Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)

1969-11-21 / nr. 5223

Anul XXIV IM r. 5.225 (6.702) VINERI 21 noierab. 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Colectivul Complexului hidrotehnic de pe Valea Uzului raportează: REALIZAREA PLANULUI ANUAL CU 42 DE ZILE MAI DEVREME Valea Uzului răsună în aceste zile de freamătul muncii entuziaste, pe care constructorii o desfășoară pen­tru a împlînta aici, în inima mun­ților colosul de oțel și beton al ba­rajului care va stăvili cei aproape 100 milioane metri cubi de apă. U­­riașul rezervor ce se va forma aici va asigura alimentarea cu apă a u­­nităților industriale și a localități­lor de pe Valea Trotușului. Cel mai mare succes înregistrat în aceste zile de constructorii de aici îl constituie îndeplinirea pla­nului anual la betoane cu aproape o lună și jumătate mai devreme. In corpul barajului au fost turnați pînâ acum 320.000 metri cubi de beton, adică atît cit este prevăzut să se realizeze în prima etapă. Inginerul Liviu Guțiu, șeful șan­tierului, ne-a informat că 14 din cele 33 blocuri ale barajului au a­­juns deja la cota maximă a primei etape. In prezent, cele două uriașe macarale M.T. 100 au fost monta­te pe blocurile 8 și 28, la cota 474, creîndu-se astfel premisele ajunge­rii în scurt timp la această înălți­me și a celorlalte blocuri. Aceasta va permite înce­perea acumulării apelor Uzului în primăvara anului care vine, adică cu un an de zile mai devreme, așa cum s-au anga­jat, de altminteri, constructorii de aici. Fără îndoială că aceste succese nu s-au obținut ușor. Este destul să amintim de grelele încercări la care au fost supuși constructorii în urma ploilor torențiale și a inun­dațiilor din acest an. S-a dat luptă aprigă între om și natură. Pi­â­uă la urmă însă, cei care au în­vins au fost oamenii. Muncind zi și noapte, înfruntînd cu eroism a­­pele învolburate ale Uzului, ei au reușit să îndepărteze pericolul ru­perii barajului și inundării șan­tierului. A urmat, apoi, o perioa­dă de muncă intensă pentru înlătu­rarea avariilor și recuperarea ră­­mînerilor în urmă. In fața con­structorilor stătea un singur țel: îndeplinirea exemplară a sarcini­lor de plan și a angajamentului luat în întrecere. Ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice, con­structorii au reușit nu numai să recupereze rămînerile în urmă, ci să înregistreze lună de lună im­portante depășiri. In zilele care au urmat, la stația de sortare a a­­gregatelor, la cea de preparare a betoanelor, ca și la celelalte insta­lații care concură la înălțarea ba­rajului, s-au în­registrat adevă­rate recorduri. La stația de sortare, de pildă, în urma unor aduse modificări utilajelor­, capacitatea de producție a crescut de la 1100 m­c pe zi la 1500­ mc pe zi. Echipele de­­betoniști conduse de Nicolae Asi­­mionesei, Ștefan Scurtu, Gh­eorghe Asimionesei, Vasile Bran reușeau să toarne zilnic în corpul baraju­lui c­te 100 mc de beton peste prevederile planului. La aceasta a contribuit și îmbu­nătățirea tehnologiei de betonare, în sensul folosirii combinate a ma­caralelor mici cu o macara de ma­re capacitate. Succese asemănătoa­re au înregistrat și muncitorii din echipa de pregătire și excavații condusă de Remus Baltag. Un rol deosebit în grăbirea lu­crărilor de betoane l-a avut folo­sirea cofrajelor metalice și a co­­frajelor din prefabricate de beton. Introduse pentru prima dată în ța­ra noastră, cofrajele din prefabri­cate de beton permit nu numai rea­lizarea