Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-26 / nr. 5328

Paff. 2 Schela de extracție Moinești primit Diploma de întreprindere evidențiată pe ramură Certificatul autentic maturizat și Un prim moment. La finele anu­lui 1989, în bilanțul activității Sche­lei de extracție Moinești sunt în­scrise realizări deosebite la toa­te capitolele. Planul producției globale este îndeplinit în pro­porție de 101,1 la sută, cel al pro­ducției marfă cu 101,1 la sută, pro­ductivitatea muncii însumează creștere de 1,5 la sută. De asemenea,­­ economiile obținute la prețul de cost depășesc însăși prevederile an­gajamentului asumat în întrecerea socialistă, volumul lor fiind de 4.130.000 lei, din care rezultate din efort propriu 3.660.000 lei. Miile de tone de țiței extrase peste plan, importantele cantități de gaze ob­ținute în plus față de prevederi, toate celelalte succese oglindesc entuziasmul, dăruirea cu care pe­troliștii moineșteni s-au integrat în efortul comun pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite de partid. Al doilea moment. Miercuri — 25 martie a. c. orele 17. In aplauzele asistenței, alcătuită din cîteva sute de petroliști — muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri, care și-au dat întîlnire la Clubul „23 August" din Moinești, tovarășul ION GHEOR­­GHE — vicepreședinte al Biroului executiv al sindicatelor pe ramură, înmînează tovarășului ing. Gheor­­ghe Barbălată — președintele Co­mitetului de direcție și directorul schelei moineștene Diploma de în­treprindere evidențiată pe ramura petrol-chimie pentru rezultate deo­sebite obținute în întrecerea socia­listă desfășurată pe parcursul anu­lui trecut. Exprimîndu-și satisfacția față de înalta apreciere acordată strădanii­lor depuse de colectivul schelei, ing. Gheorghe Barbălată a asigurat că fluxul rezultatelor meritorii va fi la fel de p­uternic­ că noi succese vor continua să se adauge în gra­ficele de producție. Anul 1970 va constitui un autentic certificat al maturității colectivului, îndemnuri la o activitate superioa­ră au fost adresate de tovarășii ing. Nicolae Roșca — directorul Direc­ției geologie din cadrul Ministeru­lui Petrolului și ing. Iulian Cohn — directorul general al G.I.F.E.T. Moinești, care au accentuat asupra importanței pe care fiecare între­prindere ce intră în componența grupului trebuie să o acorde valori­ficării superioare a tuturor rezer­velor de care dispun, creind astfel posibilitatea încadrării depline în imperativele prezentului. N.R. De la tovarășul Nicolae Ne­­cula — secretarul Comitetului de partid al Schelei Moinești, ne par­vine o veste îmbucurătoare : pla­nul primului trimestru a fost înde­plinit încă de pe data de 25 martie­ ,la indicatorii gaze utilizabile, gaze comerciabile și gazolină, iar la țiței se estimează îndeplinirea planului trimestrial în ziua de 28 martie. De asemenea, în primele două luni, din angajamentul anual asu­mat la prețul de cost — în valoare de 1.400.000 lei, au fost deja obți­nuți 223.000 lei, iar productivitatea muncii, prevăzută a spori cu 0,5 la sută înregistrează, în aceeași peri­oadă, o creștere de 1,4 la sută. Iată, deci, că petroliștii schelei moineștene se apropie, încă de pe acum, de podiumul fruntașilor anu­lui 1970. Le dorim succes deplin. Mihai BUZNEA Un II Dorado al plingerii (Urmare din pagina I) altădată ai acestor meleaguri, vî­­natorii acoperiți cu piei de gua­­naco, cu fața vopsită în roșu, cu inimile desenate pe fată, cu părul vopsit în alb așa cum i-au întîlnit navigatorii lui Magellan. De la ei, de­­ la strămoși, indienilor de azi le-a rămas o singură moștenire : sărăcia. Un jalnic grup de alca­­tufi din insulele verzi ale portului