Steagul Roşu, august 1968 (Anul 23, nr. 4815-4841)
1968-08-02 / nr. 4816
Anul XX íl Nr. 4.816 (6.295) 2 august 1968 4 pagini 30 bani L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Indici superiori în valorificarea masei lemnoase Gospodărirea cu maximă grijă a masei lemnoase este una din sarcinile importante ale colectivelor din întreprinderile unde această bogăție a țării este din plin utilizată in realizarea bunurilor materiale. Un rol deosebit îl au însă de îndeplinit întreprinderile forestiere. Prin specificul lor aceste unități au obligația de a imprima o înaltă valorificare a lemnului, începînd de la cioată și de aici pe tot parcursul pînă la ieșirea sub diverse produse — cherestea în special — din unitățile de industrializare a lemnului. Care sînt rezultatele acum, după încheierea primului semestru din acest an, la întreprinderea forestieră din Agăș ? De la inginerul șef al întreprinderii , GEORGE BOSÎNCEANU — am aflat că rezultatele sunt bune. „Putem afirma — ne-a spus interlocutorul — că măsurile luate în perioada de pregătire a producției anului 1968 ne aduc rezultate bune". Enumerăm citeva din rezultatele la care se referea nu numai inginerul George Bosînceanu, ci și alți salariați din Întreprindere. Indicele de utilizare a masei lemnoase din exploatări a Înregistrat o creștere față de plan de 8 procente la total lemn de fag, iar cel pentru derulat și furnir reprezintă 3,9 la sută față de 2,8 cît a fost prevăzut pentru această perioadă. Fizic, la acest sortiment pianul a fost depășit cu 191 mc. Despre nivelul chibzuit cu care s-a măsurat fiecare arbore transformat în buștean vorbesc și alte depășiri. în general, la toate sortimentele pentru intern și export s-au realizat cantități în plus față de Tribuna experienței înaintate plan, dar cele mai reprezentative sunt : 982 mc bușteni de fag pentru gater, 591 mc lemn de fag pentru celuloză, 797 m clob de fag pentru P.F.L. și altele. Și la rășinoase rezultatele sunt concludente, vorbind despre modul în care forestierii de la Agăș participă la înfăptuirea prevederilor pentru folosirea cu grijă a surselor țării. La buștenii pentru gater, de pildă, s-au realizat în plus 965 mc, iar la lemnul pentru celuloză și cel pentru mină, depășirea este de aproape 3.350 mc. Am evidențiat doar câteva din rezultatele privind valorificarea superioară în sectorul exploatare. Pe aceeași linie se înscriu însă și cele ale colectivului de la U.I.S. De aici am notat: indicele de calități superioare la cheresteaua de rășinoase, care a atins 51,2 la sută față de 46 cît este planul, iar la cea de fag 72,7 la sută față de 72,1. Cu privește indicele de consum realizat, acesta e la nivelul celui primit ca sarcină, însă raportat la cel din anul trecut se constată o economie de 1.840 mc, din care se pot fabrica 1.225 mc cherestea, la care consumul planificat este cel pentru anul 1968. Ne-am interesat de căile pe care au fost obținute rezultatele. „In exploatări — remarca inginerul George Bosînceanu — am pus accentul pe sortarea masei lemnoase. Gh. DANILA/ Vă prezentăm imaginea de ansamblu a instalației D. A. 2 de la Rafinăria din Dărmănești. în pag. a IV-a COMUNICAT COMUN cu privire la întîlnirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia (Continuare în pag. a IlI-a) Responsabilitatea familiei în orientarea vacanței copiilor (Ancheta pedagogica) Vacanța copiilor aduce în familie o serie de probleme inexistente în timpul anului școlar. Și este explicabil acest lucru. Zilele de școală își aveau cerințele specifice față de copii, dar o dată cu încetarea obligațiilor școlare, au apărut alte cerințe adecvate timpului de