Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)

1969-10-10 / nr. 5186

IN CENTRUL DEZBATERILOR­­DOCUMENTELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI In luna octombrie se deschide noul an în învățămîntul de partid, activitate care dă prilej comuniștilor și celorlalți oameni ai muncii să aprofundeze temeinic, în mod orga­nizat, documentele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist­­ Ro­mân, să cunoască amănunțit princi­palele probleme ale politicii interne și externe ale partidului și statului nostru. Anul acesta, avînd la bază conclu­ziile desprinse din lucrările Congre­sului al X-lea, au fost promovate în învățămîntul de partid asemena for­me care să țină seama de nivelul schimbărilor intervenite în pregăti­rea politico-ideologică a comuniști- UN NOU AN ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID lor și care concură la îmbogățirea efectivă a gîndirii oamenilor, la des­chiderea de noi orizonturi, stimulînd capacitatea de orientare și de deslu­șire a sensului complexelor eveni­mente ce se petrec pe firmamentul vieții politice interne și internațio­nale. Documentele Congresului al X-lea vor fi studiate în toate cercurile și cursurile, urm­ind ca fiecare catego­rie de cursanți să aprofundeze acele probleme care sînt specifice dome­niului său de activitate. învățămîntul de partid, în toate cercurile și cursurile, va trebui să se axeze pe studierea și aprofundarea temeinică a tezelor privind defini­rea etapei de dezvoltare în care se află societatea noastră, a obiective­lor acestei etape, ritmurile dezvoltă­rii noastre economice, raporturile dintre acumulare și consum direc­țiile de dezvoltare ale industriei, agriculturii și științei, problemele o­­rînduirii noastre de stat, structura claselor și rolul lor în configurația procesului de organizare a întregii noastre societăți, rolul statului ca in­strument de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate, re­lațiile politice din societatea noas­tră, căile dezvoltării colaborării și cooperării economice și tehnico-știin­­țifice internaționale, politica externă a partidului și statului etc. în cadrul expunerilor și dezbate­rilor este recomandat să se îmbine în mod armonios problemele privind propagarea politicii partidului, a ide­ologiei sale mar­xist-leniniste, cu îm­plinirea cunoștințelor despre ceea ce este valoros în știința și cultura con­temporană. Acest lucru realiza prin introducerea, se poate potrivit dorinței celor ce studiază, a unor expuneri adecvate din domeniul ști­ințelor naturii, literaturii, artei. Avînd în vedere nivelul de pregă­tire,­­ preocupările și posibilitățile de studiu ale muncitorilor, țăranilor și altor categorii de cetățeni din ju­dețul nostru, prezentarea probleme­lor­ se va face diferențiat, în funcție de posibilitățile de însușire ale fiecă­rei categorii de cursanți. Astfel, în tematica ciclurilor de expuneri cu privire la programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, în care sunt încadrați țărani coopera­tori, muncitori de pe șantiere, din petrol, cei de la exploatările fores­tiere, din industria ușoară, navetiș­tii și alți membri de partid, sunt pre­văzute un număr de 4-5 teme comu­ne din documentele Congresului, ce­lelalte fiind axate pe sarcinile speci­fice diferitelor sectoare de activitate. Dacă ne referim la ponderea a­­cestei forme în cadrul învățămîntu­­lui de partid, trebuie subliniat fap­tul că deși, procentual, numărul ce­lor înscriși la ciclurile de expuneri a scăzut față de anul trecut, totuși, în special la sate, numărul cursanților a crescut în acest an, după părerea noastră, nu peste tot în mod justi­ficat. De exemplu, numai în comu­na Dărmănești sînt organizate 22 ci­cluri de expuneri, în care sînt înca­drați 88 la sută din numărul membri­lor