Eden care în uniforme ponosite dăruite de marinari folosesc și a­­cum cuțitul de scoică, cîteva tri­buri rătăcitoare de Gna ce ung și acum genunchii copiilor cu sînge de guanaco, păstori, muncitori la întreprinderile petroliere, sînt pu­ținii locuitori ai acestor pămîn­­turi neroditoare acoperite de cea­ță veșnică, furtuni năpraznice și ploi torențiale. Aici, natura a adunat toate vi­tregiile pămîntului pe care omul le-a consemnat în denumiri suges­tive . Portul Foametei, Insula Dra­cului, Golful Dezolării, Golful Mor­tului, Stînca Răposatului dean. Ma­rinarii care se încumetă să înfrun­te uriașele talazuri din Golful Ka­­wasaka povestesc despre ghețarul plutitor mînat de o nălucă ce le amenință drumul, de oamenii care păzesc vreun far singuratec pe niște stînci la care ajungi cu scări, murind de foame pînă la sosirea vreunei nave, despre emigrarea u­­nor deținuți din închisoarea de la Ushuaia, tîlhari și criminali care se ascund pe aceste insule, despre oamenii cărora singurătatea le-a luat graiul și memoria. Printre ne­numărate canale și fiorduri se gă­sesc văi minunate și pășuni boga­te, dar nelocuite. Și puțini știu de ce pe aici, printre cimitire întregi de balene, cuibare de caiquenos Clădite pe nisipurile negre aurifere, printre tufe bogate de matos­ ne­­gros — arbustul nefolositor cu crengi subțiri și golașe, cu mădu­va seacă și poroasă, răbdător la pustietăți — au trecut doar căută­torii de aur și vînătorii de papiști (prețioasa piele a puilor de foc) vînați chiar la naștere! Pămînt al nimănui pînă în 1881, după această dată arhipelagul Țara de Foc, el aparține acum Ar­gentinei și Chile care deschid aici întreprinderi petrolifere (compa­nia chiliana „Brown Menendez“ extrage anual 2 milioane m3 pe­trol), ferme pentru creșterea ani­malelor și un mic paradis pentru vînătorii de blănuri prețioase. Lungul șirag al Anzilor cordilieri se continuă­ fărîmițati în insulele de dincolo de strîmtoarea Magellan pînă la cea mai de sud — Insula Navarino, pămînt în dispută între Chile și Argentina, o întindere de zăpadă în care aurora australă strălucește într-un albastru diafan. Aici Canalul Beagle se zbate ca un balaur înlănțuit între Atlantic și Pacific primejduind soarta pes­cadoarelor ce s-ar aventura pe aici. Pentru că în aceste canale, strîmtori și golfuri cu veșnicele furtuni șî cețuri nu se încumetă să treacă multe nave iar comunicația dintre ele și continent se face cu avioanele. Poate din aceste moti­ve indienii veniți de pe continent, sau poate din Polinezia, nu au mai îndrăznit să se lupte cu valurile, rămînînd aici la marginea mării, vrăjiți de apele ei fosforescente. Dar sărăcia, ploile și furtunile le-au împietrit inimile, furîndu-le și ultimul zîmbet de pe buze. Ei spun că aici e capătul pămîntu­lui, cu oamenii hărăziți să se lupte cu nălucile și stihiile mării ca să supraviețuiască. ASPECT DIN SALA MAȘINI­LOR DE PRESAT DE LA FA­­BRICA DE CONFECȚII DIN BACAU. FOTO : C. BURSUC In miezul activității didactice Din a doua jumătate a anului tre­cut, organizațiile de partid din șco­lile de toate gradele iși exercită dreptul de control — acordat la cel de-al X-lea Congres al partidului — asupra activității conducerilor ad­ministrative. Extinderea experien­ței ciștigată in această perioadă, înțelegerea semnificației aplicării dreptului de control atribuit organi­zațiilor de bază din școli și mai ales înlăturarea și prevenirea acelor forme și procedee fară putere de dinamizare, au determinat lăudabila inițiativă a Comitetului municipal Bacău al P.C.R. de a organiza recent un util SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Abordînd tema „Modalități de e­­xercitare a dreptului de control