Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)
1969-10-10 / nr. 5186
IN CENTRUL DEZBATERILORDOCUMENTELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI In luna octombrie se deschide noul an în învățămîntul de partid, activitate care dă prilej comuniștilor și celorlalți oameni ai muncii să aprofundeze temeinic, în mod organizat, documentele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, să cunoască amănunțit principalele probleme ale politicii interne și externe ale partidului și statului nostru. Anul acesta, avînd la bază concluziile desprinse din lucrările Congresului al X-lea, au fost promovate în învățămîntul de partid asemena forme care să țină seama de nivelul schimbărilor intervenite în pregătirea politico-ideologică a comuniști- UN NOU AN ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID lor și care concură la îmbogățirea efectivă a gîndirii oamenilor, la deschiderea de noi orizonturi, stimulînd capacitatea de orientare și de deslușire a sensului complexelor evenimente ce se petrec pe firmamentul vieții politice interne și internaționale. Documentele Congresului al X-lea vor fi studiate în toate cercurile și cursurile, urmind ca fiecare categorie de cursanți să aprofundeze acele probleme care sînt specifice domeniului său de activitate. învățămîntul de partid, în toate cercurile și cursurile, va trebui să se axeze pe studierea și aprofundarea temeinică a tezelor privind definirea etapei de dezvoltare în care se află societatea noastră, a obiectivelor acestei etape, ritmurile dezvoltării noastre economice, raporturile dintre acumulare și consum direcțiile de dezvoltare ale industriei, agriculturii și științei, problemele orînduirii noastre de stat, structura claselor și rolul lor în configurația procesului de organizare a întregii noastre societăți, rolul statului ca instrument de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, relațiile politice din societatea noastră, căile dezvoltării colaborării și cooperării economice și tehnico-științifice internaționale, politica externă a partidului și statului etc. în cadrul expunerilor și dezbaterilor este recomandat să se îmbine în mod armonios problemele privind propagarea politicii partidului, a ideologiei sale marxist-leniniste, cu împlinirea cunoștințelor despre ceea ce este valoros în știința și cultura contemporană. Acest lucru realiza prin introducerea, se poate potrivit dorinței celor ce studiază, a unor expuneri adecvate din domeniul științelor naturii, literaturii, artei. Avînd în vedere nivelul de pregătire, preocupările și posibilitățile de studiu ale muncitorilor, țăranilor și altor categorii de cetățeni din județul nostru, prezentarea problemelor se va face diferențiat, în funcție de posibilitățile de însușire ale fiecărei categorii de cursanți. Astfel, în tematica ciclurilor de expuneri cu privire la programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, în care sunt încadrați țărani cooperatori, muncitori de pe șantiere, din petrol, cei de la exploatările forestiere, din industria ușoară, navetiștii și alți membri de partid, sunt prevăzute un număr de 4-5 teme comune din documentele Congresului, celelalte fiind axate pe sarcinile specifice diferitelor sectoare de activitate. Dacă ne referim la ponderea acestei forme în cadrul învățămîntului de partid, trebuie subliniat faptul că deși, procentual, numărul celor înscriși la ciclurile de expuneri a scăzut față de anul trecut, totuși, în special la sate, numărul cursanților a crescut în acest an, după părerea noastră, nu peste tot în mod justificat. De exemplu, numai în comuna Dărmănești sînt organizate 22 cicluri de expuneri, în care sînt încadrați 88 la sută din numărul membrilor