Steagul Roşu, februarie 1966 (Anul 21, nr. 4041-4064)

1966-02-23 / nr. 4060

SUCCES DEPLIN Lucrărilor conferinței de constituire a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producție Conferința de constituire a Uniunii regionale Bacău a cooperativelor a­­gricole de producție ale cărei lucrări se desfășoară astăzi la Casa de cultură din orașul Bacău, constituie un moment deosebit de important, în viața țără­nimii cooperatiste a regiunii noastre ; ea se înscrie in cadrul vastelor acțiuni de traducere în viață a măsurilor stabilite de cel de al IX-lea Congres al partidului și Plenara C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965 privitoare la îm­bunătățirea conducerii și planificării agriculturii, sporirea continuă a produc­ției, întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole. Precedată de adunările generale din cooperative și conferințele de con­stituire a uniunilor raionale, conferința regională va dezbate raportul privind sarcinile Uniunii regionale a cooperativelor agricole pentru creșterea pro­ducției și consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole și va alege totodată Consiliul uniunii regionale, Comisia de revizie, precum și delegații la Congresul de constituire a Uniunii Naționale a cooperativelor agricole de producție. In prima ședință a Consiliului Uniunii regionale va fi ales biroul executiv al Consiliului și se vor desemna membrii Comitetului Filialei regionale a Casei de pensii a țăranilor cooperatori. Adunările generale din cooperativele agricole de producție și lucrările conferințelor raionale s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru, dezbătînd aprofundat cele mai importante probleme ale activității cooperati­velor agricole în lumina sarcinilor stabilite de partid și guvern. Cea mai ma­re parte a dezbaterilor au fost axate pe sporirea producției de cereale și lăr­girea bazei furajere, pe dezvoltarea creșterii animalelor, sporirea producției hortiviticole, întărirea și dezvoltarea proprietății cooperatiste, îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii, ridicarea rolului adunărilor generale și dez­voltarea muncii colective a consiliilor de­­ conducere, folosirea tuturor rezer­­­velor și posibilităților locale pentru întărirea economico-organizatorică a co­operativelor agricole de producție etc. Au fost, de asemenea, analizate posibilitățile de organizare a unor ac­țiuni de interes comun ale cooperativelor agricole privind dezvoltarea pro­ducției și valorificarea produselor, măsuri de aprovizionare a cooperativelor cu semințe, utilaje și materiale necesare bunei desfășurări a procesului de producție. S-au dezbătut măsurile de cointeresare materială a cooperatorilor în vederea sporirii continue a producției agricole pe unitatea de suprafață. Adunările generale ale cooperatorilor și conferințele raionale au adoptat planuri de măsuri menite să asigure dezvoltarea continuă a producției, întă­rirea economico-organizatorică a cooperativelor prin asigurarea și desfășu­rarea campaniilor agricole în cele mai bune condiții, prin extinderea meca­nizării lucrărilor, îngrășarea solului și irigații. Constituind o sinteză a dez­baterilor și propunerilor fructuoase făcute în adunările generale și in confe­rințele raionale, planurile de măsuri adoptate sunt rodul muncii colective. Obiectivele stabilite sunt realiste și mobilizatoare Desfășurarea lucrărilor adunărilor generale și ale conferințelor raionale s-a caracterizat printr-o atmosferă de puternic entuziasm, exprim­înd adeziu­nea deplină a țărănimii cooperatiste față de măsurile stabilite de Congresul al IX-lea și Plenara din noiembrie a C.C. al P.C.R. în vederea creării unor organe proprii de conducere și îndrumare a agriculturii cooperatiste, precum și față de noile documente ce urmează a fi adoptate la Congresul apropiat al cooperatorilor. In cadrul adunărilor generale și al conferințelor raionale care au avut loc în regiunea noastră au luat parte la discuții peste 4000 de țărani cooperatori, făcînd un număr de peste 1500 propuneri concrete. Vorbitorii au subliniat