Steagul Roşu, august 1968 (Anul 23, nr. 4815-4841)

1968-08-02 / nr. 4816

Anul X­X íl Nr. 4.816 (6.295) 2 august 1968 4 pagini 30 bani L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Indici superiori în valorificarea masei lemnoase Gospodărirea cu maximă grijă a masei lemnoase este una din sarci­nile importante ale colectivelor din întreprinderile unde această bogă­ție a țării este din plin utilizată in realizarea bunurilor materiale. Un rol deosebit îl au însă de îndepli­nit întreprinderile forestiere. Prin specificul lor aceste unități au obli­gația de a imprima o înaltă valo­rificare a lemnului, începînd de la cioată și de aici pe tot parcursul pînă la ieșirea sub diverse produse — cherestea în special — din uni­tățile de industrializare a lemnului. Care sînt rezultatele acum, după încheierea primului semestru din acest an, la întreprinderea forestie­ră din Agăș ? De la inginerul șef al întreprin­derii , GEORGE BOSÎNCEANU — am aflat că rezultatele sunt bune. „Putem afirma — ne-a spus inter­locutorul — că măsurile luate în perioada de pregătire a producției anului 1968 ne aduc­ rezultate bune". Enumerăm citeva din rezultatele la care se referea nu numai inginerul George Bosînceanu, ci și alți sala­riați din Întreprindere. Indicele de utilizare a masei lemnoase din ex­ploatări a Înregistrat o creștere față de plan de 8 procente la total lemn de fag, iar cel pentru derulat și furnir reprezintă 3,9 la sută față de 2,8 cît a fost prevăzut pentru a­­ceastă perioadă. Fizic, la acest sor­timent pianul a fost depășit cu 191 m­c. Despre nivelul chibzuit cu care s-a măsurat fiecare arbore transfor­mat în buștean vorbesc și alte de­pășiri. în general, la toate sorti­mentele pentru intern și export s-au realizat cantități în plus față de Tribuna experienței înaintate plan, dar cele mai reprezentative sunt : 982 m­c bușteni de fag pentru gater, 591 m­c lemn de fag pentru celuloză, 797 m c­lob de fag pentru P.F.L. și altele. Și la rășinoase re­zultatele sunt concludente, vorbind despre modul în care forestierii de la Agăș participă la înfăptuirea prevederilor pentru folosirea cu gri­jă a surselor țării. La buștenii pen­tru gater, de pildă, s-au realizat în plus 965 m­c, iar la lemnul pentru celuloză și cel pentru mină, depă­șirea este de aproape 3.350 m­c. Am evidențiat doar câteva din re­zultatele privind valorificarea su­perioară în sectorul exploatare. Pe aceeași linie se înscriu însă și cele ale colectivului de la U.I.S. De aici am notat: indicele de calități su­perioare la cheresteaua de răși­­noase, care a atins 51,2 la sută față de 46 cît este planul, iar la cea de fag 72,7 la sută față de 72,1. Cu­ pri­vește indicele de consum realizat, acesta e la nivelul celui primit ca sarcină, însă raportat la cel din a­­nul trecut se constată o economie de 1.840 m­c, din care se pot fabri­ca 1.225 mc cherestea, la care con­sumul planificat este cel pentru a­­nul 1968. Ne-am interesat de căile pe care au fost obținute rezultatele. „In exploatări — remarca inginerul George Bosînceanu — am pus ac­centul pe sortarea masei lemnoase. Gh. DANILA/ Vă prezentăm imaginea de ansamblu a instala­ției D. A. 2 de la Rafi­năria din Dărmănești. în pag. a IV-a COMUNICAT COMUN cu privire la întîl­­nirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia (Continuare în pag. a IlI-a) Responsabilitatea familiei în orientarea vacanței copiilor (Ancheta pedagogica) Vacanța copiilor aduce în familie o serie de probleme inexistente în timpul anului școlar. Și este explicabil acest lucru. Zilele de școală își aveau cerințele specifice față de copii, dar o dată cu înce­tarea obligațiilor școlare, au apărut alte cerințe adecvate timpului de vacanță, cerințe