unei productivități sporite, ci și obținerea unor însemnate eco­nomii de material lemnos. Toate a­­ceste măsuri au permis ca în zece luni productivitatea muncii crească cu 20 la sută față de ace­lt­eași perioadă a anului trecut. CONSTANTIN BARBU (Continuare în pag. a II-a) AJM GAORA/SEINUTELE LA CONFRUNTAREA CU­­ r Se recoltează varza de toamnă la C.A.P. Faraoani. Foto­n C. BURSUC. Lucrări de investiti la I.M.A. Hemeiuși , în ultima vreme, pe măsură ce volumul lucrărilor în cîmp a scă­zut, s-a intensificat activitatea de construire a unor obiective pre­văzute în planul de investiții pe artul în curs pentru secțiile de mecanizare ale întreprinderii. Ast­fel, din informațiile furnizate de către tovarășul Terente Nistor, inginer mecanic șef al I.M.A. He­meiuși, în prezent sunt în stadiu de finisare atelierele mecanice de la secțiile din Săucești și Buhuși și s-a început construcția altor două obiective de acest gen la Le­­tea Veche și Mărgineni. De remar­cat este faptul că la realizarea a­­cestor construcții sînt utilizate — în scopul ieftinirii costului și al operativității — panouri din pre­fabricate. Mantia indiferentei nu ține de cald animalelor! Adăpostirea în condiții optime a animalelor trebuia sa constituie peste tot o preocupare. Se știe că temperatura scăzută din timpul iernii duce la un consum mai mare de calorii și deci de substanțe nu­tritive, dar mai ales predispun e­­fectivele la îmbolnăviri. Iată, deci, că, alături de asigurarea unei bo­gate baze furajere, pregătirea ca­zării în condiții bune trebuia să constituie o grijă de prim ordin. Să poposim deci, mai intîi la sec­torul zootehnic al C.A.P. Tg. Ocna. Deși cam tîrziu, gospodarii de aici au lucrat zilele trecute, intens, la amenajarea grajdurilor. Interiorul, ca și exteriorul adăposturilor au fost lipite și văruite, s-a comple­tat sticla spartă de la ferestre. Au fost reparate podelele din grajduri, iar camera destinată lăptăriei stră­lucește de curățenie. Conducerea cooperativei agricole ne-a adresat următoarea doleanță pentru a fi transmisă Consiliului popular al orașului Tg. Ocna : — Avem neapărată nevoie să cumpărăm o butelie de aragaz pen­tru a putea încălzi apa necesară spălării ustensilelor de muls, pre­cum și a celor necesare depozită­rii laptelui. Avem promisiuni pen­tru repartiție, dar a venit iarna și credeți-ne, ne-am pierdut nădejdea. Am vizitat și sectorul zootehnic al C.A.P. Slobozia. Trebuie să spu­nem din capul locului că la data raidului, nici unul dintre grajduri nu era pregătit să primească ani­malele. Geamuri sparte, pereți dis­truși, sistemul de ventilație nepus la punct (zăpada și ploile vor intra în voie, în grajd) — această ima­gine, deloc îmbucurătoare, ne-a fost oferită în grajdul nr. 1. Ca al doilea adăpost, treburile sunt înce­pute, dar neterminate. Podelele nu-s gata, adăpostul pentru tinere­tul taurin, de asemenea, neamena­jat — într-un cuvînt numai pen­tru o stabulație corespunzătoare nu-s pregătite aceste grajduri. Ne îngăduim o întrebare adresată conducerii cooperativei, președin­telui acesteia, Ioan Aiiincăi . — Treburile în cîmp sînt pe sfîr­­șite. De ce erați mobilizat la timp cițiva cooperatori pentru a încheia pregătirile în vederea bunei adă­­postiri a animalelor ? Este acesta un mod gospodăresc de a vă ocupa de treburile cooperativei? Aflăm în ultimul moment că la Slobozia, unele din „retușări“ au fost făcute. O să aibă totuși anima­lele căldură ? Semnalele critice primite și din alte