în special însemnătatea adoptării noului statut al cooperativei agricole, manifestîndu­și satisfacția și recunoștința față de măsurile preconi­zate cu privire la sistemul de pensionare al cooperatorilor batrîni și bolnavi. For suptrem de conducere al Uniunii regionale, conferința iși propune să dezbată aprofundat cele mai importante probleme ale activității cooperati­velor agricole și pe baza planului de măsuri­re se va adopta să orienteze munca acestora în direcția cerințelor dezvoltării economiei noastre naționa­le, a îmbinării armonioase a intereselor țărănimii cooperatiste cu interesele generale ale țării Avind un caracter concret de lucru, Conferința regională va analiza rezultatele obținute pînă acum în activitatea de producție și fi­nanciară a cooperativelor agricole din regiune. In lumina Directivelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. și a Plenarei Comitetului Central al partidu­lui din noiembrie 1965, Conferința regională va stabili cele mai potrivite mă­suri menite să ducă la creșterea producției și dezvoltarea neîncetată a pro­prietății cooperatiste, la mai buna coordonare și intensificare a eforturilor pentru ridicarea nivelului de trai material și cultural al țăranilor cooperatori, sporirea aportului lor la avîntul întregii economii naționale și creșterea bunăstării întregului popor. PAGINA a ll-a Uzina de țevi — Roman, aspect de la laminor. Agregatul de perforare a țaglelor. Constituirea consiliilor agricole raionale în zilele de 21 și 22 februarie a. c. au avut loc în toate raioanele re­giunii ședințele de constituire a con­siliilor agricole raionale, cu care pri­lej s-au prezentat informări privind activitatea acestor organe pînă în prezent și sarcinile lor de viitor, precum și informări referitoare la stadiul și măsurile luate pentru pre­gătirea campaniei agricole de primă­vară. Prin decizii ale comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare raionale respective, au fost numiți ca pre­ședinți ai comitetelor executive ale consiliilor agricole raionale tova­rășii : inginer PIER FREDERIC (ra­ionul Ad­j­ud), inginer ARTENIE EU­GEN (raionul Bacău), inginer GEOR­­GESCU DORIN (raionul Roman), in­giner ZBANȚ AUREL (raionul Tg. Neamț), medic veterinar GHIȚĂ MIRCEA (raionul Piatra Neamț), in­giner DIACONU MIHAI (raionul Moinești), și inginer MARIAN GHEORGHIȚĂ (raionul Tg. Ocna). Prilej de adîncă satisfacție Pentru întreg colectivul G.A.S. Pufești, raionul Adjud, ziua de 21 februarie a.c. a fost o sărbătoare de încununare a succeselor : decerna­rea Diplomei de întreprindere frun­tașă în întrecerea socialistă pe 1965 în ramura G.A.S. cu pondere cerea­lieră", din partea Consiliului regio­nal al sindicatelor și de întreprin­dere fruntașă pe raion, din partea Consiliului local al sindicatelor Adjud. Suportul material al distincției pri­mite îl constituie realizările obținu­te prin munca entuziastă a întregu­lui colectiv. La grîu, de pe 1200 hectare, s-a obținut o recoltă medie de 3104 kg la ha livrindu-se statului 1900 tone grîu peste plan, la po­rumb o recoltă medie de 2832 kg de pe 685 ha, la struguri 9860 kg în medie de pe 192 ha, ceea ce a dus în final la depășirea producției glo­bale cu 21,5 la sută, iar la marfă cu 33 la sută și realizarea a 678.000 lei beneficii peste plan. în mod deosebit s-au evidențiat brigăzile conduse de­ ing. Marga­reta Rîpeanu, Andrei Balint și bri­gada viticolă condusă de maistrul Dumitru Sinegur. Sondorii șefi și maiștrii de foraj au o pregătire corespunzătoare ? o Experiența e bună, dar numai atît nu e sufi­cient . Să cunoști meserie înseamnă să înveți, să te preocupi ?