de partid, ceea ce este exagerat de mult. Asemenea situații sunt și în alte comune. Ele trebuie revizuite și luate de urgență măsurile care se impun. O preocupare permanentă trebuie să existe în continuare pentru ridi­carea nivelului ideologic al celor pri­miți de curînd în partid, precum și al celor ce se pregătesc să intre în rîndurile partidului. în acest scop, ei au fost deja organizați în cercuri și cursuri de studiere a Statutului Partidului Comunist Român. Dar, după cum se știe, nivelul Ca­litativ depinde în mare măsură de. Dr. P. RUSU directorul cabinetului județean de partid (Continuare in pagina a II-a) Primul concert al stagiunii Cea de-a XIV-a sta­giune a Filarmonicii, se deschide astăzi cu un program de con­cert mai puțin obiș­nuit, în cuprinsul că­ruia se îmbină armo­nios un buchet de pie­se pentru cor a capel­­­­la, o lucrare vocal-­­ simfonică și o compo­ziție pentru orchestră. Piesele corale fac parte din creația unor compozitori ca Daniel Friederici, Hans Leo Hassler, Beethoven, Felix Bartholdy, Mendelssohn- Brahms, Sveșnikov. O mențiu­­ne a pasta pentru frag­mentul din orato­riul „Anotimpurile“ de Haydn. Dintre piesele corale românești pen­tru cor­a capella, au fost alese Busuiocul de Gav­ril Galinescu, Cintec de leagăn de Ionel Brătianu și Mîn­­dra —o suită corală pe motive de pe Valea Bistriței, a compozito­rului băcăuan D. Do­­bronăuțeanu. Audiția acestor ade­vărate bijuterii ale muzicii corale se dato­­rește neobositei for­mații corale de came­ră, condusă cu compe­tență și pasiune de profesorul Alexandru Vrînceanu. Programul inaugu­ral mai cuprinde bala­da „Mama lui Ștefan cel Mare“ de Gheor­­ghe Dima. Aceasta va fi interpretată cu con­cursul soliștilor ieșeni Mariana Stoia — mez­­zosoprană și Visarion Huțu — bariton. Ca­priciul italian pentru orchestră de Ceaikov­­ski completează acest bogat program de des­chidere a stagiunii, ce se va desfășura, vineri seara, în sala Casei de cultură a sindicatelor. Orchestra va fi dirija­tă de Igor Ciornei. Pagina a II­I-a I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ?1 *1 CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV Nr. 5.186 (6.665) VINERI 10 oct. 1969 4 pagini 50 bani ORELE SUNT PREȚIOASE ȘI DECISIVE PENTRU RECOLTA DE AZI ȘI DE MIl­­E Lucrați . . " . . o zi și noapte la recoltat și semănat ! Cooperativelor agricole Berești-Bistrița, Grigoreni, Luizi-Călugăra și Faraoani, care au încheiat însămință­­rile, li s-a adăugat aseară și cooperativa Traian. Cum se vor fi simțind in postura de coda și cooperato­­rii din C­ap.FRINTEȘTI, FILIPENI, MĂRÂȘTI, O­­BÂAȘIA, IZVORU BERHE­­CIULUI, UNGURENI, VI­­FORENI, LIPOVA, COLO­­NEȘTI, ARDEOANI, BE­­REȘTI-TAZLAU ș.a. doar consiliile de conducere res­pective ne-ar putea spune, precum și cei care „conduc“, lucrările de la nivelul comu­­nelor respective. „Termenul în anchetă pe șantierul Uzinei de vane Bacău BENEFICIARUL - victima propriilor tergiversări Nu mai este, de mult, ,un secret pentru beneficiar (Uzina metalur­gică din Bacău), ca și pentru con­structor (I.S.C.M Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej), că noua uzină de vane — în curs de execuție în sudul mu­nicipiului Bacău — nu va intra în funcțiune la termenul prevăzut în proiecte. Și asta în ciuda faptului că lucrările au demarat încuraja­tor, că se luaseră măsurile cele mai judicioase de organizare a șan­tierului, că ritmul de execuție era mai mult decât bun. Nevoia acută a economiei naționale de echipamente din fontă impune tu­turor factorilor răspunzători de bunul mers al lucrărilor maxi­mum de concentrare a eforturilor, le solicită întreaga capacitate de gîndire, dinamism și operativitate. A început însă, nevroza tărăgănă­rilor, a justificărilor, mai mult sau mai puțin fondate, a amînărilor și, dacă vreți, chiar