Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)
1970-02-21 / nr. 5300
V Ik in obiectivul nostru: Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ - Bacău Chiji în pagina a iii-a ANUL XXV — Nr. 5.300 (6.779) SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 4 pagini — 30 bani încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for științific, desfășurîndu-și activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul științelor sociale și politice, promovează în această muncă concepția materialismului dialectic și istoric, asigurînd orientarea teoretică și ideologică a cercetării științifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabilește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, organizarea activității de cercetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rândurile oamenilor de știință, de cultură, cadrelor didactice și altor persoane care se disting prin contribuții de valoare teoretică și practică și participă activ la viața științifică și ideologică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doi. (Continuare în pag. a XI-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pana, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărârea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : STIMAȚI TOVARĂȘI. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume. Numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cit și la orientarea activității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în adunarea de con(Continuare în pag. a II-a) Medalion literar Sărbătorirea, la 22 aprilie 1970, a centenarului nașterii marelui titan al gîndirii și practicii revoluționare — Vladimir Ilici Lenin — prilejuiește organizarea în case de cultură, cluburi și cămine culturale a unei bogate game de manifestări consacrate evenimentului. In sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, de pildă, a fost organizat un interesant medalion literar cu tema: „Personalitatea lui Lenin oglindită în literatură“. Sute de băcăuani, de cele mai diferite profesii și ocupații au audiat, cu acest prilej, în expunerea profesorului Vasile Florea, pagini din volumele închinate marelui geniu al omenirii. Entuziasmul angajării în procesul de perfecționare, sub toate aspectele, a vieții noastre sociale ne-a făcut, pe unii, să alunecăm într-un soi de idilism și să credem că anumite categorii morale negative au dispărut total. Cică n-ar mai exista nici leneși, nici mincinoși, nici proști, nici haimanale. Sufletele noastre ar mirosi a mosc și a lemn de icoană, ochii ne-ar luci de bune intent», iar limba ne-ar fi CONST.C AILM încărcată de cuvinte minunate. Basmul ăsta ne-a impins la îngăduință ori la ignorarea unor aspecte neplăcute Dar îngăduința nu-i, de cele mai multe ori, decit o formă mascată, subtilă a indiferenței: „Nu mă privește direct“, „Mai știi ce poate să iasă“, „De ce să mă încurc“, „Hai să trecem și peste asta“, iată cîteva din minimele... cugetări ale îngăduitorului sau indiferentului. Mai devreme sau mai tirziu, eroarea unei astfel de atitudini nu va întîrzia să se răzbune, avînd, cîteodată, consecințe dramatice. Știm, de pildă, că firesc e ca un adolescent să se manifeste exuberant, să emane voioșie, sprinteneală, dar de puține ori ne întrebăm pînă unde pot fi împinse acestea, care e limita lor admisă. Pentru că exuberanta nesupra(Continuare în pag. a II-a) Hotărirea privind Consiliului de Miniștri acordarea din beneficiile în vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începind cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cit unitățile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității muncii, a ridicării eficienței întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unități economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizării beneficiului planificat Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărirea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe baza cotei aprobate, atunci cînd se realizează principalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1009 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărirea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor industriale, celorlalte organizații economice cu statut de centrală, ai ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obținute pe ansamblul organizației economice respective. Salariații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărirea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă, în acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 75 la sută se repartizează la sfîrșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și administrativ, proporțional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, intr-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea și realizarea procesului de producție și care au contribuit direct la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, timpului normal de muncă etc), se a premiază lunar, începind de la data aplicării măsurii respective, in raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotărîrii se aplică în mod experimental începind cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute în actuala hotârire, Consiliul de Miniștri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităților de construcții-montaj, de proiectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărirea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor in unitățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obținerea unor rezultate cât mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creșterea eficienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai. (Agerpres) d prem PLENARA CONSILIULUI UNIUNII CENTRALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM Vineri a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (CENTROCOOP), în cadrul căreia s-a hotărît convocarea celui de-al V-lea Congres al CENTROCOOP. S-a stabilit ca lucrările Congresului să se desfășoare în zilele de 9 și 10 aprilie a.c. la București. De asemenea, a fost stabilit proiectul ordinei de zi a Congresului care cuprinde : — Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP cu privire la activitatea cooperației de consum de la ultimul Congres și sarcinile ce-i revin în perioada următoare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum ; — Modificarea statutului Uniunii Centrale și uniunii județene a cooperativelor de consum din Republica Socialistă România, precum și a statutului cooperativei de consum ; — Alegerea Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum și a Comisiei de cenzori. De asemenea, plenara a dezbătut și aprobat darea de seamă a activității economice și financiare CENTROCOOP și a unităților sale proprii pe anul 1969, a repartizarea beneficiului, și planul de venituri și cheltuieli pe anul 1970. Totodată au fost prezentate concluziile comisiei de cenzori a CENTROCOOP privind activitatea economico-financiară pe anul 1969. Au fost adoptate măsuri care să asigure realizarea în toate sectoarele de activitate a sarcinilor ce revin cooperației de consum în acest an. Aspect exterior de la moderna Fabrică de bere din Bacău. Foto : C. BURSUC Ciudat, dar dictonul atît de bine cunoscut „Mai bine mai tîrziu, decît niciodată“ l-am descoperit, recent, într-o nouă ipostază. Și-ncă una blîndă, consolatoare, pe aripile căreia te poți legăna molcom pînă timpul trece, obligația se stinge de la sine și cu asta, basta! Trecem, tovarăși, la altă acțiune! Dar, să ne explicăm. De la an la an, în munca cultural-educativă din întreprinderile de mecanizare a agriculturii și întreprinderile agricole de stat se perpetuează o situație îngrijorătoare. Se așteaptă luna decembrie, pentru ca mecanizatorii și ceilalți lucrători să încheie definitiv obligațiile din campania de toamnă, în ianuarie se fac planuri de muncă și se mai ține cîte o conferință, se încearcă înființarea, fără succes de cele mai multe ori, a unei brigăzi artistice (osus numărul unu, cu care încep discuția toți președinții comitetelor sindicatelor cînd e vorba de activitate culturală), februarie, mai scurt, se scurge pe nesimțite și... gata! Începe campania agricolă de Drum bun, tractoare, primăvară, spor la muncă, mecanizatori! Ce-am făcut însă în tot acest răstimp pentru educația salariaților, cu ce cîștig pe plan spiritual pornesc ei, într-o muncă dispersată, la mulți kilometri de sediul întreprinderilor, cînd ziarul sau aparatul de radio cu tranzistori nu pot fi decît arar folosite ? E adevărat, în iarna aceasta s-a făcut ceva mai mult. O comisie de la județ a vizitat toate I.M.A. și I.A.S., a constatat care s condițiile materiale și trebuințele desfășurării activității culturale, s-au făcut uni film cuprinzînd unele nereguli la locul de muncă, s-a luat măsura organizării de conferințe și prezentarea de programe ale artiștilor amatori din unele mari întreprinderi sau de către formații ale caselor de cultură. Ce ne facem însă că, pînă acum, unitățile economice la care ne referim au beneficiat de prezența încă rarisimă a conferențiarilor și a artiștilor amatori, că filmul n-a rulat în fața celor vizați direct, că bibliotecarii (unii noi) nu știu cum să se facă mai utili ? Expuneri urmate de programe artistice au avut loc la I.M.A. Hemeiuși, Traian, Moinești. Așa fiind și tot rămîne valabil ce spuneam deunăzi pe marginea răspunsului trimis redacției la un material critic — Cu o floare... Pentru că, dacă în unele I.M.A. și I.A.S. s-au ținut cîte o conferință, două, cînd să se mai țină celelalte (pînă la 6 cîte și-a propus Consiliul județean Bacău al U.G.S.R.). Primăvara se apropie, fără să țină seama de „planificarea“ noastră. Cit despre inițiativa locală, secetă cumplită. Doar la I.M.A. Hemeiuși, un ciclu de conferințe sub conducerea Comitetului de partid, iar la I.M.A. Podu Turcului un record — trei conferințe ținute; în rest, la I.M.A. Traian nu există „tradiție“ în acest sens, la I.M.A. Filipești lucrurile se urnesc cam anevoie (sprijinul de la județ, e apreciat ca mană cerească), la I.A.S. Traian ar fi prea frumos să existe activitate culturală... Surprinzător că nicăieri nu ni s-a vorbit de conferințe, discuții, întîlniri cu juriști pe teme ale eticii cetățenești și disciplinei muncii. Nu ne vine a crede că nu sînt necesare. Cu atît mai mult cu cit Consiliul județean al sindicatelor a prevăzut asemenea expuneri. Titlul materialului se potrivește însă cel mai bine muncii cu cartea în I.M.A. și I.A.S. In luna ianuarie (rețineți, ianuarie) erau programate un schimb de experiență și instruirea bibliotecarilor. N-au mai avut loc. Le așteptăm la sfîrșitul lui februarie curent. Mai bine mai tîrziu... Și la urma urmelor, ce, n-o să mai avem ierni ? M. MARDARE MAI BINE MAI TIRZIU... țara nisipurilor (II) Situată la răscrucea drumurilor ce leagă din timpuri străvechi Maghrebul de Africa neagră, „țara nisipurilor“ a devenit un adevărat măr al discordiei, rîvnită de toate puterile coloniale. Succesiv protectorat și colonia franceză, Mauritania și-a cucerit independenta abia în anul 1960. (Continuare în pag. a IV-a) i