> Sondorii șefi își ridică califica­rea, dar maiștrii ? <> Cînd îți furi căciula, pe cine păgubești ? O Părerea factorilor de conducere și măsurile care se impun. La întreprinderea de foraj Moinești sunt maiștri, sondori șefi bine pregă­tiți profesional care conduc cu price­pere procesul de producție. Din cei peste 80 de sondori șefi și maiștri din întreprindere despre multi am putea spuine numai cuvinte de laudă. Mun­cesc în sondărie de ani și ani de zile, au o experiență practică îndelungată. Dacă te-ai referi la Alexandru Mi­­hăiță, Vasile Tâlharu sau Gheorghe Toma, merituoși sondori șefi care ori și cînd pot înlocui conducătorul brigă­zii, ai avea o imagine completă. Ase­menea lor, maiștrii de foraj Nicolae Șerban și Marin Bercaru conduc acti­vitatea unor secții. Nicolae Ionescu, un tînăr petrolist care nu de mult a terminat școala de maiștri și se apro­pie de talia altor maiștri mai vîrstnici ca Gheorghe Simion, Constantin Pro­­hozescu etc. împărtășesc cu dărnicie din experiența lor și celorlalți petro­liști, știu cum să-și organizeze în­treaga activitate la sondă. E vorba aici de experiență, de ve­chime în muncă. Dar numai atît e su­ficient ? Este adevărat că un sondor șef, un maistru de foraj cu experiență cunoaște din „ochi" pulsul sondei, simte imediat orice neregulă. Dar cînd este vorba să calculeze o forță ia trac­țiune, să determine viteza de foraj sau să țină o evidență a cheltuielilor de deviz, acești oameni, cu vechime și experiență, rămîn neputincioși. Să cu­noști meserie, să acumulezi un bogat bagaj de cunoștințe se cere învățătură, multă preocupare și perseverență. Sondorii șefi de la întreprinderea de foraj Moinești își ridică calificarea profesională participînd la cursurile organizate la nivelul secțiilor. Dintre cei mai buni sondori și ajutori sondori șefi 28 au fost recrutați pentru cursu­rile de specializare pe întreprindere cu scoatere din producție pe timp de 2 luni. Cele mai bune rezultate la a­­ceste cursuri au obținut sondorii Gheorghe Chira, Constantin Stratulat, Cezar Paloșanu și alții. De asemenea, alți sondori cu experiență au urmat cursurile de operatori pentru forajul dirijat. Cu unele deficiențe, sondorii și son­dorii șefi care poartă multă răspun­dere pentru buna desfășurare a pro­cesului de producție, își ridică califi­carea. Spunem cu unele deficiențe, deoarece tematica cursurilor nu s-a întocmit, la nivelul cerut, unele lecții sînt greu de­ înțeles, depășesc gradul de pregătire al muncitorilor, în schimb, cu maiștrii de foraj, pînă în prezent, nu s-a întreprins nimic prac­tic. A existat tendința de a se orga­niza un curs pe la jumătatea anului trecut. S-a întocmit și o tematică și se spune că s-au predat și cîteva lecții dar de atunci totul a rămas baltă. Ni­meni nu a mai controlat dacă acest curs funcționează, care sunt rezultatele obținute. Singurii care îți pot spune că maiștrii „învață”, își „perfecționează" cunoștințele sînt tovarășii de la servi­ciul personal și învățămînt. Ei au mers chiar pînă acolo încît au întocmit o evidență fictivă cu participarea maiș­trilor la cursul respectiv. Din cei 33 de cursanți, aproape în fiecare lună, din anul trecut, apar în caietul de e­­vidență prezenți majoritatea. Doar cu mici excepții se trece în dreptul unui nume „absent" din motive întemeiate. Iată, așadar, oameni care primesc bani pentru munca, ce ar trebui să o pres­teze, încearcă să inducă în eroare pe cei care se interesează de această pro­blemă. Pe cine păgubesc aceștia cînd își fură singuri căciula ? Am încercat o explicație în legătură cu această stare de lucruri. Ni s-a răspuns cu multă seninătate : „Am vrut să absol­vim de răspundere conducerea între­prinderii care trebuia să se ocupe de organizarea cursului cu maiștrii“. Să absolvim de răspundere... în loc să se­sizeze conducerea întreprinderii cu si­tuația care există în pregătirea cadre­lor și să propună măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor, s-a mers pe calea cea mai ușoară, birocratică. Nu întîmplător practica aceasta dău­nătoare a fost preluată și de condu­cerea secției construcții și montaje care, în luna ianuarie a. c., a raportat ținerea cursurilor de ridicare a califi­cării, trecînd prezența cursanților în caiet, fără ca aceștia să fi participat la cursuri. „Cursurile de împrospătare a cunoș­tințelor profesionale cu maiștrii de fo­raj s-au desfășurat slab, au fost ca și inexistente, este părerea directorului întreprinderii, inginer Ștefan Bucu­­roiu. La noi sunt și o serie de cauze obiective. Sondele fiind dispersate la