cooperative agricole ne fac să concluzionăm că în unele părți a­­notimpul friguros este întîmpinat cu răceală de cei care răspund de destinele zootehniei. Laptele, car­nea și alte produse din sectorul zootehnic nu pot fi obținute decit printr-o furajare, adăpostire și o îngrijire corespunzătoare a efecti­velor de animale. Paralel cu termi­narea ultimelor amenajări la graj­duri, să se ia măsuri și pentru pu­nerea în stare de funcționare a tu­turor tocătorilor, morilor cu ciocă­nele, a tuturor elementelor care concură la prepararea în timpul iernii a rațiilor furajere. Patria a III-a f ^0 întîmplă ! la un pas­ de noi I l Plenara Comitetului județean pentru cultură și artă Ieri, sala Teatrului de stat din Ba­cău a găzduit lucrările plenarei Co­mitetului județean pentru cultură și artă. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean­­ Bacău al P.C.R. și Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Consiliului popular județean. In calitate de invitați au participat inspectori și metodiști ai Comitetului județean pentru cultură și artă și ai Casei județene a crea­ției populare, directorii căminelor culturale și bibliotecarii din județ. Ordinea de zi a lucrărilor plenarei a înserat un referat privind stilul de muncă al Comitetului județean pen­tru cultură și artă în perioada acestui an, prezentat de tovarășul Ernest Gavrilovici, vicepreședintele Comite­tului județean pentru cultură și artă și expunerea planului de măsuri al Comitetului județean pentru cultură și artă în perioada noiembrie 1969— aprilie 1970. Discuțiile purtate au reliefat preo­cupările susținute pentru îmbunătăți­rea continuă a muncii culturale, pen­tru căutarea și introducerea perma­nentă a noului în metodologia cultu­rii de masă. S-au făcut numeroase propuneri menite să asigure un nou avînt mișcării artistice de amatori, acțiunilor culturale și educative la sate. In cuvintul lor, tovarășii Valerian Ghineț și Aurel Ilie Calimandric au apreciat succesele obținute în perioa­da discutată, amintind însă, în ace­lași timp, lipsurile care au condus la o prezență neconvingătoare a județu­lui nostru în faza finală a celui de-al IX-lea concurs al­­ amatorilor. Trebuie să veghem — au subliniat vorbitorii — ca activitatea căminului cultural să fie strîns legată de problemele ma­jore ale comunei, să contribuie la continua întărire economico-organi­­zatorică a acesteia, desfășurînd, pa­ralel, o vastă campanie pentru per­manentizarea și îmbogățirea activi­tății artistice și prin valorificarea tradițiilor folclorice locale, în continuare, participanții la ple­nară vor avea două zile de bogat și variat program de instruire. ★ In sala turbinelor hidrocentralei Bacău II. C­ultivarea pomilor fruc­tiferi în județul nostru asigură, pe de o par­te, folosirea mai rațio­nală a terenurilor în pantă, iar pe de altă parte constituie o însemnată sur­să de venituri bănești. La C.A.P. Glăvănești, de exem­plu, de la 900 meri în vîrstă de 7 ani, s-au obținut 42 tone fructe, iar de la 3.600 pruni de 5—6 ani s-au realizat peste 65 tone fructe. Aceste producții au fost posibile numai datorită aplicăr­ii la timp, și an de an, a întregului complex de măsuri agrotehnice. Avînd în vedere perioada în care ne aflăm, cit și situația ac­tuală a plantațiilor pomicole, se impune executarea necondițio­nată a următoarelor lucrări: în primul rînd aplicarea unei fertilizări corespunzătoare, în funcție de specie și vîrstă, cu 20—40 kg gunoi de grajd și 1,5—3 kg superfosfat