a­­supra activității conducerilor ad­ministrative“ schimbul de expe­riență, cu secretarii organizațiilor de partid din școli, a dezvăluit ui­nele metode deosebit de valoroase. Cîteva dintre ele se cuvine a fi reținute. — Organizația de partid din Școa­la generală nr. 3 spunea printre altele prof. Eleonora Niță, a înțe­les dreptul de control asupra ac­tivității­­ conducerii administrative ca o sporire a obligațiilor, atribuți­ilor și răspunderilor sale pentru a­­plicarea corectă și la timp a ho­­tărîrilor de partid și de stat, în vederea continuei perfecționări și modernizări a învățămîntului, a realizării exemplare a sarcinilor cu caracter instructiv-educativ. A­­ceasta se constată în toate acțiu­nile pornind de la întocmirea pla­nificării muncii și pînă la aplica­rea măsurilor elaborate în vederea elucidării neajunsurilor constatate, întocmită pe baza cunoașterii în­tocmai a realităților existente la un moment dat, a consultării mem­brilor de partid din toate „verigi­le“ procesului de învățămînt, pla­nificarea muncii cuprinde sarcini­le imediate și de perspectivă cele mai stringente a căror rezolvare, e­­vită subordonarea sau absolvirea conducerii școlii de sarcinile ce-i revin pe această linie, vădind u­­nirea eforturilor în atingerea unui obiectiv comun • ridicarea conținu­tului învățămîntului. Ne-am stabi­lit ca obiectiv, bunăoară, controlul pregătirii profesionale și politico­ideologice a fiecărui cadru didac­tic. în acest scop, în perfectă înțe­legere cu conducerea școlii, un co­lectiv format din membri ai birou­lui organizației de bază, directorii școlii, responsabilul cu munca me­todică din școală, comandantul de pionieri a asistat la clasă un nu­măr mare de cadre didactice, di­­riginți, a participat la activitățile organizației U.T.C. și de pionieri. Constatările făcute cu acest prilej au constituit subiectul unor dezba­teri în întreg corpul profesoral, pe baza concluziilor desprinse sta­­b­ilindu-se direcțiile de acțiune pen­tru conținută ridicare a pregătirii profesionale și politico-ideologice a tuturor profesorilor și învățători­lor. La unele discipline, bunăoară, profesorii lipseau motivat sau ne­­moxtivat de la mai multe ore, ceea ce făcea ca elevii să fie obligați să acumuleze un volum mare de cunoștințe într-un timp scurt, să li se dea des extemporale ori să fie verificați „fulger" asupra însușirii cunoștințelor și notați fără discer­­nămînt, în toate cazurile conduce­rea școlii a intervenit cu prompti­tudine.­­ Același lucru s-a constatat și la Grupul școlar profesional și tehnic unde organizația de partid și-a spo­rit considerabil răspunderea față de sarcinile majore, specifice a­­cestor unități, preciza printre al­tele prof. Cecilia Pintilie. Organi­zația de partid din școală purtînd aceeași răspundere față de aceste sarcini, ca și conducerile celor două unități din cadrul grupului, acționează prin mijloacele de ca­re dispune pentru îndeplinirea exemplară a lor. Astfel în adunarea generală s-a analizat, pe baza unui studiu făcut în prealabil de către un colectiv de comuniști, din care n-au lipsit directorii școlii, „Preo­cuparea existentă pentru îmbunătă­țirea activității practice la atelie­re, întreprinderi și șantiere“. Dez­baterile s-au încheiat cu un judi­cios plan de măsuri, a căror înde­plinire este urmărită pas cu pas. Acționîndu-se pe baza unui plan de investigare a cerințelor spirituale, politice, a cunoașterii profilului moral al elevilor, aici se organizea­ză o gamă bogată de manifestări cultural-educative renumite prin conținutul și atractivitatea lor. Or­ganizația U.T.C. din școală își în­deplinește cu prisosință rolul său educativ. — Cu condiția să posede