distanțe mari, cu greu se poate face mobilizarea“. Vasile Zota, președintele comitetului sindicatului: „Ne-am propus să facem o ședință cu colectivul de conducere, să discutăm, să găsim formele cele mai bune pentru pregătirea maiștri­lor, iar inginerii din conducerea între­prinderii să primească sarcini concrete în această direcție“ Ședința propusă de președintele sin­dicatului a avut loc. Dar prin aceasta nu credem să se rezolve lucruri prea mari. Fără o muncă stăruitoare și per­severentă, fără un control eficient a­­supra îndeplinirii măsurilor stabilite, vorbele acestea au valori foarte mici. Rămîne ca sarcină importantă pentru conducerea întreprinderii, comitetul sindicatului, cu sprijinul mai larg al comitetului de partid, să se ocupe cu mai multă răspundere de pregătirea profesională a muncitorilor și îndeo­sebi a celor care conduc procesul de producție. Maiștrii de foraj, sondorii șefi, toți muncitorii trebuie să cunoas­că și să știe să mînuiască cu pricepere modernele instalații de foraj, să știe să intervină cu succes pentru remedierea unor neajunsuri care se ivesc. C. MARIAN ANUL XX Nr. 4.060 (5.539) 4 pagini 25 bani 19­6­6 MIERCURI 23 FEBRUARIE Plenara Comitetului regional pentru cultură și artă Ieri, în orașul Bacău a avut loc ple­nara Comitetului regional pentru cul­tură și artă. La lucrările plenarei au participat, pe lîngă membrii comitetu­lui, și secretarii comitetelor raionale și orășenești pentru cultură și artă, precum și unii activiști ai instituții­lor regionale de cultură. De aseme­nea, au fost prezenți tovarășii: A­­lexandru Bucur, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Silviu Dalea din partea Consiliului pentru răspândi­rea cunoștințelor cultural-științifice al Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă și Garofid Dobrescu, șeful sectorului muncii politice și culturale de masă din cadrul Secției propagandă și agitație a Comitetului regional Bacău al P.C.R. Pe ordinea de­­ zi a lucrărilor ple­narei au figurat :• Raportul cu privire la calitatea muncii la căminul cultu­ral (raportori tovarășul Constantin Potîngă, secretarul Comitetului re­gional pentru cultură și artă) și Pla­nul de activitate al Comitetului re­gional pentru cultură și artă pe anul 1966. Din raportul prezentat și discu­țiile care au avut loc a reieșit că în această perioadă de iarnă multe că­mine culturale din cuprinsul re­giunii noastre au desfășurat o acti­vitate intensă care a răspuns pro­­blemelor deosebite ce le ridică satul în etapa actuală. Totodată au fost subliniate deficiențe serioase sem­nalate în munca unor consilii de conducere ale căminelor culturale, insistîndu-se asupra faptului că a­­ceste institutii nu au acordat o a­­tenție satisfăcătoare calității unora dintre formele muncii culturale in­tre care buletinele cooperativelor a­­gricole de producție, serile de cal­cul sau serile de întrebări și răspun­suri, călătoriile pe hartă, almanahu­rile științifice și altele. S-a recomandat comitetelor raio­nale pentru cultură și artă, activiști­lor culturali participanți la această plenară, să ia poziție față de toate manifestările de superficialitate și formalism constatate la unele cămine culturale Plenara a adoptat măsuri concrete, menite să ducă la intensi­ficarea activității căminelor cultu­rale în perioada următoare și îndeo­sebi la îmbunătățirea calității aces­tei activități. Acolo unde se naște pîinea... Ne place să privim rafturile încărcate cu pîine, să simțim mi­rosul pîinii calde, să admirăm coloritul ei de bronz sclipitor. Ne-am întrebat însă cînd și cum se naște pîinea, cel mai pre­țios aliment al omului, ne-am ofîndit că dacă în fiecare dimi­neață, încă din primele ore găsim de cele mai multe ori pîine proaspătă, acesta e rodul muncii de noapte al unor semeni de-ai noștri ? ! Să vorbim puțin și despre pîine. Vom încerca să aflăm în special, ce s-a făcut și ce mai trebuie făcut pentru aproviziona­rea cu pîine de cea mai bună calitate, să desprindem cîteva as­pecte din activitatea Trustului regional de panificație Bacău. Relațiile ne-au fost date cu multă amabilitate