Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-21 / nr. 5223
Anul XXIV IM r. 5.225 (6.702) VINERI 21 noierab. 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Colectivul Complexului hidrotehnic de pe Valea Uzului raportează: REALIZAREA PLANULUI ANUAL CU 42 DE ZILE MAI DEVREME Valea Uzului răsună în aceste zile de freamătul muncii entuziaste, pe care constructorii o desfășoară pentru a împlînta aici, în inima munților colosul de oțel și beton al barajului care va stăvili cei aproape 100 milioane metri cubi de apă. Uriașul rezervor ce se va forma aici va asigura alimentarea cu apă a unităților industriale și a localităților de pe Valea Trotușului. Cel mai mare succes înregistrat în aceste zile de constructorii de aici îl constituie îndeplinirea planului anual la betoane cu aproape o lună și jumătate mai devreme. In corpul barajului au fost turnați pînâ acum 320.000 metri cubi de beton, adică atît cit este prevăzut să se realizeze în prima etapă. Inginerul Liviu Guțiu, șeful șantierului, ne-a informat că 14 din cele 33 blocuri ale barajului au ajuns deja la cota maximă a primei etape. In prezent, cele două uriașe macarale M.T. 100 au fost montate pe blocurile 8 și 28, la cota 474, creîndu-se astfel premisele ajungerii în scurt timp la această înălțime și a celorlalte blocuri. Aceasta va permite începerea acumulării apelor Uzului în primăvara anului care vine, adică cu un an de zile mai devreme, așa cum s-au angajat, de altminteri, constructorii de aici. Fără îndoială că aceste succese nu s-au obținut ușor. Este destul să amintim de grelele încercări la care au fost supuși constructorii în urma ploilor torențiale și a inundațiilor din acest an. S-a dat luptă aprigă între om și natură. Piâuă la urmă însă, cei care au învins au fost oamenii. Muncind zi și noapte, înfruntînd cu eroism apele învolburate ale Uzului, ei au reușit să îndepărteze pericolul ruperii barajului și inundării șantierului. A urmat, apoi, o perioadă de muncă intensă pentru înlăturarea avariilor și recuperarea rămînerilor în urmă. In fața constructorilor stătea un singur țel: îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentului luat în întrecere. Ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice, constructorii au reușit nu numai să recupereze rămînerile în urmă, ci să înregistreze lună de lună importante depășiri. In zilele care au urmat, la stația de sortare a agregatelor, la cea de preparare a betoanelor, ca și la celelalte instalații care concură la înălțarea barajului, s-au înregistrat adevărate recorduri. La stația de sortare, de pildă, în urma unor aduse modificări utilajelor, capacitatea de producție a crescut de la 1100 mc pe zi la 1500 mc pe zi. Echipele debetoniști conduse de Nicolae Asimionesei, Ștefan Scurtu, Gheorghe Asimionesei, Vasile Bran reușeau să toarne zilnic în corpul barajului cte 100 mc de beton peste prevederile planului. La aceasta a contribuit și îmbunătățirea tehnologiei de betonare, în sensul folosirii combinate a macaralelor mici cu o macara de mare capacitate. Succese asemănătoare au înregistrat și muncitorii din echipa de pregătire și excavații condusă de Remus Baltag. Un rol deosebit în grăbirea lucrărilor de betoane l-a avut folosirea cofrajelor metalice și a cofrajelor din prefabricate de beton. Introduse pentru prima dată în țara noastră, cofrajele din prefabricate de beton permit nu numai realizarea unei productivități sporite, ci și obținerea unor însemnate economii de material lemnos. Toate aceste măsuri au permis ca în zece luni productivitatea muncii crească cu 20 la sută față de acelteași perioadă a anului trecut. CONSTANTIN BARBU (Continuare în pag. a II-a) AJM GAORA/SEINUTELE LA CONFRUNTAREA CU r Se recoltează varza de toamnă la C.A.P. Faraoani. Foton C. BURSUC. Lucrări de investiti la I.M.A. Hemeiuși , în ultima vreme, pe măsură ce volumul lucrărilor în cîmp a scăzut, s-a intensificat activitatea de construire a unor obiective prevăzute în planul de investiții pe artul în curs pentru secțiile de mecanizare ale întreprinderii. Astfel, din informațiile furnizate de către tovarășul Terente Nistor, inginer mecanic șef al I.M.A. Hemeiuși, în prezent sunt în stadiu de finisare atelierele mecanice de la secțiile din Săucești și Buhuși și