forța și autoritatea necesară, a sporirii continue a competenței ei — inter­vine profesorul Panait Oprea, se­cretar al organizației de partid vre­me de 18 ani fără întrerupere. Faptul că cei 19 comuniști de la Liceul nr. 1 sunt cadre cu calități profesionale, politice și morale deosebite determină o mare capa­citate de influențare în probleme­le cheie. Punctul de vedere al or­ganizației de partid, însușit întot­deauna de către conducerea școlii, este transmis întregului colectiv, în primul rind, prin exemplul per­sonal. Nici un aspect al activității didactice nu rămîne în afara sfe­rei de influență a organizației de partid, atît în direcția transmi­terii cunoștințelor, cît și a asigu­rării condițiilor însușirii lor. Ur­mărim, în primul rînd, cum prind viață sarcinile ce decurg din Di­rectivele C.C. al partidului, Legea învățămîntului, măsurile privind perfecționarea continuă a procesu­lui instructiv-educativ, dacă con­ducerea școlii respectă legalitatea socialistă. Este aceasta în inte­resul comun al organizației de­ partid, al conducerii școlii, al cali­tății învățămîntului. Am consemnat citeva for­me și metode de aplicare a dreptului de control de către unele organizații de partid din școlile băcăuane a­­supra conducerilor administrative . Invităm pe această cale și pe alți secretari ai organizațiilor de par­tid din școlile județului să-și spu­nă opinia, să ne împărtășească din experiența muncii lor, în scopul generalizării metodelor înaintate. M. RUSU Schimb de experiență: „Cum își exercită dreptul de control organizațiile de partid din școli ?“ Prietenul de la catedră (Urmare din pagina I) clale, pedagogie etc. Astfel, din cei 14 studenți pe care-i are în grupa, sa, din anul al III-lea Istorie-geogra­­fie, lect. univ. Iulia Văcărașu, 10 sunt în cercul de geografie econo­mică, împreună au lucrat la întoc­mirea monografiei comunei Răcă­­ciuni. „De multe ori — ne rela­tează lect. univ. I. Văcărașu, stu­denții din grupa mea mă solicită să le dau indicații în plus în pri­vința metodologiei cercetării, îmi dezvăluie aspecte interesante din satul lor natal. De aici și pînă la confesiuni personale nu-i decît un pas. Și caut, atît eu, cit și colegii mei de catedră, să fiu cît mai re­ceptivă, chiar în asemenea situa­ții“. Lect. univ. Stela Rusu ne amin­tea că, împreună cu studenții din grupa pe care o conduce, a asistat la o oră de botanică, la clasa a V-a (deși membrii grupei nu fac încă practică pedagogică- fiind în anul I). „Apoi — își amintește Interlo­cutoarea noastră — am continuat printr-o plimbare pe aleile unui parc, discutînd, foarte liber, des­pre școală, despre munca profeso­rului“. Din păcate, în constituirea gru­pelor de îndrumare individuală nu s-a apelat întotdeauna la preferin­țele studenților. Conf. univ. dr. M. Merțea­nu vorbea chiar de „for­me birocratice" în această direcție, printr-o repartiție din birou, de la secretariat. Cum se pot împăca țelurile aces­tei forme educative ai faptul că, de exemplu, conf. Tr. Cantemir i-a fost repartizată o grupă de 32 studenți (întreaga grupă de studii 411, anul I Filologie). Curios este că dînsul nici nu are cursuri la a­­nul I (!?!). Oricât de binevoitor ar fi cadrul didactic prea multe lu­cruri nu se pot realiza în astfel de condiții. „Tovarășul profesor vine și ne întreabă dacă avem proble­me deosebite — ne relatează Gh. Grosu, unul din studenții grupei. La noi, însă, toate sunt bune, toate merg minunat. N-avem probleme“ (!?!). E evident că în aceasta situație nu s-a realizat acea comuniune su­fletească necesară. Iar vina nu a­­parține nici studenților, nici pro­fesorului. O altă fațetă a lucrurilor am mai desprins-o din discuțiile avute și