de inginerul șef al trustului, tovarășul CONSTANTIN SEBE. Calitate, sortimente... Cîndva Bacăul și celelalte orașe ale regiunii nu cunoșteau alt mod de producere a pîinii decît cel manual, în ultimii ani s-au construit fabrici moderne de pîine, s-au amenajat, extins și modernizat cele existente. Fabrica de la Bacău, o nouă secție de producție dată recent în funcțiu­ne, tot la Bacău (cartierul C.F.R.), unitățile din Piatra Neamț, Comă­­nești, secția cu o capacitate de 7 tone în Orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej — iată doar cîteva din realiză­rile... calde ca pîinea, în ultima pe­rioadă, în aceste unități, unde întregul proces de producție este mecanizat sunt create toate condițiile pentru a se obține pîine și produse de franzelărie de cea mai bună calitate și totodată cît mai variate. Numai în orașul Bacău se produc 4 sortimente de pîine (lăsînd la o parte formele și mărimile) și 52 sor­timente de franzelărie printre care se n­umără cor­nurile, chiflele, cozo­nacii, ruladele, crochetele și multe, multe altele. Anul 1966 aduce 4 sortimente noi: franzela „spicul", pîinea dietetică in­termediară, o franzelă de 300 g și alta „Dîmbovița“ de 600 g. La nivelul tehnic de lucru rolul principal îl au în obținerea unei ca­­lități superioare — oamenii. Briga­dierii băcăuani Gheorghe Băisan, Dumitru Unțanu (de la fabrica de pîine), Petru Manolache, Nicolaie Dănescu, frămîntători la secția nr. 2, Ion Bran, de la specialități, sînt numai cîteva nume dintre evidenția­ții întrecerii socialiste care se stră­duiesc să obțină pîine de cea mai bună calitate. Mai notăm aici că actualelor fa­brici și secții de pîine li se vor a­­dăuga nu peste mult timp și fabri­ca de 40 tone ce se va construi în­­cepînd­ cu acest an, în orașul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej. Despre „zestre" Am arătat mai sus că operațiuni­le pentru producerea pîinii sînt me­canizate. Dar știința aduce mereu alte noutăți, pretențiile tehnicii ac­tuale sînt tot mai mari. Noua „zes­tre“ tehnică are cuvîntul și la Trus­tul de panificație Bacău. Mașinile cele mai moderne de frămîntat, cu o eficiență tehnologică superioară au îmbogățit reutilarea secțiilor de la Roman și Buhuși. .. Secțiile d­e franzelărie (specialități) au fost înzestrate cu mașini de diri­jat și fasonat chifle. Trebuie să subliniem faptul că a­­ceste utilaje ultramoderne sunt fa­bricate în țară, sînt produse româ­nești realizate la Uzinele „Indepen­dența“ Sibiu. Noile cuceriri ale tehnicii necesi­tă și oameni cu o bună calificare. Cursurile de ridicare a calificării și de specializare au intrat în obișnui­tul acțiunilor de pregătire a cadrelor la trustul de panificație. Și, în sfîrșit, mai notăm o zestre: construirea în 1965 a unui depozit de făină de 360 tone capacitate, ceea ce rezolvă atît problema spațiului G. MOSARI (Continuare în pag. a IlI-a) In imagine: Noul hotel turistic din orașul Piatra Neamț cu I­ nivele. Foto: C. STOICESCU Ritmul șantierelor Constructorii Trustu­lui regional Bacău au pășit cu realizări în­semnate în primul an al cincinalului. Astfel, planul producției globa­le pe luna ianuarie și primele două decade ale lunii februarie fost îndeplinit în pro­­­porție de 104,5 la sută. Față de realizările din perioada corespunzătoa­re a anului trecut acest succes reprezintă o creștere de 30 la sută. 180 de apartamente la Bacău, Piatra Neamț și Roman sunt intr-un sta­diu avansat de finisaj, ceea ce va permite da­rea lor în folosință în cursul lunii martie. Ritmul susținut de lucru pe majoritatea șantierelor permite uti­lizarea rațională a for­țelor de producție, asi­­gurînd astfel premisele îndeplinirii lună de lună a sarcinilor de plan. Numele brigăzilor con­duse de Belea Constan­tin, Martin Gheorghe, Senchea Dumitru, De­­leanu Vasile, Breahnă Traian, Vasiliu Vasile și altele au apărut pe pa­noul de onoare datorită rezultatelor bune obți­nute în întrecerea so­cialistă ce se desfășoară în lumina angajamen­telor luate de construc­tori pe anul 1966 și în cinstea celei de-a 45-a aniversări a P.C.R. Ing. C. ACIOBANITE1

Next