vacanță, cerințe pe care uneori familia le ignoră sau nu știe cum să le facă față. Putem afirma aceasta pe baza discuțiilor avute cu diverși părinți din municipiul Bacău. La întrebarea „Ce face copilul dv. la această ,oră ?" (ora 15) la mulți a apărut răspunsul: „Nu știm, probabil e la joacă", sau „Pleacă de dimineață și vine seara trziu" (e vorba de copii intre 11—16 ani). La sugestia noastră că ar fi bine de orientat totuși programul zilnic al copilului de către familie a intervenit adesea prompt răspunsul: „De ajuns că a fost pînă acuma ținut din scurt în școală, măcar în vacanță să mai fie și el liber"... Cum înțeleg unii copii această libertate ? Ora 21,30. La Cafe-bar. Intr-un colț în semiobscuritate trei fete și patru băieți cu coniacurile în țață aprinzînd aproape țigară după țigară... Vîrsta, 1,5—16 ani. Discuția era revelatoare. Un băiat, înconjurat de privirile admirative ale celorlalți povestea plin de vervă cum a „fentat-o" pe „aia de franceză". O fată îi spune băiatului de alături: „de-ar ști babacii unde sînt acuma"...?! Altul declară fățiș : „la mine babacii nu se amestecă în treaba mea. Fiecare cu ale lui. Ce, n-au fost și ei tineri ? „Unul dintre ei povestește cum „Upul de la matematica" i-a spus că-i dă drumul numai să nu se înscrie la anul „la umană". Aceste frînturi de discuție le prezintă clar identitatea — elevi. Ora 22,30. Vreo trei „șmecherași" cu țigara în colțul gurii, lângă Agenția O.N.T. se distrează pe seama trecătorilor. Nimeni nu intervine. Ea a încercat cineva să le facă observație, dar a plecat în urma unei avalanșe de înjurături. La un moment dat s-au liniștit. Motivul? „Bă hat s-ocotim, trece diriginta cu bărbat su". Unul a încercat o ripostă : „Dar ce dracu nici în vacanță ?", dar a traversat și el strada împreună cu ceilalți. Cine sunt ei ? — elevi. Mă gîndesc, oare nu sunt acești elevi dintre aceia ai căror părinți spun că „măcar în vacanță să mai fie și ei liberi", neinteresîndu-i cum folosesc aceștia libertatea? Fără a nega necesitatea distracției, nu putem fi de acord cu acest fel de a petrece vacanța, după cum credem că nici părinții n-ar fi de acord. Dar ce-au făcut ei pentru a da o orientare pozitivă „libertății" copilului aflat în vacanță ? Orientarea programului, un imperativ necesar ! Fapte de genul celor semnalate de noi impun la rang de imperativ necesitatea ca părinții să orienteze programul de vacanță al copiilor lor Prof. Mihai RADUCANU (Continuare în pag. a II-a) TELALUL Glasul neoficial al preavechiului tel și îți ajunge la urechi: „Cumpăr haine, haine vechi" ! Te gîndești la vechituri că nu poți să... le înduri că s-au strîns în șifonier, că,la urma urmei, pier pradă moliilor care văd în stofă o... mîncare. Deci, le dai și acele ce nu sînt nici vechi, nici rele, dar pe care moda asta nu mai pune preț și basta. Haina demodată, „fostă" totuși a costat și costă. Și cînd nici nu te gîndești, un telal din Comănești, strînge haine mici și mari, de la zeci de locatari, fără să mai dea un ban... (mulți l-au așteptat și un an). Se porniră înșelații cu diverse reclamații căci lui Ștefan Carabașa, unul ori i-a dat cămașa, ori și haina și trei veste și... s-a dus și nu mai este ; cu bănuțt n-a mai venit... Cine l-a crezut cinstit, îl așteaptă și acum. El apare... pe alt drum, pe la alți creduli și gata , le făgăduiește plata și cu tot ce ia, dispare... Haina-i veche, hoțu-l mare, și afacerea e faină ! Pregătiți-i altă... haină ! i URMĂRIREA CU URMĂRI Intr-un autobuz băcăuan de pe ruta gara-bibliotecă, s-a urcat „in interes de serviciu" „muncitorul... manual" Damian Carabulea Jurcanu. „Lucrind“ și cu privirea, a observat