de fiecare pom, în același timp să se execute arătu­rile actinei și săpatul în jurul po­milor.. Dacă unități ca Glăvă­nești,­ Frumușelu, Tîrgu Trotuș și Podu Turcului au arat cea mai mare parte din livezi, la C.A.P­răbești, Căiuți, Humiești, Răchi­­toasa, Tătărăști și altele, această lucrare încă n-a început. Pentru evitarea atacului de ro­zătoare din cursul iernii, se im­pune protejarea pomilor cu bețe de floarea-soarelui, stuf sau hir­­tie, legăturile făcîndu-se cu sîr­­mă. Acestei lucrări trebuie să i se acorde toată atenția, cunoscute fiind pierderile înregistrate in iarna trecută. Acolo unde s-a sta­bilit de către Direcția agricolă ju­mb,­dețeană, se va continua acțiunea de executare a teraselor continui sau individuale, folosind din plin timpul bun de lucru. O lucrare de actualitate este și plantarea pomilor in masiv sau pentru completări de goluri. Va trebui să se treacă imediat la pi­­chetatul terenului și săpatul gro­pilor. Datorită secetei care per­sistă, la plantare se vor moch­li în mod obligatoriu rădăcinile, ad­­ministrîndu-se totodată mraniță și pste cel puțin 20—30 litri apă la­ îngrijirea plantațiilor pomicole-garanția recoltei viitoare fiecare pom. Trebuie să arătăm că pînă în prezent lucrările pre­gătitoare nu s-au terminat la C.A.P. Berești-Bistrița, Coțofă­­nești, Tîrgu Trotuș și Buciumi care au de executat plantații de pomi în această toamnă, fapt ce impune urgentarea lor. De ase­menea, în livezile intensive se vor revizui împrejmuirile, iar la cele noi se va termina instalarea lor, cum este cazul la C.A.P. Berești- Bistrița. în acțiunea de combatere a dău­nătorilor se vor respecta indica­țiile date prin buletinele de aver­tizare, iar ca o lucrare de igienă a pomilor, recomandăm strînge­­rea și arderea fructelor muminate și a cuiburilor de paraziți. Consiliile de conducere, speca­­liștii din unități trebuie să ia toate măsurile în perioada care urmează încît în livezi să fie executate toate lucrările de sezon, asigu­­rîndu-se astfel o bază trainică re­coltei anului viitor. Ing. C. GROZAV, de la Direcția agricolă județeană Bacău Din nou pe șantierele noilor școli CONSTRUCTORI -candidați la corigență De vreo două luni, clopoțelul sună mereu pe culoarele școlilor chemînd elevii în clasă. Acest semnal am fi vrut să-l aud­ă con­structorii și ceilalți factori de răspundere pentru respectarea ter­menului de dare în fo­losință a școlilor ce se construiesc cu sprijin de la fondul central, încă de atunci cînd, în ziarul nostru din 28 au­gust a. c., apărea arti­colul „CIND VA SU­NA CLOPOȚELUL ÎN NOILE CONSTRUCȚII ȘCOLARE?“. Arătam cu această ocazie rit­mul nesatisfăcător al unor lucrări datorită lipsei forței de mun­că, neasigurării mij­loacelor de transport auto pentru aprovizio­narea cu materiale, e­­xistența formală a co­mitetelor de construc­ții, slabul interes ma­nifestat de către unele comitete executive ale consiliilor populare co­munale și de către u­­nele cadre didactice. E drept, acum, după mai bine de două luni și jumătate de la apa­riția articolului citat, au fost terminate u­­nele școli, altele se a­­flă intr-un stadiu care le asigură darea în fo­losință la termenul sta­bilit. Vremea bună din această toamnă lungă și frumoasă ne-a de­terminat să facem un nou raid pentru a ve­dea care este­ stadiul construcțiilor pe unele șantiere ale noilor școli. Reprofilare după... sezon ! Foto : V. BOGDANE? Deși încă frumos, timpul nu este folosit la maximum în raidul întreprins recent, am