pe care uneori familia le ignoră sau nu știe cum să le facă față. Putem afirma aceasta pe baza discuțiilor avute cu di­verși părinți din municipiul Bacău. La întrebarea „Ce face copilul dv. la această ,oră ?" (ora 15) la mulți a apărut răspunsul: „Nu știm, pro­babil e la joacă", sau „Pleacă de dimineață și vine seara trziu" (e vorba de copii intre 11—16 ani). La sugestia noastră că ar fi bine de orientat totuși programul zilnic al copilului de către familie a inter­venit adesea prompt răspunsul: „De ajuns că a fost pînă acuma ținut din scurt în școală, măcar în vacanță să mai fie și el liber"... Cum înțeleg unii copii această libertate ? Ora 21,30. La Cafe-bar. Intr-un colț în semiobscuritate trei fete și patru băieți cu coniacurile în țață aprinzînd aproape țigară după ți­gară... Vîrsta, 1,5—16 ani. Discuția era revelatoare. Un băiat, înconju­rat de privirile admirative ale ce­lorlalți povestea plin de vervă cum a „fentat-o" pe „aia de franceză". O fată îi spune băiatului de alături: „de-ar ști babacii unde sînt acu­ma"...?! Altul declară fățiș : „la mi­ne babacii nu se amestecă în trea­ba mea. Fiecare cu­ ale lui. Ce, n-au fost și ei tineri ? „Unul dintre ei po­vestește cum „Upul de la matema­tica" i-a spus că-i dă drumul numai să nu se înscrie la anul „la umană". Aceste frînturi de discuție le pre­zintă clar identitatea — elevi. Ora 22,30. Vreo trei „șmecherași" cu țigara în colțul gurii, lângă Agen­ția O.N.T. se distrează pe seama trecătorilor. Nimeni nu intervine. Ea a încercat cineva să le facă ob­servație, dar a plecat în urma unei avalanșe de înjurături. La un mo­ment dat s-au liniștit. Motivul? „Bă hat s-o­cotim, trece diriginta cu bărbat­ su". Unul a încercat o ri­postă : „Dar ce dracu nici în va­canță ?",­ dar a traversat și el stra­da împreună cu ceilalți. Cine sunt ei ? — elevi. Mă gîndesc, oare nu sunt acești elevi dintre aceia ai căror părinți spun că „măcar în vacanță să mai fie și ei liberi", neinteresîndu-i cum folosesc aceștia libertatea? Fără a nega necesitatea distracției, nu pu­tem fi de acord cu acest fel de a petrece vacanța, după cum credem că nici părinții n-ar fi de acord. Dar ce-au făcut ei pentru a da o o­­rientare pozitivă „libertății" copilu­lui aflat în vacanță ? Orientarea progra­mului, un imperativ necesar ! Fapte de genul celor semnalate de noi impun la rang de imperativ necesitatea ca părinții să orienteze programul de vacanță al copiilor lor Prof. Mihai RADUCANU (Continuare în pag. a II-a) TELALUL Glasul neoficial al preavechiului tel și îți ajunge la urechi: „Cumpăr haine, haine vechi" ! Te gîndești la vechi­turi că nu poți să... le înduri că s-au­­ strîns în șifonier, că,­­la­ ur­­ma­ urmei, pier pradă moliilor care văd în stofă o... mîncare. Deci, le dai și acele ce nu sînt nici vechi, nici rele, dar pe care moda asta nu mai pune preț și basta. Haina demodată, „fostă" to­tuși a costat și costă. Și cînd nici nu te gîn­­­­dești, un telal din Co­­mănești, strînge haine mici și mari, de la zeci de locatari, fără să mai dea un ban... (mulți l-au așteptat și­ un an). Se porniră înșelații cu diverse reclamații căci lui Ștefan Caraba­­șa, unul ori i-a dat că­mașa, ori și haina și trei veste și... s-a dus și nu mai este ; cu bă­nuțt n-a mai venit... Cine l-a crezut cins­tit, îl așteaptă și acum. El apare... pe alt drum, pe la alți creduli și gata , le făgăduiește plata și cu tot ce ia, dispare... Haina-i veche, hoțu-l mare, și afacerea e fai­nă ! Pregătiți-i altă... hai­nă ! i URMĂRIREA CU URMĂRI Intr-un autobuz băcăuan de pe ruta gara-biblio­­tecă, s-a urcat „in interes de serviciu" „muncitorul... manual" Damian Carabulea Jurcanu. „Lucrind“ și cu privirea, a observat că unul dintre călători (Ion Mă­­girescu) schimbă la casiera autobuzului, pentru bi­let, o bancnotă de o sută de lei.