de partid, ceea ce este exagerat de mult. Asemenea situații sunt și în alte comune. Ele trebuie revizuite și luate de urgență măsurile care se impun. O preocupare permanentă trebuie să existe în continuare pentru ridicarea nivelului ideologic al celor primiți de curînd în partid, precum și al celor ce se pregătesc să intre în rîndurile partidului. în acest scop, ei au fost deja organizați în cercuri și cursuri de studiere a Statutului Partidului Comunist Român. Dar, după cum se știe, nivelul Calitativ depinde în mare măsură de. Dr. P. RUSU directorul cabinetului județean de partid (Continuare in pagina a II-a) Primul concert al stagiunii Cea de-a XIV-a stagiune a Filarmonicii, se deschide astăzi cu un program de concert mai puțin obișnuit, în cuprinsul căruia se îmbină armonios un buchet de piese pentru cor a capella, o lucrare vocal- simfonică și o compoziție pentru orchestră. Piesele corale fac parte din creația unor compozitori ca Daniel Friederici, Hans Leo Hassler, Beethoven, Felix Bartholdy, Mendelssohn- Brahms, Sveșnikov. O mențiune a pasta pentru fragmentul din oratoriul „Anotimpurile“ de Haydn. Dintre piesele corale românești pentru cora capella, au fost alese Busuiocul de Gavril Galinescu, Cintec de leagăn de Ionel Brătianu și Mîndra —o suită corală pe motive de pe Valea Bistriței, a compozitorului băcăuan D. Dobronăuțeanu. Audiția acestor adevărate bijuterii ale muzicii corale se datorește neobositei formații corale de cameră, condusă cu competență și pasiune de profesorul Alexandru Vrînceanu. Programul inaugural mai cuprinde balada „Mama lui Ștefan cel Mare“ de Gheorghe Dima. Aceasta va fi interpretată cu concursul soliștilor ieșeni Mariana Stoia — mezzosoprană și Visarion Huțu — bariton. Capriciul italian pentru orchestră de Ceaikovski completează acest bogat program de deschidere a stagiunii, ce se va desfășura, vineri seara, în sala Casei de cultură a sindicatelor. Orchestra va fi dirijată de Igor Ciornei. Pagina a III-a I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ?1 *1 CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV Nr. 5.186 (6.665) VINERI 10 oct. 1969 4 pagini 50 bani ORELE SUNT PREȚIOASE ȘI DECISIVE PENTRU RECOLTA DE AZI ȘI DE MIlE Lucrați . . " . . o zi și noapte la recoltat și semănat ! Cooperativelor agricole Berești-Bistrița, Grigoreni, Luizi-Călugăra și Faraoani, care au încheiat însămințările, li s-a adăugat aseară și cooperativa Traian. Cum se vor fi simțind in postura de coda și cooperatorii din Cap.FRINTEȘTI, FILIPENI, MĂRÂȘTI, OBÂAȘIA, IZVORU BERHECIULUI, UNGURENI, VIFORENI, LIPOVA, COLONEȘTI, ARDEOANI, BEREȘTI-TAZLAU ș.a. doar consiliile de conducere respective ne-ar putea spune, precum și cei care „conduc“, lucrările de la nivelul comunelor respective. „Termenul în anchetă pe șantierul Uzinei de vane Bacău BENEFICIARUL - victima propriilor tergiversări Nu mai este, de mult, ,un secret pentru beneficiar (Uzina metalurgică din Bacău), ca și pentru constructor (I.S.C.M Gheorghe Gheorghiu-Dej), că noua uzină de vane — în curs de execuție în sudul municipiului Bacău — nu va intra în funcțiune la termenul prevăzut în proiecte. Și asta în ciuda faptului că lucrările au demarat încurajator, că se luaseră măsurile cele mai judicioase de organizare a șantierului, că ritmul de execuție era mai mult decât bun. Nevoia acută a economiei naționale de echipamente din fontă impune tuturor factorilor răspunzători de bunul mers al lucrărilor maximum de concentrare a eforturilor, le solicită întreaga capacitate de gîndire, dinamism și operativitate. A început însă, nevroza tărăgănărilor, a justificărilor, mai mult sau mai puțin fondate, a amînărilor și, dacă vreți, chiar nepăsării, care vor duce, în