cu alți studenți (Maria Pîslaru, gr. 322, anul al II-lea Istorie-geogra­­fie ; Viorica Grigoriu și Gheorghe Alistar, gr. 4­2, anul 1 Filologie), în conștiința acestora, discuțiile purtate cu cadrele didactice, în ca­drul grupelor de îndrumare indi­viduală­ nu se deosebesc prea mult de ședințe. Ce întreprind în plus în grupă fauă de o ședință la A.S., nu ne-au putut spune precis. Cre­dem că acest mod de a privi lucru­rile impietează însăși ideea de la care s-a pornit in formarea grupe­lor de îndrumare individuală. Nu alt gen de ședințe, ci, după­ cum a­­firma și lect. univ. Stela Rusu, muncă diferențiată de la student la student Șantierul 144 Bacău angajează pentru lotul Focșani și Roman SUDORI AUTOGENI categoria 4- ELECTRICIENI categoria 4—6. Se asigură cazarea gratuit și masa la cantină contra cost/ Informații la telefon 14393;­­6. !!■ [UNK] [UNK] STEAGUL ROȘU In căutarea timpului pierdut (Urmare din pagina I) cnele vitale ale investiției se află în suspens. Furnizorii interni și cei externi — ne referim la cei cu care, totuși, au fost încheiate contracte pentru livrarea de furnituri, nu se prea grăbesc să-și respecte obliga­țiile. Utilajele primite sînt în can­tități infime ; altele așteaptă să fie montate pentru că încă nu se în­cadrează în ciclul prevăzut; con­structorul — șantierul 1 al I.S.C.M. din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej nici el nu se prea îndeamnă, lăsînd neatacate unele lucrări care l-ar scuti mai tîrziu de emoții. Unde­ este experiența altor situații ? Și încă e bine — spun unii, ar­borând o doză cam mare de sigu­ranță. Ce se va face dacă vor con­tinua să întîrzie livrările, este o chestiune incertă. Se știe doar că în luna aprilie se va înregistra o stag­nare aproape totală, iar pentru iu­nie — cînd instalația veche se va opri pentru revizia generală, timp planificat a se folosi la montajul principalelor utilaje, activitatea este, deocamdată, complet desco­perită. Consecințele sunt mai mult decît evidente. Nici nu se putea altfel la un asemenea grad de „preocu­pare". Termenul de punere în func­țiune — devansat prin H.C.M. 1500/1970, din ultimul trimestru al anului în cel de-al III-lea trimes­tru a.c., cu siguranță că nu se va respecta, regăsindu-se în imposibi­litatea realizării producției de cau­ciuc prevăzută în planul anual de producție al uzinei. Inventivi, însă, ca de fiecare dată, cei care poartă tresele de aur la G.I.P. Borzești au găsit soluția. O soluție comodă, chiar­­ planul va fi îndeplinit. Cum ? Simplu ! Cele 5.000 de tone, cît trebuia să realizeze instalația, au fost defalcate, încă din prima zi a lunii ianuarie 1970, pe cele 3 linii care produc. Ingenios, nu ? Iată unde poate duce fantezia. Nu­mai că înveșmântată fiind în stră­vezia mantie a comodității nu prea credem că va ține cuiva de cald. S-ar putea ca lucrurile să ia o întorsătură favorabilă, ceea ce nu s-a reușit pînă acum să fie rezol­vat cu maxim de operativitate. O dorim și o așteptăm cu toții acea­stă metamorfoză. Dar dacă schim­barea nu se produce­­ în ședințe ale consiliului de ad­ministrație și ale comitetului de partid de la grupul industrial au fost stabilite măsuri care să facili­teze ieșirea din impasul actual. Cine a determinat acest impas este, deocamdată, de mai mică impor­tanță, cei în măsură avînd datoria ca cel puțin de acum încolo să mediteze și să acționeze ca atare. De asemenea, în una din recentele ședințe ale Biroului Comitetului municipal de partid Gh. Gheorghiu- Dej, problema esențială analizată au constituit-o tocmai investițiile — modul de încadrare în termene. Așteptăm efectele. Pînă la noi constatări, ne permi­tem o propunere : schimbați me­nuetul în