că unul dintre călători (Ion Măgirescu) schimbă la casiera autobuzului, pentru bilet, o bancnotă de o sută de lei. Al meu ești, și-a zis Carabulea. Și pentru că era singurul căruia aglomerația nu-i făcea rău, ci dimpotrivă, hoțul s-a apropiat de călătorul cu pricina și i-a sustras din buzunar 320 lei Odată „operația" sfirșită, Carabulea s-a grăbit să coboare la prima stație. Dar in chiar clipele acelea, victima și-a căutat banii și a dat alarma printre călători. Autobuzul s-a oprit, conducătorul auto, victima infracțiunii și alți doi călători au pornit in urmărirea lui Carabulea. Pe strada Ardealului, hoțul a intrat de nevoie în curtea imobilului nr. 11, zvîrlind din fugă, banii, iar cind a fost ajuns de unul dintre urmăritori, l-a lovit peste ochi, cu o legătură de chei, pe călătorul Teodor Achivei, continuîndu-și escapada peste trei garduri; înarmat cu un cuțit îi aștepta pe urmăritori, dar imobilizat de un grup de cetățeni este pînă la urmă dat in seama organelor miliției municipale Scurt „palmares" al lui Damian Carabulea Țurcanu : 23 de condamnări totalizînd nu mai puțin de 47 de ani Acum și-a mai adăugat alti 5 S -a întîmplat la școala generală și „victima"-i directorul de școală, căci fără gînduri rele și nedemne, el s-a... trezit așa, cu niște lemne (opt sute nouăzeci de kilograme) că-i intră în ogradă... Ce infame ! Doar lemnele din marea cantitate, acestei Lemne buhușene în instante școli i-au fost repartizate . e-o chestiune clară și firească, dar lemnele au vrut să-l încălzească să nu-i acorde școlii importanță. Ce lemne ! (Or s-ajungă în instanță !). Auzi , să intre în ograda lui, taman ca pe moșia nu știu, cu..., să se așeze-n stivă, să se creadă că-n anotimpul cînd va fi zăpadă, el are lemne, școala nicidecum... Ion Ursache „dîrdîie" de-acum ! " Rubrică realizată de Aurel STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari lij' Din toată inima! Cind am citit în ziare că la plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie s-au stabilit noi sarcini privind intensificarea construcțiilor de locuințe, eram convins că în scurt timp se va trece la elaborarea unor măsuri care să traducă în fapt hotăririle adoptate. Și iată că um interval destul de scurt, în ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri s-a dezbătut problema asigurării unui număr sporit de locuințe care urmează a fi construite începînd cu anul viitor. E de remarcat faptul că numai în anii 1969—1970 se vor realiza 180.000-200.000 locuințe noi din fondurile statului, dublîndu-se astfel numărul prevăzut inițial pentru acești ani. Ședința la care m-am referit mai sus a stabilit în principiu construirea a 4 categorii de locuințe cu 1—4 camere, cu diverse grade de confort, cu anii arhitectonice diferite. Eu sunt constructor și de aceea pot aprecia destul de bine ce înseamnă a se construi locuințe ieftine dar trainice, și frumoase, a se folosi materiale durabile dar la un preț scăzut, a înălțat edificii cu care să te mîndrești. Recentele măsuri adoptate de conducerea de partid și de stat, înlesnirile ce ni se acorda în vederea construirii locuințelor, îmi dau posibilitatea rezolvării unei dorinți mai vechi— aceea de a avea o locuință proprie. Am fost toată viata chiriaș și știu ce înseamnă a sta prin casele ■altora. Avînd casa mea îmi voi rezolva și îndeletnicirea secundară : sînt un pasionat apicultor, dar neavînd un spațiu al meu trebuie să țin stupii în diverse locuri. Avînd însă casa mea și un teren propriu îmi voi putea alcătui o gospodărie frumoasă. Măsurile preconizate prin recenta ședință a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., și a Consiliului