­­ Al meu ești, și-a zis Carabulea. Și pentru că era singurul căruia aglomerația nu-i făcea rău, ci dim­potrivă, hoțul s-a apropiat de călătorul cu pricina și i-a sustras din buzunar 320 lei Odată „operația" sfirșită, Carabulea s-a grăbit să coboare la prima stație. Dar in chiar clipele acelea, victima și-a cău­tat banii și a dat alarma printre călători. Autobuzul s-a oprit, conducătorul auto, victima infracțiunii și alți doi călători au pornit in urmări­rea lui Carabulea. Pe strada Ardealului, hoțul a in­trat de nevoie în curtea imobilului nr. 11, zvîrlind din fugă, banii, iar cind a fost ajuns de unul dintre urmăritori, l-a lovit peste ochi, cu o legătură de chei, pe călătorul Teodor Achivei, continuîndu-și escapada peste trei garduri; înarmat cu un cuțit îi aștepta pe urmăritori, dar imobilizat de un grup de cetățeni este pînă la urmă dat in seama organelor miliției municipale Scurt „palmares" al lui Damian Carabulea Țur­­canu : 23 de condamnări totalizînd nu mai puțin de 47 de ani Acum și-a mai adăugat alti 5 S -a întîmplat la școala ge­nerală și „victima"-i di­rectorul de școală, căci fără gînduri rele și ne­demne, el s-a... trezit așa, cu niște lemne (opt sute nouă­zeci de kilograme) că-i intră în ogra­dă... Ce infame ! Doar lemnele din marea cantitate, acestei Lemne buhușene în instante școli i-au fost repartizate . e-o chestiune clară și firească, dar lemnele au vrut să-l încălzească să nu-i acorde școlii importanță. Ce lemne ! (Or s-ajungă în in­stanță !). Auzi , să intre în ograda lui, taman ca pe moșia nu știu, cu..., să se așeze-n stivă, să se creadă că-n anotimpul cînd va fi ză­padă, el are lemne, școala nici­decum... Ion Ursache „dîrdîie" de-a­­cum ! " Rubrică realizată de Aurel STANCIU cu sprijinul corespondenților voluntari lij' Din toată inima! Cind am citit în ziare că la ple­­nara C.C. al P.C.R. din 19 iunie s-au stabilit noi sarcini privind intensi­ficarea construcțiilor de locuințe, e­­ram­ convins că în scurt timp se va trece la elaborarea unor măsuri care să traducă în fapt hotăririle adoptate. Și iată că um interval destul de scurt, în ședința Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri s-a dezbă­tut problema asigurării unui număr sporit de locuințe care urmează a fi construite începînd cu anul viitor. E de remarcat faptul că numai în anii 1969—1970 se vor realiza 180.000-­200.000 locuințe noi din fondurile statului, dublîndu-se ast­fel numărul prevăzut inițial pen­tru acești ani. Ședința la care m-am referit mai sus a stabilit în principiu construi­rea a 4 categorii de locuințe cu 1—4 camere, cu diverse grade de confort, cu anii arhitectonice di­ferite. Eu sunt constructor și de aceea pot aprecia destul de bine ce în­seamnă a se constr­ui locuințe ief­tine dar trainice, și frumoase, a se folosi materiale durabile d­ar la un preț scăzut, a înălțat edificii cu care să te mîndrești. Recentele măsuri adoptate de conducerea de partid și de stat, în­lesnirile ce ni se aco­rda în vederea construirii locuințelor, îmi dau po­sibilitatea rezolvării unei­ do­rin­ți mai vechi­­— aceea de a avea o lo­cuință proprie. Am fost toată viata chiriaș și știu ce înseamnă a sta prin casele ■altora. Avînd casa mea îmi voi re­zolva și îndeletnicirea secundară : sînt un pasionat apicultor, dar ne­­avînd un spațiu al meu trebuie să țin stupii în diverse locuri. Avînd însă casa mea și un teren propriu îmi voi putea alcătui o gospodărie frumoasă. Măsurile preconizate prin recenta ședință a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., și a Consiliului de Miniștri le consider încă o dovadă a grijii