s-a început construcția altor două obiective de acest gen la Letea Veche și Mărgineni. De remarcat este faptul că la realizarea acestor construcții sînt utilizate — în scopul ieftinirii costului și al operativității — panouri din prefabricate. Mantia indiferentei nu ține de cald animalelor! Adăpostirea în condiții optime a animalelor trebuia sa constituie peste tot o preocupare. Se știe că temperatura scăzută din timpul iernii duce la un consum mai mare de calorii și deci de substanțe nutritive, dar mai ales predispun efectivele la îmbolnăviri. Iată, deci, că, alături de asigurarea unei bogate baze furajere, pregătirea cazării în condiții bune trebuia să constituie o grijă de prim ordin. Să poposim deci, mai intîi la sectorul zootehnic al C.A.P. Tg. Ocna. Deși cam tîrziu, gospodarii de aici au lucrat zilele trecute, intens, la amenajarea grajdurilor. Interiorul, ca și exteriorul adăposturilor au fost lipite și văruite, s-a completat sticla spartă de la ferestre. Au fost reparate podelele din grajduri, iar camera destinată lăptăriei strălucește de curățenie. Conducerea cooperativei agricole ne-a adresat următoarea doleanță pentru a fi transmisă Consiliului popular al orașului Tg. Ocna : — Avem neapărată nevoie să cumpărăm o butelie de aragaz pentru a putea încălzi apa necesară spălării ustensilelor de muls, precum și a celor necesare depozitării laptelui. Avem promisiuni pentru repartiție, dar a venit iarna și credeți-ne, ne-am pierdut nădejdea. Am vizitat și sectorul zootehnic al C.A.P. Slobozia. Trebuie să spunem din capul locului că la data raidului, nici unul dintre grajduri nu era pregătit să primească animalele. Geamuri sparte, pereți distruși, sistemul de ventilație nepus la punct (zăpada și ploile vor intra în voie, în grajd) — această imagine, deloc îmbucurătoare, ne-a fost oferită în grajdul nr. 1. Ca al doilea adăpost, treburile sunt începute, dar neterminate. Podelele nu-s gata, adăpostul pentru tineretul taurin, de asemenea, neamenajat — într-un cuvînt numai pentru o stabulație corespunzătoare nu-s pregătite aceste grajduri. Ne îngăduim o întrebare adresată conducerii cooperativei, președintelui acesteia, Ioan Aiiincăi . — Treburile în cîmp sînt pe sfîrșite. De ce erați mobilizat la timp cițiva cooperatori pentru a încheia pregătirile în vederea bunei adăpostiri a animalelor ? Este acesta un mod gospodăresc de a vă ocupa de treburile cooperativei? Aflăm în ultimul moment că la Slobozia, unele din „retușări“ au fost făcute. O să aibă totuși animalele căldură ? Semnalele critice primite și din alte cooperative agricole ne fac să concluzionăm că în unele părți anotimpul friguros este întîmpinat cu răceală de cei care răspund de destinele zootehniei. Laptele, carnea și alte produse din sectorul zootehnic nu pot fi obținute decit printr-o furajare, adăpostire și o îngrijire corespunzătoare a efectivelor de animale. Paralel cu terminarea ultimelor amenajări la grajduri, să se ia măsuri și pentru punerea în stare de funcționare a tuturor tocătorilor, morilor cu ciocănele, a tuturor elementelor care concură la prepararea în timpul iernii a rațiilor furajere. Patria a III-a f ^0 întîmplă ! la un pas de noi I l Plenara Comitetului județean pentru cultură și artă Ieri, sala Teatrului de stat din Bacău a găzduit lucrările plenarei Comitetului județean pentru cultură și artă. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. și Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Consiliului popular județean. In calitate de invitați au participat inspectori și metodiști ai Comitetului județean pentru cultură și artă și ai Casei județene a creației populare, directorii căminelor culturale și bibliotecarii din județ. Ordinea de zi a lucrărilor plenarei a înserat un referat privind stilul de muncă al Comitetului județean pentru cultură și artă în perioada acestui an, prezentat de tovarășul Ernest Gavrilovici, vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și artă și expunerea planului de măsuri al Comitetului județean pentru cultură și artă în perioada noiembrie 1969— aprilie 1970. Discuțiile purtate au reliefat preocupările susținute pentru îmbunătățirea continuă a muncii culturale, pentru căutarea și introducerea permanentă a noului în metodologia culturii de