de Miniștri le consider încă o dovadă a grijii conducătorilor noștri fată de populație și apreciez aceste măsuri din toată inima ! Constantin FICLER Cartierul C.F.R. * Str. Ozanei nr. 3 Bacău Rezultate bune in urma unor măsuri judicioase Colectivul secției polimeri-emulsie din cadrul Combinatului chimic Borzești, depune o activitate susținută pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, pentru fabricarea unor produse de cea mai bună calitate și la un preț de cost redus. Despre hărnicia și elanul cu care s-a muncit în primul semestru al anului, despre experiența dobindeiá de muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici, ne-a vorbit tovarășa inginer Alexandrina Bursuc, adjunct-șef de secție. — Vă amintiți, ne spunea interlo’ cutoarea, de faptul că la noi au existat unele greutăți în muncă. Nu stăteam bine cu rentabilizarea produselor, o parte din aparatele de măsură și control erau necorespunzătoare, exploatarea și întreținerea utilajelor nu se ridica la nivelul rndicat, se înregistrau opriri în funcționarea autoclavelor. Față de această situație noi nu am stat indiferenți. Ce am făcut? Am trecut la luarea unor eficiente măsuri tehnico-organizatorice și după aceea ne-am interesat de aplicarea lor în practică. Una dintre acestea e și îmbunătățirea pulverizării latexului în atomizor, prin introducerea unor diuze de tip nou. Prin luna februarie am îmbunătățit sistemul de alimentare a componenților în autoclavele de polimerizare prin punerea in funcțiune a pompelor dozatoare. Efectul a constat în eliminarea pierderilor de, monomer,, înregistrîndu-se totodată o creștere a productivității muncii. Defalcarea planului pe faze de fabricație și urmărirea realizării lui a asigurat ritmicitatea producției. In centrul atenției noastre a stat tot timpul reducerea consumurilor specifice și, în această direcție, am obținut rezultate bune.Se știe că gradul de folosire a utilajelor influențează direct realizarea planului de producție. Dar o bună funcționare presupune reparații corespunzătoare. La noi s-a statornicit un obicei: execuția lucrărilor de reparații cu forțe proprii. — Și care sunt avantajele ? — Mai multe. In primul rînd tot colectivul este preocupat de executarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Apoi, oamenii noștri cunosc ce greutăți au avut în munca zilnică, care utilaj anume a funcționat mai defectuos. — Acum, după ce am luat cunoștință de măsurile întreprinse, v-am ruga să ne vorbiți despre realizările primului semestru. — Planul de producție a fost îndeplinit în proporție de 114,4 la sută, producîndu-se peste prevederi 598 tone P.C.V. La export am livrat 1.461 tone produse care au satisfăcut pe deplin exigențele beneficiarilor. Legat de problema calității, aș vrea să menționez că, pe noi, indicatorul calitate ne interesează în mod deosebit. Prin efortul nostru și cu sprijinul laboratorului ne-am întocmit un plan de cercetări prin care urmărim, îmbunătățirea continuă a calității P.C.V. emulsie destinată prelucrării acesteia ca plastisori. "Lăturile experimentale livrate în luna iunie au fost apreciate ca fiind foarte bune. De asemenea, s-a îmbunătățit puritatea produsului verificată prin procentajul de cenușă din produsul finit care, în prezent, se situează sub 1,6 la sută, față de 2 la sută cît prevede S.T.A.S.