­binte” ne mai desparte de star­tul olimpic ? H.P.: De fapt pregătirile le-am început. Zilele trecute am în­cheiat una din etape pe platoul Bucegilor. La Piatra Arsă, pe o trasă de gheaţă de citeva sute de metri, luptindu-ne ade­sea cu viscolul, am verificat pe cei mai buni boberi, căutind soluţiile definitive pentru echi­paje. în continuare, boberii se vor pregăti la cluburi (antrena­ment de întreţinere), pentru ca spre sfirşitul verii să reluăm — in forme mai concentrate — pregătirea fizică generală, fo­losind arsenalul nostru de mij­loace : motociclism, carturi, a­­ viaţie acrobatică, boburi cu ro­tile. I.P.1 Sporturile complimentară practicate de noi şi-au demon­strat eficacitatea. Rămîne ca în iarna care vine să ieşim mai devreme şi să stăia mai mult pe gheaţă. P.F.: în vederea Jocurilor se va asigura începerea coborîri­­lor pe gheaţă, la Königsee, de la 20 noiembrie ; de la 10 de­cembrie se vor continua antre­namentele în ţară şi, ca o etapă pregătitoare, boberii vor lua startul la campionatele europe-Ion Panţuru crede, şi pe bună dreptate, in­efica­citatea pregătirii prin sporturi complimentare. Ia­­tă-l aici pe schiuri, sport pe care îl apreciază In mod deosebit ne­programate la St. Moritz în zilele de 9—10 şi respectiv 16—17 ianuarie 1972. RED. : Cum v-aţi gîndit să rezolvaţi problema adaptării la condiţiile bioclimatice de la Sapporo şi in special problema diferenţei de fus orar ? P.F. : După experienţa con­cursului preolimpic, se pare că nu vom avea probleme speciale. Panţurii se adaptează foarte u­­şor. Contribuie la acest lucru şi sistemul său nervos echili­brat şi faptul că s-a obişnuit să concureze cînd seara tîrziu (ca la Grenoble), cindi în zorii zilei (ca la Igls). RED.: Bobul este un sport tehnic, in care (de multe ori) contribuţia materialului este de­terminantă. De ce boburi veţi dispune la Sapporo ? I.P. : Vom avea un bob nou (Storpaes) de două persoane, pe cel primit anul acesta — Podar — de 4 persoane şi pe cel mai vechi, dar bun, cu care am insti­­gat campionatul european. Cel® noi, cu modificările făcute pen­tru aşezarea echipajului, sau la punctele de sprijin pentru îm­pingeri, credem că nu vom avea de suportat nici un handicap. De altfel, nici ceilalţi concurenţi (mă gîndesc in special la Ita­lieni, singurii constructori­ nu vor prezenta noutăţi pentru că nu mai au nici cînd, nici tăria­­jul să experimenteze înaintea Jocurilor. RED. : Se crede că bobul este un sport ail riscului. Contaţi la el?I.P. : Bobul este un sport, nu un risc. Rezultatul trebuie să apară ca urmare a pregătirii. Nu trebuie amestecat riscul, căci acesta se plăteşte­­ uneori du­reros. H.P. : Prin îngheţare, carac­­teristicile pîrtiilor se modifică de la an la an. Eforturile pilo­ţilor de a găsi linia ideală de coborîre sînt căutări tehnice şi nu riscuri. Bobul trebuie con­dus, stăpînit, dirijat. Este vor­ba deci de simţ, de tehnică, de experienţă, de tactică, nu de risc.P.F.: Nu este nevoie de riscuri, înţelese în sensul strict al noţiunii. Succesul este fruc­tul eforturilor organizatorice,­ metodice şi tehnice, asociate în mod optim cu talentul şi stă­ruinţa sportivilor. Din acest punct de vedere situaţia noastră este fericită. Şi în continuare vom căuta să asigurăm un ca­dru organizatoric şi metodic bun, fiind convinşi că n-o fa­cem în zadar, pentru că străda­­­nia noastră se întîlneşte cu am­biţia şi conştiinţa acestor spor-,­tivi exemplari, care sunt bobe-*­ rii. Trebuie să mărturisim că ne-au plăcut discuţiile şi modul lucid în care problemele au fost abordate. N-au fost tînguieli sau suspine, deşi boberii noş­tri stau pe gheaţă mult mai pu­ţin decit principalii lor adver­sari, şi nici nu au întotdeauna materiale (boburi sau patine) în cantitatea şi de calitatea celor aflate în posesia acelora pe care îl înving. Tonul optimist, realist, logică analitică, „la obiect”, ne-au ară­tat şi o mare