ultima instanță, la amînarea substanțială a termenului de intrare în funcțiune a uzinei de vane. Primul obstacol a fost pus de Consiliul superior al agriculturii, care a amînat, pînă la exasperare, punerea la dispoziția constructorului a terenului pe care trebuia să se construiască noua unitate metalurgică. De fapt, nici pînă astăzi problema nu este rezolvată integral. Urmările acestei tergiversări s-au materializat în imposibilitatea atacării întregului front de lucru, iar cînd au început săpăturile pentru fundații și pentru silozurile de nisip, constructorul s-a văzut pus în situația să nu aibă unde transporta pămîntul scos. Acesta trebuia să fie utilizat la construirea unui racord de cale ferată, care va lega stația C.F.R. de uzină. Dar, nefiind eliberat terenul unde va fi situată calea ferată, constructorul s-a văzut nevoit să depoziteze peste 7.000 mm pămînt pe locurile unde trebuie executate diferite obiective. Jumătate din terenul pentru terasamentul liniei fiind pus la dispoziție, a rămas ca cealaltă jumătate să fie construită în sezonul ploios și friguros, evident cu cheltuieli suplimentare și eforturi deosebit de mari. Dacă documentația pentru aceste terenuri ar fi fost înaintată la timp, subliniindu-se necesitatea eliberării suprafețelor mult mai devreme, considerăm că această piedică s-ar fi putut evita. Constructorul apreciază că înainte de 30 iunie anul viitor nu va putea fi construit racordul de cale ferată. Târziu, foarte târziu ! Așa cum aprecia și tovarășul director al Uzinei metalurgice, Ioan Andrei, constructorul s-a încadrat în termene și lucrează foarte bine, deși piedici a avut suficiente de întâmpinat. Acesta a asigurat toate condițiile ca halele de turnătorie să fie închise pînă la 15 noiembrie (termen de proiect), pentru a se putea executa lucrările Vasile PRUTEANU (Continuare în pagina a Il-a) Viile hibride, la periferia preocupărilor Există încă mari suprafețe de vii hibride în județ și a căror producții se cuvin valorificate deplin. Acest lucru este posibil dacă sunt afectate suficiente forțe, precum și mijloace de transport. Podgorenii o știu foarte bine — viile hibride sunt o victimă sigură a brumelor. Cine întîrzie culesul pierde, în cele mai multe cooperative culesul strugurilor a început, dar nu cu strugurii din soiurile hibride cum ar fi fost de așteptat. Astfel, șeful Centrului de vinificație din Răcăciuni, Marcel Iacob, ne-a informat că din totalul de 141 tone struguri vitrați, 128 tone sunt din soiurile nobile și numai 13 tone din cele hibride. Același fenomen l-am constatat și la Centrul de vinificație din Sascut: 210 tone struguri nobili și 100 tone struguri hibrizi. Firește, raportul ar trebui să fie invers. De această părere este și tovarășul inginer Ioan Covrig, director adjunct al Direcției agricole județene, care și-a precizat punctul de vedere „în timp ce strugurii din soiurile nobile pot pierde doar din conținutul în apă, dar crește cel de zahăr, la soiurile hibride orice întîrziere mărește pericolul căderii bobițelor“. Și nu trebuie uitat un lucru : pînă acum au fost deja citeva brume și fenomenul căderii bobițelor are șanse să se intensifice ! Deci, (Continuare în pag. a II-a) * 8 PE BANII SE ARDE . Un raid pe tema : CUKI Sunt folosite mijioacele in dotare Cifrele înscrise în hartă oferă condițiile unor eventuale comparații între vecini. Este clar că diferențele mai mari comportă semne de întrebare, satisfacțiile unora, insatisfacțiile altora și, evident, răspunsul factorilor de conducere. Pînă la răspuns însă,datele, reflectînd o stare de lucruri, implică, o putem spune de pe acum, diferențe de producție. Cei în temă știu că fiecare zi înseamnă, de fapt, producții diferite și, ca atare, o zi pierdută sau cîștigată la însămînțări reprezintă producție de grîu în minus și respectiv in plus. Fiecare zi cîștigată la însămînțări mai înseamnă forțe și mijloace cîștigate pentru impulsionarea ritmului la celelalte lucrări la zi în agricultură .