conducătorilor noștri fată de populație și apreciez aceste mă­suri di­n toată inima ! Constantin FICLER Cartierul C.F.R. *­ Str. Ozanei nr. 3 Bacău Rezultate bune in urma unor măsuri judicioase Colectivul secției polimeri-emulsie din cadrul Combinatului chimic Bor­­zești, depune o activitate susținută pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de plan, pentru fabricarea u­­nor produse de cea mai­ bună calita­­­te și la un preț de cost­ redus. Despre hărnicia și elanul cu care s-a mun­cit în primul semestru al anului, des­pre experiența dobindeiá de muncito­­­­rii, inginerii­ și tehnicienii de aici, ne-a vorbit tovarășa inginer Ale­xandrina Bursuc, adjunct-șef de secție. — Vă amintiți, ne spunea interlo­’ cutoarea, de faptul că la noi au e­­xistat unele greutăți în muncă. Nu stăteam bine cu­­ rentabilizarea pro­duselor, o parte­­ din aparatele de­­ măsură și control­ erau necorespun­­­­zătoare, exploatarea și întreținerea utilajelor nu se­ ridica la nivelul rndi­cat, se înregistrau opriri în funcționa­­rea autoclavelor. Față­ de această si­tuație noi nu am stat indiferenți. Ce am făcut? Am trecut la luarea unor eficiente măsuri tehnico-organizato­­rice și după aceea ne-am interesat de aplicarea lor în practică. Una din­tre acestea e și îmbunătățirea pulve­rizării latexului în atomizor, prin­ in­­troducerea unor diuze de tip nou. Prin luna februarie am îmbunătățit sistemul de alimentare a componen­ților în autoclavele de polimerizare prin punerea in funcțiune a pompe­lor dozatoare. Efectul a constat în e­­­­li­mina­rea pierderilor de, monomer,, înregistrîndu-se totodată o­ creștere a productivității muncii. Defalcarea planului pe faze de fabricație și ur­mărirea realizării lui a asigurat­ ritmi­citatea producției. In centrul aten­ției noastre a stat tot timpul reduce­rea consumurilor specifice și, în a­­ceastă direcție, am obținut rezultate bune.­­Se știe că gradul de folosire a u­­tilajelor influențează direct realizarea planului de producție. Dar o bună func­ționare­­ presupune reparații co­respunzătoare. La noi s-a statornicit un obicei: execuția lucrărilor de­­ re­parații cu forțe proprii. — Și care sunt avantajele ? — Mai multe. In primul rînd tot colectivul este preocupat de execu­tarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Apoi, oamenii noștri cunosc ce greutăți au avut în munca zilnică, care utilaj anume a funcționat mai defectuos. — Acum, după ce am luat cunoștin­ță de măsurile întreprinse, v-am ru­ga să ne vorbiți despre realizările­­­­ primului semestru. — Planul de producție a fost în­deplinit în proporție de 114,4 la su­tă, producîndu-se peste prevederi 598 tone P.C.V. La export am livrat 1.461 tone produse care au satisfă­cut pe deplin exigențele beneficiari­lor. Legat de problema calității, aș vrea să menționez că, pe noi, indica­­­­torul calitate ne interesează în mod deosebit. Prin efortul nostru și cu sprijinul laboratorului ne-am întoc­mit un plan de cercetări prin care urmărim, îmbunătățirea continuă a calității P.C.V. emulsie destinată pre­lucrării­­ acesteia ca plastisori. "Lăturile experimentale livrate în luna iunie au­­­ fost apreciate ca fiind foarte bune. De asemenea, s-a îmbunătățit purita­tea produsului verificată prin pro­centajul de cenușă din produsul finit care, în prezent, se situează sub 1,6 la sută, față de­ 2 la sută cît prevede S.T.A.S.-ul. La toate succesele obți­­­nute pînă acum au contribuit în mod deosebit lăcătușul mecanic Gheorghe Coman, șefii de tură la uscare, Nicolae Ioniță și Iordache Zamfir, operatorii chimiști Mihai Viri­­­nă, Nicolae Merlușcă și maistrul Pe­­­­trică Răgălie, Gheorghe GORUN ț Arăturile de vară pretind operativitate. De ce ritmul zilnic c­ad­t de scăzut ? In ultima perioadă, precipitațiile au căzut peste tot. Sunt­ binevenite. Dar ele au stingherit in oarecare măsură muncile agricole, nu atu­ însă ca aceste ploi să fie socotite „țapul ispășitor"* al unor rămîneri în urmă. Și totuși conducerile unor C.A.P. gă­sesc cu cale.