pricepere, multă pasiune, conştiinciozitate şi ho­­tărîre, premise şi garanţie pen­tru reuşitele viitoare. Iar noi subscriem la modul cum el a­­bordează sezonul olimpic pe care îl dorim sezonul marii reu­şite. Bobul a luat un start bun ! — ------ IN ȘAPTE ANI (Urmare din pag. 1) lire de Manoliu și Cataramă, demonstrează o viteză remar­cabilă în timpul piruetei şi lansării, ceva în maniera re­cordmanei mondiale Liesel WVesterman, fapt care repre­zintă, desigur, un mare avan­taj, dar, în acelaşi timp, este şi o sabie cu două tăişuri, prin aceea că poate determina multe depăşiri şi o oarecare inconstanţă în aruncări. Ori­cum, Argentina Menis — atle­tă cu viitorul larg în faţă — fire toate posibilităţile să-şi perfecţioneze şi mai bine sti­lul de aruncare, să aspire la performanţe şi mai ridicate. Cu acest 59,36 m, Argentina Menis este prima dintre atle­tele noastre care îşi înscrie numele pe lista celor în drept să participe la „europenele“ de la Helsinki (standardul fi­xat de F.R.A. în acest scop, totodată normă olimpică pen­tru anul 1971, este de 57,00 m). Faţă de progresul continuu al rezultatelor acestei atlete, aşteptăm cu nerăbdare alte cifre de prestigiu şi întîlnirea ei, la acelaşi cerc de concurs, cu Lia Manoliu şi Olimpia Cataramă, a căror replică, sîntem siguri, nu va întîrzia. Ceea ce, pentru atletismul românesc, nu poate fi decit un mare cîştig. Prea multe (Urmare din pag. 1) mai complexă şi mai perfecţio­nată. De asemenea, trebuie ţinut seamă şi de experienţa antre­norilor care ne va feri, în cău­tările noastre, să mai repetăm aceleaşi greşeli din trecut. Este de neînţeles faptul că nimeni din conducerea colegiului de an­trenori sau a federaţiei, nu s-a preocupat sâ difuzeze, cel pu­ţin în rindurile antrenorilor, cum se pregăteşte Ileana Silai (medaliată olimpică şi eur­o­peanâ), Petre Lupan (şi astăzi deţinător al celei mai bune per­formanţe mondiale de juniori) sau alţi campioni sau echipe care de ani în şir deţin supre­maţia internă. O altă latură importantă a pregătirii, antrenamentul invizi­bil, acţiunile şi comportarea in afara antrenamentului propriu­­zis de pe stadion, determină în mare măsură eficacitatea mun­cii p** terenul de sport. Meto­dele de refacere rapidă, somnul, odihna, alimentaţia, viaţa cum­pătată ele. sunt factori impor­tanţi ai succesului. Cut cit va­loarea performanţelor mondiale creşte, cu atît mai mult trebuie respectate cu stricteţe cerinţele antrenamentului invizibil. Din păcate, în timp ce performan­ţele pe plan mondial cresc me­reu, la noi exigenţa scade, prea puţini renunţă la micile plă­ceri — efemere ele. Cîţi dintre atleţii noştri semifondişti şi fondişti mai pot constitui astăzi exemple de conştiinciozi­tate ? La lipsa de exigenţă din partea antrenorilor, s-a­u ajuns şi din cauza „înţelegerii** prea mari pe care o are federaţia pentru aceste slăbiciuni ale a­­tleţilor, şi de aici teama antre­norilor că la o exigenţă nor­mală din partea lor, riscă să-şi piardă atle­ţii. Din cauza acestei situaţii are de suferit şi meto­dica de pregătire, ea fiind ne­voită să se adaptez© la îngăduin­ţa faţă de atleţi, la condiţiile de recuperare­ insuficientă după efort. Cuvintele celebrului cam­pion olimpic şi recordman mon­dial Herbert Elliott, ci un fe­­minindis­ trebuie să aibă „UN CORP CLĂDIT PE PUTERE“ n­-au găsit un ecou prea mare In rindurile atleţilor de la noi. La aceasta se adaugă şi lipsa de preocupare a specialiştilor pentru o alimentaţie raţională, lipsa de colaborare suficientă şi eficientă cu medicii sportivi, lipsa unor studii si observaţii ştiinţifice-fiziologico-psihice a­­supra efortului specific in aler­gările pe distanţele medii şi lungi. Faţă de aceste citeva cauze, care, desigur nu epuizează pro­blema, federaţia de specialitate a luat în ultimii ani o singură măsură : a retrogradat anul trecut — notaţi bine ! — pe cei mai buni antrenori de semifond şi fond, pe