nepăsării, care vor duce, în ultima instanță, la a­­mînarea substanțială a termenului de intrare în funcțiune a uzinei de vane. Primul obstacol a fost pus de Consiliul superior al agriculturii, care a amînat, pînă la exasperare, punerea la dispoziția constructoru­lui a terenului pe care trebuia să se construiască noua unitate me­talurgică. De fapt, nici pînă as­tăzi problema nu este rezolvată in­tegral. Urmările acestei tergiver­sări s-au materializat în imposi­bilitatea atacării întregului front de lucru, iar cînd au început să­păturile pentru fundații și pen­tru silozurile de nisip, constructo­rul s-a văzut pus în situația să nu aibă unde transporta pămîntul scos. Acesta trebuia să fie utilizat la construirea unui racord de cale ferată, care va lega stația C.F.R. de uzină. Dar, nefiind eliberat tere­nul unde va fi situată calea ferată, constructorul s-a văzut nevoit să depoziteze peste 7.000 m­m pămînt pe locurile unde tre­buie executate diferite obiecti­­­ve. Jumătate din terenul pentru terasamentul liniei fiind pus la dis­poziție, a rămas ca cealaltă jumă­tate să fie construită în sezonul ploios și friguros, evident cu cheltuieli suplimentare și eforturi deosebit de mari. Dacă­­ documenta­ția pentru aceste terenuri ar fi fost înaintată la timp, subliniindu-se necesitatea eliberării suprafețelor mult mai devreme, considerăm că această piedică s-ar fi putut evita. Constructorul apreciază că înainte de 30 iunie anul viitor nu va putea fi construit racordul de cale ferată. Târziu, foarte târziu ! Așa cum aprecia și tovarășul di­rector al Uzinei metalurgice, Ioan Andrei, constructorul s-a în­cadrat în termene și lucrează foar­te bine, deși piedici a avut sufi­ciente de întâmpinat. Acesta a asigurat toate condițiile ca halele de turnătorie să fie închise pînă la 15 noiembrie (termen de proiect), pentru a se putea executa lucrările Vasile PRUTEANU (Continuare în pagina a Il-a) Viile hibride, la periferia preocupărilor Există încă mari su­prafețe de vii hibride în județ și a căror produc­ții se cuvin valorificate deplin. Acest lucru este posibil dacă sunt afectate suficiente forțe, precum și mijloace de transport. Podgorenii o știu foarte bine — viile hibride sunt o victimă sigură a brume­lor. Cine întîrzie culesul pierde, în cele mai multe cooperative culesul stru­gurilor a început, dar nu cu strugurii din soiu­rile hibride cum ar fi fost de așteptat. Astfel, șeful Centrului de vini­­ficație din Răcăciuni, Marcel Iacob, ne-a infor­mat că din totalul de 141 tone struguri vitrați, 128 tone sunt din soiurile nobile și numai 13 tone din cele hibride. Același fenomen l-am constatat și la Centrul de vinifi­­cație din Sascut: 210 to­ne struguri nobili și 100 tone struguri hibrizi. Firește, raportul ar trebui să fie invers. De această părere este și to­varășul inginer Ioan Co­vrig, director adjunct al Direcției agricole jude­țene, care și-a precizat punctul de vedere „în timp ce strugurii din soiurile nobile pot pier­de doar din conținutul în apă, dar crește cel de zahăr, la soiurile hibri­de orice întîrziere mă­rește pericolul căderii bobițelo­r“. Și nu trebuie uitat un lucru : pînă a­­cum au fost deja cite­va brume și fenomenul că­derii bobițelor are șan­se să se intensifice ! Deci, (Continuare în pag. a II-a) * 8 PE BANII SE ARDE . Un raid pe tema : CUKI Sunt folosite miji­oacele in dotare Cifrele înscrise în hartă oferă condițiile unor­­ eventuale comparații între vecini. Este clar că dife­­­­rențele mai mari comportă semne de întrebare, sa­­­­tisfacțiile unora, insatisfacțiile altora și, evident, răs­punsul factorilor de conducere. Pînă la răspuns însă,­­datele, reflectînd o stare de lucruri, implică, o putem spune de pe acum, diferențe de producție. Cei în te­mă știu că fiecare zi înseamnă, de fapt, producții di­ferite și, ca atare, o zi pierdută sau cîștigată la însă­­mînțări reprezintă producție de grîu în minus și res­pectiv in plus. Fiecare zi cîștigată la însămînțări mai înseamnă forțe și mijloace cîștigate pentru impulsio­narea ritmului la celelalte lucrări la zi în agricultură .