Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-21 / nr. 5300

V Ik in obiectivul nostru: Fabrica de pielărie și încălțăminte „Partizanul“ - Bacău Ch­iji în pagina a iii-a ANUL XXV — Nr. 5.300 (6.779) SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 4 pagini — 30 bani încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România Vineri au continuat lucrările A­­­dunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. In prima parte a ședinței, co­misia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce ur­mează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcu­te în dezbateri. Adunarea genera­lă a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Științe So­ciale și Politice a Republicii So­cialiste România. Documentul pre­vede că acest for științific, des­­fășurîndu-și activitatea sub în­drumarea C.C. al P.C.R., organi­zează, îndrumă și coordonează în mod unitar munca de cercetare în domeniul științelor sociale și poli­tice, promovează în această mun­că concepția materialismului dia­lectic și istoric, asigurînd orien­tarea teoretică și ideologică a cer­cetării științifice pe baza mar­­xism-leninismului. Statutul stabi­lește atribuțiile Academiei și ale organelor sale de conducere, or­ganizarea activității de cercetare, condițiile de alegere a membrilor ei din rândurile oamenilor de ști­ință, de cultură, cadrelor didacti­ce și altor persoane care se dis­ting prin contribuții de valoare teoretică și practică și participă activ la viața științifică și ideo­logică a țării. S-a trecut apoi la cel de-al doi­. (Continuare în pag. a XI-a) Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Repu­blicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gh­eorgh­e Pana, Gheorgh­e Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constanti­­nescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării gene­rale și, în numele membrilor Prezi­diului Academiei, a exprimat condu­cerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărâ­rea de a depune întreaga energie pen­tru a duce la bun sf­îrșit sarcinile com­plexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, din­ glas gîn­­durilor și propunerilor multor par­ticipanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cer­cetătorii din domeniul științelor so­ciale, ca de altfel întregul nostru po­por, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dez­voltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmos­feră de puternic entuziasm pe tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte a­­ceastă funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : STIMAȚI TOVARĂȘI. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eve­niment deosebit de important în via­ța patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că in țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut re­zultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvol­tarea științelor sociale — ca a ori­cărei științe — nu se va opri nici­odată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta per­manent sub impulsul evoluției so­ciale, al transformărilor profunde ca­re au loc în societatea noastră și în lume. Numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atît la înțelegerea fenome­nelor sociale, cit și la orientarea acti­vității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din ța­ra noastră. După cite am fost informat, la a­­dunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în cen­trele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate în adunarea de con­(Continuare în pag. a II-a) Medalion literar Sărbătorirea, la 22 aprilie 1970, a centenarului nașterii marelui titan al gîndirii și practicii re­voluționare — Vladimir Ilici Lenin — prilejuiește organiza­rea în case de cultură, cluburi și cămine culturale a unei bo­gate game de manifestări con­sacrate evenimentului. In sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, de pil­dă, a fost organizat un intere­sant medalion literar cu tema: „Personalitatea lui Lenin oglin­dită în literatură“. Sute de bă­căuani, de cele mai diferite profesii și ocupații au audiat, cu acest prilej, în expunerea profesorului Vasile Florea, pa­gini din volumele închinate marelui geniu al omenirii. Entuziasmul angajării în proce­sul de perfecționare, sub toate as­pectele, a vieții noastre sociale ne-a făcut, pe unii, să alunecăm într-un soi de idilism și să credem că anu­mite categorii morale negative au dispărut total. Cică n-ar mai e­­xista nici leneși, nici mincinoși, nici proști, nici haimanale. Sufle­tele noastre ar mirosi a mosc și a lemn de icoană, ochii ne-ar luci de bune intent», iar limba ne-ar fi CONST.