în­­lilnit, din păcate, șantiere unde rit­mul este departe de a fi satisfăcă­tor. Bunăoară, în comuna Izvoru-Ber­­heciului, la școala din satul Anto­­hești nu se lucra nimic de vreo săp­­tămînă, iar la cea din satul Băimac, trei lucrători acopereau cu țiglă noul edificiu. Ambele construcții au în­ceput în același timp. Și dacă în luna august construcția școlii din Anto­­hești era mai avansată, de astă dată cea din Băimac se prezintă mai bine. La vizita noastră precedentă, prima­rul comunei, Constantin Botez, spu­nea că vor fi recuperate rămînerile’i în urmă și se va respecta termenul de dare în folosință, pentru că „mai este timp“. Da, tovarășe primar, nu­mai că timpul trebuie folosit cu chib­zuință, folosind la maximum vremea frumoasă. Ambele șantiere din co­mună mai­ au nevoie, pe lîngă forța de lucru calificată, de materiale ca î țiglă, cherestea, tîmplărie și bineîn­țeles, de și mai multă preocupare din­ partea organelor locale ale puterii de stat și a cadrelor didactice. Interese și... „interese“ La construcția școlii din satul Fru­­mușelu, comuna Glăvănești, deși sta­diul lucrărilor este mai avansat de­cât în comuna Izvoru-Berheciului,­ mai lipsesc unele materiale de con­strucție care trebuie procurate ur­gent. Cu­ privește forța de lucru , există o echipă activă care ar putea respecta termenul de dare în­ folo­sință dacă ar fi lăsată să-și vadă de treabă pe șantier. Cum, însă, direc­torul școlii, Ioan Galan, îi mai ia pe lucrători acasă la el să-i facă ba o G. MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) i«i Dosarul Mata­ Hari au­­ învinuirile Filele dosarului cuprinzind ser­viciile pe care dansatoarea-spioa­­nă le-ar fi adus părții germane sunt numeroase. Vom aminti doar cîte­­va momente mai importante, din legenda țesută în jurul Matei Hari. Se afirma că încă înainte de răz­boi Mata Hari reușise să obțină de la anumiți ofițeri amici intimi celebrul „plan francez XVII“ con­siderat o contramăsură la planul german Schlieffen. (De fapt acest plan era de mult cunoscut statu­lui major german și ajunsese aco­lo nu cu ajutorul Matei Hari). Se spunea, de asemenea, că în tot cursul războiului Mata Hari ar fi condus agentura serviciului de spionaj german din Franța. Se afirma totodată că ea i-ar fi avertizat din timp pe germani des­pre cele două ofensive mai impor­tante ale aliaților din primăvara a­­nului 1917, ceea ce ar fi dus la eșe­cul lor total și moartea inutilă a zeci de mii de soldați , că ea ar fi obținut planul de apărare a Ver­­dunului și ar fi transmis informa­ții despre construirea tancurilor engleze. (în realitate toată vina e­­ra a comandamentului englez, ca­re a folosit in luptă primele exem­plare de­ tancuri construite, aver­­tizînd prin aceasta pe germani de noua lor armă). I s-a atribuit dis­trugerea a 17 transportoare engleze cu trupe și a crucișătorului „Hampshire“ avînd la bord pe mi­nistrul apărării — lordul Kitche­ner. (Se știe prea bine că „Hamps­hire“ s-a scufundat, izbindu-se de o mină). Și așa mai departe, și așa mai departe. Este interesant că, după cum s-a lămurit din dosarul secret Mata Hari, ea nu a fost­ învinuită de nici una din „isprăvile“ pe care i le-au atribuit diferiți autori. Contraspio­najul francez a putut prezenta doar următoarele dovezi care să pro­beze „vina“ dansatoarei-spioane. în ziua izbucnirii războiului ea fost văzută , împreună cu șeful poliției (Continuare în­ pag., a-II-a) în numărul viitor „Științele oculte și secolul XX“

Next