masă. S-au făcut numeroase propuneri menite să asigure un nou avînt mișcării artistice de amatori, acțiunilor culturale și educative la sate. In cuvintul lor, tovarășii Valerian Ghineț și Aurel Ilie Calimandric au apreciat succesele obținute în perioada discutată, amintind însă, în același timp, lipsurile care au condus la o prezență neconvingătoare a județului nostru în faza finală a celui de-al IX-lea concurs al amatorilor. Trebuie să veghem — au subliniat vorbitorii — ca activitatea căminului cultural să fie strîns legată de problemele majore ale comunei, să contribuie la continua întărire economico-organizatorică a acesteia, desfășurînd, paralel, o vastă campanie pentru permanentizarea și îmbogățirea activității artistice și prin valorificarea tradițiilor folclorice locale, în continuare, participanții la plenară vor avea două zile de bogat și variat program de instruire. ★ In sala turbinelor hidrocentralei Bacău II. Cultivarea pomilor fructiferi în județul nostru asigură, pe de o parte, folosirea mai rațională a terenurilor în pantă, iar pe de altă parte constituie o însemnată sursă de venituri bănești. La C.A.P. Glăvănești, de exemplu, de la 900 meri în vîrstă de 7 ani, s-au obținut 42 tone fructe, iar de la 3.600 pruni de 5—6 ani s-au realizat peste 65 tone fructe. Aceste producții au fost posibile numai datorită aplicării la timp, și an de an, a întregului complex de măsuri agrotehnice. Avînd în vedere perioada în care ne aflăm, cit și situația actuală a plantațiilor pomicole, se impune executarea necondiționată a următoarelor lucrări: în primul rînd aplicarea unei fertilizări corespunzătoare, în funcție de specie și vîrstă, cu 20—40 kg gunoi de grajd și 1,5—3 kg superfosfat de fiecare pom, în același timp să se execute arăturile actinei și săpatul în jurul pomilor.. Dacă unități ca Glăvănești, Frumușelu, Tîrgu Trotuș și Podu Turcului au arat cea mai mare parte din livezi, la C.A.Prăbești, Căiuți, Humiești, Răchitoasa, Tătărăști și altele, această lucrare încă n-a început. Pentru evitarea atacului de rozătoare din cursul iernii, se impune protejarea pomilor cu bețe de floarea-soarelui, stuf sau hirtie, legăturile făcîndu-se cu sîrmă. Acestei lucrări trebuie să i se acorde toată atenția, cunoscute fiind pierderile înregistrate in iarna trecută. Acolo unde s-a stabilit de către Direcția agricolă jumb,dețeană, se va continua acțiunea de executare a teraselor continui sau individuale, folosind din plin timpul bun de lucru. O lucrare de actualitate este și plantarea pomilor in masiv sau pentru completări de goluri. Va trebui să se treacă imediat la pichetatul terenului și săpatul gropilor. Datorită secetei care persistă, la plantare se vor mochli în mod obligatoriu rădăcinile, administrîndu-se totodată mraniță și pste cel puțin 20—30 litri apă la îngrijirea plantațiilor pomicole-garanția recoltei viitoare fiecare pom. Trebuie să arătăm că pînă în prezent lucrările pregătitoare nu s-au terminat la C.A.P. Berești-Bistrița, Coțofănești, Tîrgu Trotuș și Buciumi care au de executat plantații de pomi în această toamnă, fapt ce impune urgentarea lor. De asemenea, în livezile intensive se vor revizui împrejmuirile, iar la cele noi se va termina instalarea lor, cum este cazul la C.A.P. Berești- Bistrița. în acțiunea de combatere a dăunătorilor se vor respecta indicațiile date prin buletinele de avertizare, iar ca o lucrare de igienă a pomilor, recomandăm strîngerea și arderea fructelor muminate și a cuiburilor de paraziți. Consiliile de conducere, specaliștii din unități trebuie să ia toate măsurile în perioada care urmează încît în livezi să fie executate toate lucrările de sezon, asigurîndu-se astfel o bază trainică recoltei anului viitor. Ing. C. GROZAV, de la Direcția agricolă județeană Bacău Din nou pe șantierele noilor școli CONSTRUCTORI -candidați la corigență De vreo două luni, clopoțelul sună mereu pe culoarele școlilor chemînd elevii în clasă. Acest semnal am fi vrut să-l audă constructorii și ceilalți factori de răspundere pentru respectarea termenului de dare în folosință a școlilor ce se construiesc cu sprijin de la fondul central, încă de atunci cînd, în ziarul nostru din 28 august a. c., apărea articolul „CIND VA SUNA CLOPOȚELUL ÎN NOILE CONSTRUCȚII ȘCOLARE?