­C AI­LM­ încărcată de cuvinte minunate. Basmul ăsta ne-a impins la îngă­duință ori la ignorarea unor aspecte neplăcute Dar îngăduința nu-i, de cele mai multe ori, decit o formă mascată, subtilă a indiferenței: „Nu mă privește direct“, „Mai știi ce poate să iasă“, „De ce să mă în­curc“, „Hai să trecem și peste asta“, iată cîteva din minimele... cugetări ale îngăduitorului sau in­diferentului. Mai devreme sau mai tirziu, eroarea unei astfel de atitu­dini nu va întîrzia să se răzbune, avînd, cîteodată, consecințe drama­tice. Știm, de pildă, că firesc e ca un adolescent să se manifeste exube­rant, să emane voioșie, sprinte­neală, dar de puține ori ne între­băm pînă unde pot fi împinse a­­cestea, care e limita lor admisă. Pentru că exuberanta nesupra­(Continuare în pag. a II-a) Hotărirea privind Consiliului de Miniștri acordarea din beneficiile în vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creș­terea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea benefi­ciilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre prin care se introduce siste­mul de acordare de premii din bene­ficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începind cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, e­­conomic, de specialitate și adminis­trativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie a­­nual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de pre­miere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cit unitățile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii pre­țului de cost, a sporirii productivită­ții muncii, a ridicării eficienței în­tregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei pro­porții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volu­mul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei uni­tăți economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglin­dite în bilanțul contabil anual, în ra­port cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizării beneficiului plani­ficat Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărirea prevede că fondul de pre­miere al întreprinderii poate fi con­stituit integral, pe baza cotei apro­bate, atunci cînd se realizează prin­cipalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimentele sta­bilite, cheltuielile planificate la 1­009 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligații­lor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui co­lectiv în îndeplinirea și depășirea pla­nului, hotărirea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică in­ternă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor industriale, celorlalte organizații economice cu statut de centrală, ai ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de re­zultatele obținute pe ansamblul orga­nizației economice respective. Sala­riații acestor organizații vor fi co­interesați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărirea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariați­lor care obțin realizări deosebite în muncă, în acest scop unitățile pot uti­liza un sfert din fondul total de pre­mii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 75 la sută se re­partizează la sfîrșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și admi­nistrativ, proporțional cu salariul ta­rifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deose­bite în muncă, intr-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de în­cadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficien­țele din activitatea lor, sau prin a­­bateri disciplinare au influențat ne­gativ realizarea sarcinilor de pro­ducție. In afara premiilor din beneficii, ho­­tărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru rea­lizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili și energie, ob­ținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturi­lor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot a­­corda premii pentru economiile rea­lizate prin prelungirea duratei nor­mate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, mun­citorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele tehnice care participă nemij­locit la conducerea și realizarea pro­cesului de producție și care au con­tribuit direct la obținerea economii­lor de materiale. Premiile pentru economii de mate­riale se acordă dacă economiile obți­nute nu dăunează calității produse­lor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de con­sum prevăzute pentru celelalte ma­teriale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoa­rele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de or­ganizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, timpului normal de muncă etc), se a premiază lunar, începind de la data aplicării măsurii respective, in raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. A­­ceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzu­te a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile h­otărîrii se aplică în mod experimental începind cu activi­tatea anului 1970, la toate organiza­țiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute în actuala hotâ­­rire, Consiliul de Miniștri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate spe­cificului activității întreprinderilor a­­gricole de stat, întreprinderilor pen­tru mecanizarea agriculturii, unități­lor de construcții-montaj, de proiec­tare și cercetare, de comerț exterior. Hotărirea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Coo­perativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, a­­daptate la specificul acestor organi­zații. Această nouă reglementare a acor­dării premiilor in unitățile econo­mice urmărește perfecționarea siste­mului de cointeresare materială a oa­menilor muncii în obținerea unor re­zultate cât mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creșterea efi­cienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nive­lului de trai. (Agerpres) d prem PLENARA CONSILIULUI UNIUNII CENTRALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM­ Vineri a avut loc ședința plenară a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum­ (CENTROCOOP), în cadrul căreia s-a hotărît convoca­rea celui de-al V-lea Congres al CENTROCOOP. S-a stabilit ca lucrările Congresului să se desfășoare în zi­lele de 9 și 10 aprilie a.c. la București. De asemenea, a fost stabilit proiectul ordinei de zi a Congresului care cuprinde : — Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP cu privire la activitatea cooperației de consum de la ulti­mul Congres și sarcinile ce-i revin în perioada urmă­toare ; — Raportul Comisiei de cenzori a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum ; — Modificarea statutului Uniunii Centrale și uniunii județene a cooperativelor de consum din Republica So­cialistă România, precum și a statutului cooperativei de consum ; — Alegerea Consiliului Uniunii Centrale a Cooperati­velor de Consum și a Comisiei de cenzori. De asemenea, plenara a dezbătut și aprobat darea de seamă a activității economice și financiare CENTROCOOP și a unităților sale proprii pe anul 1969, a repartizarea beneficiului, și planul de venituri și chel­tuieli pe anul 1970. Totodată au fost prezentate conclu­ziile comisiei de cenzori a CENTROCOOP privind acti­vitatea economico-financiară pe anul 1969. Au fost adoptate măsuri care să asigure realizarea în toate sectoarele de activitate a sarcinilor ce revin­ coo­perației de consum în acest an. Aspect exterior de la moderna Fabrică de bere din Bacău. Foto : C. BURSUC C­iudat, dar dictonul atît de bine cunoscut „Mai bine mai tîrziu, decît niciodată“ l-am descoperit, recent, într-o nouă ipostază. Și-n­­că una blîndă, consolatoa­re, pe aripile căreia te poți legăna molcom pînă timpul trece, obliga­ția se stinge de la sine și cu asta, basta! Trecem, tovarăși, la altă acțiune! Dar, să ne explicăm. De la an la an, în munca cultural-educati­­vă din întreprinderile de mecani­zare a agriculturii și întreprinde­rile agricole de stat se perpetuea­ză o situație îngrijorătoare. Se aș­teaptă luna decembrie, pentru ca mecanizatorii și ceilalți lucrători să încheie definitiv obligațiile din campania de toamnă, în ianuarie se fac planuri de muncă și se mai ține cîte o conferință, se încearcă înființarea, fără succes de cele mai multe ori, a unei brigăzi ar­tistice (os­us numărul unu, cu care încep discuția toți președinții comitetelor sindicatelor cînd e vorba de activitate culturală), fe­bruarie, mai scurt, se scurge pe nesimțite și... gata! Începe cam­pania agricolă de Drum bun, tractoare, primăvară, spor la muncă, mecanizatori! Ce-am fă­cut însă în tot acest răstimp pen­tru educația salariaților, cu c­e cîștig pe plan spiritual pornesc ei, într-o muncă dispersată, la mulți kilometri de sediul întreprinderi­lor, cînd ziarul sau aparatul de ra­dio cu tranzistori nu pot fi decît arar folosite ? E adevărat, în iarna aceasta s-a făcut ceva mai mult. O comisie de la județ a vizitat toate I.M.A. și I.A.S., a constatat care­ s condiții­le materiale și trebuințele desfă­șurării activității culturale, s-a­u făcut uni film cup­rinzînd unele ne­reguli la locul de muncă, s-a luat măsura organizării de conferințe și prezentarea de programe ale artiștilor amatori din unele mari întreprinderi sau de către forma­ții ale caselor de cultură. Ce ne facem însă că, pînă acum, unitățile economice la care ne re­ferim au beneficiat de prezența încă rarisimă a conferențiarilor și a artiștilor amatori, că filmul n-a rulat în fața celor vizați direct, că bibliotecarii (unii noi) nu știu cum să se facă mai utili ? Expu­neri urmate de programe artistice au avut loc la I.M.A. Hemeiuși, Traian, Moinești. Așa fiind și tot rămîne valabil ce spu­neam deunăzi pe marginea răs­punsului trimis redacției la un material critic — Cu o floare... Pen­tru că, dacă în unele I.M.A. și I.A.S. s-au ținut cîte o confe­rință, două, cînd să se mai țină celelalte (pînă la 6 cîte și-a pro­­pus­ Consiliul județean Bacău al U.G.S.R.). Primăvara se apropie, fără să țină seama de „planifica­rea“ noastră. Cit despre inițiativa locală, secetă cumplită. Doar la I.M.A. Hemeiuși, un ciclu de con­ferințe sub conducerea Comitetu­lui de partid, iar la I.M.A. Podu Turcului un record — trei confe­rințe ținute; în rest, la I.M.A. Traian nu există „tradiție“ în a­cest sens, la I.M.A. Filipești lu­crurile se urnesc cam anevoie (sprijinul de la județ, e apreciat ca mană cerească), la I.A.S. Tra­ian ar fi prea frumos să existe ac­tivitate culturală... Surprinzător că nicăieri nu ni s-a vorbit de conferințe, discuții, întîlniri cu juriști pe teme ale e­­ticii cetățenești și disciplinei mun­cii. Nu ne vine a crede că nu sînt necesare. Cu atît mai mult cu cit Consiliul județean al sindicatelor a prevăzut asemenea expuneri. Titlul materialului se potrivește însă cel mai bine muncii cu car­tea în I.M.A. și I.A.S. In luna ia­nuarie (rețineți, ianuarie) erau programate un schimb de expe­riență și instruirea bibliotecarilor. N-au mai avut loc. Le așteptăm la sfîrșitul lui februarie curent. Mai bine mai tîrziu... Și la urma urmelor, ce, n-o să mai avem ierni ? M. MARDARE MAI BINE MAI TIRZIU... țara nisipurilor (II) Situată la răscrucea drumu­rilor ce leagă din timpuri stră­vechi Maghrebul de Africa nea­gră­, „țara nisipurilor“ a deve­nit un adevărat măr al discordiei, rîvnită de toate puterile coloniale. Succesiv protectorat și colonia franceză, Mauritania și-a cucerit independenta abia în anul 1960. (Continuare în pag. a IV-a) i

Next