— fără să mai vorbim de satisfacția morală. Că la însămînțări nu se realizează un ritm dacă nu ascendent măcar constant ridicat, iarăși ne-o dovedesc procentele pe județ de la interval la interval. Cauza ? Slaba organizare a muncii, nejudicioasa dirijare a forțelor și mijloacelor din fiecare unitate în parte. Fără a repeta exemplele din grupajul agrar,, se impune a face remarca : sunt încă suficiente rezerve nevalorificate, suficiente deficiențe ce-și cer grabnica înlăturare. Acest lucru stă în putința președinților și inginerilor din cooperativele agricole, a șefilor secțiilor de mecanizare, a cooperatorilor și mecanizatorilor — a căror muncă se cere CONDUSĂ de către comitetele și organizațiile de partid. Timpul frumos din aceste zile invită la intensificarea ritmului tuturor lucrărilor agricole. Sunt prețioase pînă și orele pentru a face față unui atît de mare volum de lucrări,de sezon. Cu forțele și mijloacele existente printr-o organizare chibzuită — muncii — s-ar putea accelera ritamul de lucru. Totuși, constatările făcute cu prilejul raidului întreprins miercuri, 8 octombrie a.c., ne permit să afirmăm că nu sunt prospectate și valorificate din plin și eficient toate rezervele. Dar să dăm cuvîntul faptelor. Prima unitate vizitată a fost Cleja. La sediul secției de mecanizare niciun tractor. Șeful secției ne-a asigurat că lucrează toate cele 11 tractoare, 8 dintre ele fiind echipate și pentru lucrul de noapte. Cum sunt exploatate însă camioanele care transportă sfecla ? Inginerul Constantin Lămășanu ne spunea că mașinile fac 3 curse pe zi și că s-au luat măsuri ca încărcatul și descărcatul sfeclei să se facă operativ. La o oră după aceea discutăm cu șoferul Vasile Boghian de pe mașina 21-Bc- 1849 : „Facem doar două curse pe zi. Durează mult încărcatul și foarte mult descărcatul". în ce privește descărcatul ne-am convins două femei și sfecla din mașină și remorcă cîntărea 10 tone ! După aprecierea șefului bazei, duram cel puțin două ore. Deci în loc de 5-6 curse între Cleja și Răcăciuni, se fac două, cel mult trei. Șeful bazei era de părere că bine au procedat cei de la Faraoani care aduceau dimineața o echipă și pleacau oamenii seara. Nu se pierdea timp cu deplasările, descărcatul se făcea operativ. N-ar putea proceda la fel și celelalte cooperative ? Ora 9, în curtea C.A.P. Răcăciuni tractoristul Mircea Vîrlan întreabă în stingă și-n dreapta, cine merge la recoltat porumb pentru siloz. Motorul merge, combina de recoltat porumb pentru siloz și remorca atașate la tractor, stau: Pe cine o fi repartizat la această lucrare președinte al cooperativei, iul. IoarTFetrovici, n-am putut afla nici peste o jumătate de oră, între timp am vizitat secția de mecanizare condusă de Gh. Bîrlă. Aici, un tractor al cărui motor, de asemenea, funcționa în gol, stătea. Tractoristul Ion Chelaru n-avea un program de lucru precis. I s-a spus să repare o cositoare (!?), iar alte două zile a încărcat, transportat și descărcat pămînt pentru reparatul drumului de acces spre secția de mecanizare. Reparatul cositorii, transportul de pămint CAI Clud va încape însilozatul mtrețarilor la C.A.P. VIFORENI, GAICEANA, LIPOVA, BUHUȘI, BUCȘEȘTI, BULUHEȘTI ? Dar recoltatul porumbului la C.A.P. Cârligi ? (Continuare în pag. Grupaj realizat de Toma DUDAU SITUAȚIA INSAMÎNȚARILOR IN C.A.P. LA 9 OCTOMBRIE a.c. (în procente), în comunele cu mai multe C.A.P. s-a făcut media realizărilor. c**»oo*«.og***oo***ix>«**oo**»cc**»