cei care au reuşit să dea cei mai mulţi atleţi lo­turilor republicane de cros ! In schimb, ceilalţi antrenori, care de ani şi ani n-au reuşit să ridice nici un alergător la nivelul loturilor republicane, n-au fost nici măcar... deran­jaţi. Este drept, s-au ţinut nu­meroase şedinţe, s-au făcut nu­meroase propuneri, dar care, de doi or­i încoace au rămas doar în ceea ce priveşte informarea metodică, în ultimul an nu s-a dat, ca la celelalte grupe de probe, o orientare metodică, iar din cele 74 articole — traduceri despre atletism, apărute sub în­drumarea federaţiei, în 1969 şi 1970, doar un singur material tratează o problemă de fond, iar altul despre semifond. Acest dezinteres surprinde cu atît mai mult cu cit secretar general al federaţiei este Victor Firea, fost campion şi record­man pe distanţe lungi. El tre­buie, şi poate, să aibă un rol preponderent în rezolvarea a­­cestei situaţii şi­­ sîntem con­vinşi că nu va fi acuzat de părtinire ! Cu ani în urmă, cînd era secretar al F.R.A. prof. Constan­ra Dumitru, forrt cam­pion şi recordman la ciocan, se umpluseră toate magaziile sec­ţiilor de atletism cu ciocane. Şi n-a fost rău ! P. S. Unele idei din material au fost sugerate sau împărtăşite de antrenorii Ion Vintilă, Gh. Rugină, M. Tintorescu, D. Tah­­oncîu, N. Bâil,­g. Is­ourescu. secunde ii despart pe semifondiştii şi fondiştii noştri Mihai Banu şi Iosif Bartha învingători in întrecerile de la Moreni Concursurile săptămînale de motocros au continuat cu cel de la Moreni, unde au dat lupta pentru întîietate motociclişti din Tg. Jiu, Bra­şov, Cîmpina, Ploieşti şi Mo­reni. în program au figurat două probe : seniori (clasa pînă la 500 cmc) şi juniori (clasa pînă la 400 cmc). A învins — la capătul unei curse spectaculoase — Mihai Banu (Poiana Cîmpina), ur­mat în ordine de FI. Davi­­descu (Victoria Moreni), P. Lucaci (St. roşu Braşov), A.’ Crişbai (St. roşu Braşov),’ Traian Moaşa (St. roşu Bra­şov) şi Mircea Cîrjan (Loco­motiva Ploieşti). La juniori, lupta pentru primul loc s-a dat între Io­sif Bartha (Steagul roşu) şi Ioan Şeitan (Locomotiva Plo­ieşti). A cîştigat, în final, a­­lergătorul braşovean. Ur­mează în clasament Marin Ispas (Poiana Cîmpina), E­­duard Lucaci (Steagul roşu Braşov), Alexandru Călin (Po­iana Cîmpina) şi Gheorghe Barbu (Poiana Cîmpina). Po­iana Cîmpina şi Steagul roşu Braşov au avut cei mai mulţi tineri înscrişi în concurs, ceea ce denotă preocuparea pentru creşterea viitorilor performeri. In divizia „B“­ ­In divizia B s-au disputat, du­minică, partidele etapei a XIX-a. Rezultatele au fost în general ce­le scontate. Numai o surpriză, în seria I feminină : înfrîngerea suferită acasă de Voinţa Braşov din partea mureşencelor. O vic­torie preţioasă au obţinut, la bă­ieţi, voleibaliştii de la Electra în dauna celor de la Universitatea Craiova, de care s-au apropiat la un punct şi aşteaptă un eventual eşec al craiovenilor pentru a ob­ţine promovarea­ în divizia A. Iată rezultatele etapei : MASCULIN, seria I, C.F.R. Cluj — Alumina Oradea 3—2, Politeh­nica Braşov — Universitatea Ti­mişoara 2—3, A.S.A Sibiu — Voinţa Arad 3—1, Progresul Buc. — Industria sîrmei C. Turzii 3-1, Voinţa Buc. — Silvania Şimleul Silvaniei 3—2. Seria a, II-a: Oţelul Galaţi — Electroputere Craiova 3—1, Farul Constanţă — Medicina Bucureşti 3—1, Universitatea Buc. - Beto­­nul Săvineşti 2—3, Electra Buc. — Universitatea Craiova 3—1, Poli­tehnica Iaşi — Vagonul Ploieşti 3-1. FEMININ, seria I: Drapelul roşu Sibiu — Spartac Bu­cureşti 3—2, Voinţa Oradea — I.T.B. in­formaţia 0-3, Medicina Cluj — Viitorul Bistriţa 1—3, Sănă­tat­ea Arad — Voinţa Zalău 3—0, Voin­ţa Braşov — Medicina Tg. Mu­reş 0—3 (1). Seria a II-a: Sănătatea Ploieşti — Politehnica Galaţi 3—2, Flacăra roşie Buc. — Progresul Buc. 0—3, A.S.E. Buc. — Viitorul Buc. 2—3, Constructorul Buc. — Sănătatea Tirgovişte 3—0, Universitatea Iaşi — Voinţa Constanţa 1—3.

Next