-ul. La toate succesele obținute pînă acum au contribuit în mod deosebit lăcătușul mecanic Gheorghe Coman, șefii de tură la uscare, Nicolae Ioniță și Iordache Zamfir, operatorii chimiști Mihai Virină, Nicolae Merlușcă și maistrul Petrică Răgălie, Gheorghe GORUN ț Arăturile de vară pretind operativitate. De ce ritmul zilnic cadt de scăzut ? In ultima perioadă, precipitațiile au căzut peste tot. Sunt binevenite. Dar ele au stingherit in oarecare măsură muncile agricole, nu atu însă ca aceste ploi să fie socotite „țapul ispășitor"* al unor rămîneri în urmă. Și totuși conducerile unor C.A.P. găsesc cu cale."Să justifice realizările slabe la arături prin afirmația „ploaia ne-a împiedicat". Or, adevărul altul : slaba organizare a muncii ree percutată negativ în neeliberarea rapidă a terenului, de paie. Iar mecanizatorii n-au avut posibilitatea să utilizeze intregul randament al tractoarelor. Cel mai semnificativ exemplu din raidul nostru îl constituie C.A.P.Căiuți, 140 hectare arate, din cele 576 hectare cit au fost cultivate cu păr joase. Mai mult decit sub posibilități. De ce ? Conducerea cooperativei agricole (președinte Nicolae Rogoza, inginer Albert Weber) nici nu poate contesta faptul că pe lingă precipitații, ceea ce a cauzat realizarea unei suprafețe atit de mici la arături este lipsa de insistență ins e liberarea cu maximum de operativitate a terenului. Mecanizatorul CONSTANTIN CANTORIU își exprima părerea că „noi am fi bucuroși să lucrăm continuu, nu să ne plimbăm de la o tarla la alta în căutarea de teren eliberat". Pe de altă parte, nici conducerea I.M.A. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu-i scutită de răspundere pentru ritmul scăzut la arături existent la Căiuți. — Am anunțat conducerea I.M.A. - ne spune IOAN ONU, șeful secției de mecanizare - că două tractoare stau nefolosite, din lipsă de tractoriști, dar nu s-a rezolvat nimic. Nici la Coțofănești și Urechești, deși s-au arat suprafețe variind între 40-50 la sută, nu sunt luate cele mai potrivite măsuri pentru creșterea, la nivelul posibilităților, a randamentului tractoarelor. Asta tot datorită motivelor arhicunoscute, lipsa terenului eliberat. Explicația e expediată urgent de conducerile celor două unități. Ploile ne-au împiedicat (tovarășul V. Manea, președintele C.A.P. Urechești, tovarășul inginer Nicolae Păvăloiu C.A.P. Coțofănești). E cît se poate la indemînă să justifici astfel ritmul scăzut, dar e mai firesc să iei măsuri practice pentru ca in calea tractoarelor să nu existe nici un fel de obstacol. Cu cit arăturile se fac mai repede, cu atit efectul lor pozitiv se va evidenția. Acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Secretul realizării acestui imperativ e la îndemîna tuturor : sporirea vitezei zilnice de lucru. Aceasta presupune ca in cel mai scurt timp conducerile cooperativelor agricole să ia măsuri pentru transportul snopilor de pe cimp, iar mecanizatorii să lucreze în așa fel incit tractoarele să realizeze suprafețe pe măsura capacității acestora. Important este însă ca în condițiile cind mai cad precipitații, să fie folosită orice „fereastră", fiecare ceas prielnic lucrului în timp, ca în scurt timp să se are întreaga suprafață. Să nu se neglijeze, de asemenea, faptul ca acum e vremea și administrării de îngrășăminte. Trebuie luate cele mai potrivite măsuri, de către conducerile C.A.P., împreună cu cele ale I.M.A. pentru ca să se realizeze cu operativitate arăturile, cerință esențială asigurării unor recolte sporite în anul viitor. Aceasta se poate realiza numai cu prețul unor preocupări insistente, zilnice. + Să nu dăm vina numai pe ploi. + Dacă toate tractoarele ar lucra. ^ Bariere în calea mecanizatorilor. + Folosirea „ferestrelor“ dintre ploi — o necesitate. ^ De suprafața arată depinde recolta viitoare. In pagina a ll-a CULTURĂ ȘI INVĂȚĂMÂNT In pagina a lll-a SPORT Noua secție P.F.L. de la C.I.L. Bacău se impune prin fantezie și dimensiuni. Foto : C. BURSUC