— fără să mai vorbim de satisfacția morală. Că la însămînțări nu se realizează un ritm dacă nu ascendent măcar constant ridicat, iarăși ne-o do­vedesc procentele pe județ de la interval la inter­val. Cauza ? Slaba organizare a muncii, nejudicioa­­sa dirijare a forțelor și mijloacelor din fiecare uni­tate în parte. Fără a repeta exemplele din grupajul agrar,, se impune a face remarca : sunt încă suficiente rezerve nevalorificate, suficiente deficiențe ce-și cer grabnica înlăturare. Acest lucru stă în putința pre­ședinților și inginerilor din cooperativele agricole, a șefilor­ secțiilor de mecanizare, a cooperatorilor și mecanizatorilor — a căror muncă se cere CONDUSĂ de către comitetele și organizațiile de partid. Timpul frumos din aceste zile invită la intensificarea ritmului tuturor lucrărilor agricole. Sunt prețioase pînă și orele pentru a face față unui atît de mare vo­lum de lucrări,de sezon. Cu for­țele și mijloacele existente printr-o organizare chibzuită — muncii — s-ar putea accelera rit­a­mul de lucru. Totuși, constatările făcute cu prilejul raidului între­prins miercuri, 8 octombrie a.c., ne permit să afirmăm că nu sunt prospectate și valorificate din plin și eficient toate rezervele. Dar să dăm cuvîntul faptelor. Prima unitate vizitată a fost Cleja. La sediul secției de meca­nizare nici­un tractor. Șeful sec­ției ne-a asigurat că lucrează toa­te cele 11 tractoare, 8 dintre ele fiind echipate și pentru lucrul de noapte. Cum sunt exploatate însă camioanele care transportă sfe­cla ? Inginerul Constantin Lămă­­șanu ne spunea că mașinile fac 3 curse pe zi și că s-au luat măsuri ca încărcatul și descărcatul sfeclei să se facă operativ. La o oră du­pă aceea discutăm cu șoferul Va­sile Boghian de pe mașina 21-Bc- 1849 : „Facem doar două curse pe zi. Durează mult încărcatul și foarte mult descărcatul". în ce privește descărcatul ne-am con­vins două femei și sfecla din ma­șină și remorcă cîntărea 10 to­ne ! După aprecierea șefului ba­zei, dura­m cel puțin două ore. Deci în loc de 5-6 curse între Cle­ja și Răcăciuni, se fac două, cel mult trei. Șeful bazei era de pă­rere că bine au procedat cei de la Faraoani care aduceau dimineața o echipă și pleacau oamenii seara. Nu se pierdea timp cu deplasările, descărcatul se făcea operativ. N-ar putea proceda la­ fel­ și cele­lalte cooperative ? Ora 9, în curtea C.A.P. Răcă­ciuni tractoristul Mircea Vîrlan întreabă în stingă și-n­­ dreapta,­ cine merge la recoltat porumb pentru siloz. Motorul merge, com­bina de recoltat porumb pentru siloz și remorca atașate la tractor, stau: Pe cine o fi repartizat la această lucrare preșe­dinte al cooperativei, iul. IoarTFe­­trovici, n-am putut afla nici pes­te o jumătate de oră, între timp am vizitat secția de mecanizare condusă de Gh. Bîrlă. Aici, un tractor al cărui motor, de aseme­nea, funcționa în gol, stătea. Trac­toristul Ion Chelaru n-avea un program de lucru precis. I s-a spus să repare o cositoare (!?), iar alte două zile a încărcat, transpor­tat și descărcat pămînt pentru re­paratul drumului de acces spre secția de mecanizare. Reparatul cositorii, transportul de pămint CAI Clud va încape însilozatul m­trețarilor la C.A.P. VIFORENI, GAICEANA, LIPOVA, BUHUȘI, BUCȘEȘTI, BU­LUHEȘTI ? Dar recoltatul porumbului la C.A.P. Cârligi ? (Continuare în pag. Grupaj realizat de Toma DUDAU SITUAȚIA INSAMÎNȚARILOR IN C.A.P. LA 9 OCTOMBRIE a.c. (în procente), în comunele cu mai multe C.A.P. s-a făcut media realizărilor. c**»oo*«.og***oo***ix>«**oo**»cc**»

Next