“. Arătam cu această ocazie ritmul nesatisfăcător al unor lucrări datorită lipsei forței de muncă, neasigurării mijloacelor de transport auto pentru aprovizionarea cu materiale, existența formală a comitetelor de construcții, slabul interes manifestat de către unele comitete executive ale consiliilor populare comunale și de către unele cadre didactice. E drept, acum, după mai bine de două luni și jumătate de la apariția articolului citat, au fost terminate unele școli, altele se află intr-un stadiu care le asigură darea în folosință la termenul stabilit. Vremea bună din această toamnă lungă și frumoasă ne-a determinat să facem un nou raid pentru a vedea care este stadiul construcțiilor pe unele șantiere ale noilor școli. Reprofilare după... sezon ! Foto : V. BOGDANE? Deși încă frumos, timpul nu este folosit la maximum în raidul întreprins recent, am înlilnit, din păcate, șantiere unde ritmul este departe de a fi satisfăcător. Bunăoară, în comuna Izvoru-Berheciului, la școala din satul Antohești nu se lucra nimic de vreo săptămînă, iar la cea din satul Băimac, trei lucrători acopereau cu țiglă noul edificiu. Ambele construcții au început în același timp. Și dacă în luna august construcția școlii din Antohești era mai avansată, de astă dată cea din Băimac se prezintă mai bine. La vizita noastră precedentă, primarul comunei, Constantin Botez, spunea că vor fi recuperate rămînerile’i în urmă și se va respecta termenul de dare în folosință, pentru că „mai este timp“. Da, tovarășe primar, numai că timpul trebuie folosit cu chibzuință, folosind la maximum vremea frumoasă. Ambele șantiere din comună mai au nevoie, pe lîngă forța de lucru calificată, de materiale ca î țiglă, cherestea, tîmplărie și bineînțeles, de și mai multă preocupare din partea organelor locale ale puterii de stat și a cadrelor didactice. Interese și... „interese“ La construcția școlii din satul Frumușelu, comuna Glăvănești, deși stadiul lucrărilor este mai avansat decât în comuna Izvoru-Berheciului, mai lipsesc unele materiale de construcție care trebuie procurate urgent. Cu privește forța de lucru , există o echipă activă care ar putea respecta termenul de dare în folosință dacă ar fi lăsată să-și vadă de treabă pe șantier. Cum, însă, directorul școlii, Ioan Galan, îi mai ia pe lucrători acasă la el să-i facă ba o G. MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) i«i Dosarul Mata Hari au învinuirile Filele dosarului cuprinzind serviciile pe care dansatoarea-spioană le-ar fi adus părții germane sunt numeroase. Vom aminti doar cîteva momente mai importante, din legenda țesută în jurul Matei Hari. Se afirma că încă înainte de război Mata Hari reușise să obțină de la anumiți ofițeri amici intimi celebrul „plan francez XVII“ considerat o contramăsură la planul german Schlieffen. (De fapt acest plan era de mult cunoscut statului major german și ajunsese acolo nu cu ajutorul Matei Hari). Se spunea, de asemenea, că în tot cursul războiului Mata Hari ar fi condus agentura serviciului de spionaj german din Franța. Se afirma totodată că ea i-ar fi avertizat din timp pe germani despre cele două ofensive mai importante ale aliaților din primăvara anului 1917, ceea ce ar fi dus la eșecul lor total și moartea inutilă a zeci de mii de soldați , că ea ar fi obținut planul de apărare a Verdunului și ar fi transmis informații despre construirea tancurilor engleze. (în realitate toată vina era a comandamentului englez, care a folosit in luptă primele exemplare de tancuri construite, avertizînd prin aceasta pe germani de noua lor armă). I s-a atribuit distrugerea a 17 transportoare engleze cu trupe și a crucișătorului „Hampshire“ avînd la bord pe ministrul apărării — lordul Kitchener. (Se știe prea bine că „Hampshire“ s-a scufundat, izbindu-se de o mină). Și așa mai departe, și așa mai departe. Este interesant că, după cum s-a lămurit din dosarul secret Mata Hari, ea nu a fost învinuită de nici una din „isprăvile“ pe care i le-au atribuit diferiți autori. Contraspionajul francez a putut prezenta doar următoarele dovezi care să probeze „vina“ dansatoarei-spioane. în ziua izbucnirii războiului ea fost văzută , împreună cu șeful poliției (Continuare în pag., a-II-a) în numărul viitor „Științele oculte și secolul XX“