­"Să justifice realizările slabe la arături prin afirmația „ploaia ne-a împiedicat". Or, adevărul altul : slaba organizare a muncii re­e percutată negativ în neeliberarea rapidă a terenului, de paie. Iar me­canizatorii n-au avut posibilitatea să utilizeze intregul randament al trac­toarelor. Cel mai semnificativ exemplu din raidul nostru îl constituie C.A.P.­Că­­iuți, 140 hectare arate, din cele 576 hectare cit au fost cultivate cu păr joase. Mai mult decit sub posibili­tăți. De ce ? Conducerea cooperati­vei agricole (președinte Nicolae Ro­­goza, inginer Albert Weber) nici nu poate contesta faptul că pe lingă precipitații, ceea ce a cauzat rea­lizarea unei suprafețe atit de mici la arături este lipsa de insistență in­s e liberarea cu maximum de operati­vitate a terenului. Mecanizatorul CONSTANTIN CAN­­TORIU își exprima părerea că „noi am fi bucuroși să­ lucrăm continuu, nu să ne plimbăm de la o tarla la alta în căutarea de teren eliberat". Pe de altă parte, nici conducerea I.M.A. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu-i scutită de răspundere pentru ritmul scăzut la arături existent la Căiuți. — Am anunțat conducerea I.M.A. - ne spune IOAN ONU, șeful secției de mecanizare - că două tractoare stau nefolosite, din lipsă de tracto­riști, dar nu s-a rezolvat nimic. Nici la Coțofănești și Urech­ești, deși s-au arat suprafețe variind în­tre 40-50 la sută, nu sunt luate ce­le mai potrivite măsuri pentru creș­terea, la nivelul posibilităților, a ran­damentului tractoarelor. Asta tot da­torită motivelor arhicunoscute, lipsa terenului eliberat. Explicația e expe­diată urgent de conducerile celor două unități.­­ Ploile ne-au împiedicat (tovară­șul V. Manea, președintele C.A.P. U­­rechești, tovarășul inginer Nicolae Păvăloiu C.A.P. Coțofănești). E cît se poate la indemînă să jus­tifici astfel ritmul scăzut, dar e mai firesc să iei măsuri practice pentru ca in calea tractoarelor să nu existe nici un fel de obstacol. Cu cit arăturile se fac mai repede, cu atit efectul lor pozitiv se va evi­denția. Acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Secretul realizării aces­tui imperativ e la îndemîna tuturor : sporirea vitezei zilnice de lucru. A­­ceasta presupune ca in cel mai scurt timp conducerile cooperativelor agri­cole să ia măsuri pentru transportul snopilor de pe cimp, iar mecaniza­torii să lucreze în așa fel incit trac­toarele să realizeze suprafețe pe măsura capacității acestora. Impor­tant este însă ca în condițiile cind mai cad precipitații, să fie folosită orice „fereastră", fiecare ceas priel­nic lucrului în timp, ca în scurt timp să se are întreaga suprafață. Să nu se neglijeze, de asemenea, faptul ca acum e vremea și adminis­trării de îngrășăminte. Trebuie lua­te cele mai potrivite măsuri, de către conducerile C.A.P., împreună cu ce­le ale I.M.A. pentru ca să se rea­lizeze cu operativitate arăturile, ce­rință esențială asigurării unor recol­te sporite în anul viitor. Aceasta se poate realiza numai cu prețul unor preocupări insistente, zilnice. + Să nu dăm vina numai pe ploi. + Dacă toate tractoarele ar lucra. ^ Bariere în calea mecanizatorilor. + Folosirea „ferestrelor“ din­tre ploi — o necesitate. ^ De suprafața arată depinde recolta viitoare. In pagina a ll-a CULTURĂ ȘI INVĂȚĂMÂNT In pagina a lll-a SPORT Noua secție P.F.L. de la C.I.L. Bacău se impune prin fantezie și dimensiuni. Foto : C. BURSUC

Next