alegro vivace. Folosiți mai bine dirijorul și orchestra. NTMHA MINIERA tebea cu sediul în Brad, județul Hunedoara angajează de urgentă: mineri o ajutori mineri muncitori necalificați în subteran Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Se asigură pentru nefamiliști ca­zare la dormitoare comune, iar pentru familiști, după cel mult un trimestru, apartament în orașul Brad. Joi 26 martie 1970 SPORT Astăzi, la Huhuși Start in cea de-a patra ediție a­­,Cupei primăverii" la hand­bal (feminin) După remarcabilul succes obținut recent, la Olomouc (Cehoslovacia), unde au ocupat, neînvinse, primul loc, handbalistele de la „Textila“ Buhuși se află angrenate, începînd de azi, într-o nouă și dificilă com­petiție : tradiționala «Cupă a pri­măverii», aflată la a patra ediție, în organizarea Asociației sportive „Textila“ Buhuși, turneul inaugurea­ză oficial sezonul handbalistic de primăvară (în aer liber). Iată pro­gramul întâlniri­lor 26 martie, ora 15,45 : deschiderea festivă , ora 16 : I.E.F S. — Rapid București (ambele din divizia A), ora 17 : Confecția București — Rul­mentul Brașov (ambele din divi­zia A), 27 martie, ora 16 : Rulmentul — Textila Buhuși , ora 17 : Rapid — Politehnica Galați 28 martie, ora 16 : I.E.F.S. — Po­litehnica , ora 17 : Confecția — Textila. 29 martie, orele 9—12 : finalele ; ora­ 12,15 : închiderea festivă. „Tex­tila“ — Buhuși — cîștigătoarea di­ficilei ediții de anul trecut — va folosi în acest turneu următorul lot de jucătoare : Em. Munteanu, Szekely, El. Aseroaie, V. Vieru, L.I. Stan, El. Păduraru, M Stoleru, C. Agoroaie, V. Scînteie, A. Vrîncea­­nu, O. Mihalache, M. Simeria. Succes, fetelor ! I TELEVIZIUNE) JOI, 26 MARTIE 1970 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film serial. OLIVER TWIST (III). 18.35 Mult e dulce și frumoasă... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică distractivă. 19.30 Prim plan. Acad. Nicolae Teodorescu. 20.00 REFLECTOR. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Stagiunea lirică TV. Premiera pe țară. GEAMGIII DIN TO­LEDO. 21.05 Anunțuri — publicitate. 21.10 Centenarul lui V. I. Lenin. Trenul spre revoluție. Film documentar. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualități literare. 22.30 Avanpremieră. 22.40 Disc 70 — program prezentat de for­mația Casei de discuri „Electrecord“. 23.00 închiderea emisiunii. SRADIO 1 BUCUREȘTI JOI 26 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 15.00 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul sâptâmînii. 16.00 Radio jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din înregistrările Măriei Tânase. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Brașov. 16.50 Mai mîndra tara noastră crește­­ cîn­­tece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populara. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 GAZETA RADIO. 19.30 Saptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seara. 20.10 365 de cîntece. 20.20 Argheziană.­­ 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Mino Reitano. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 în ritm de dans. 23.10 întîlnire cu Gîgi Marga. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Concertul melodiilor de neuitat — mu­zică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Uvertura „Manfred" de Schumann. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Soliști de muzică ușoară. 17.35 Dicționar de literatură universală. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Curs de limba rusă. 18.50 Varietăți muzicale — continuare. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul corului și orchestrei de stu­dio a Radioteleviziunii. 22.10 Jazz. 22.30 Fonoteca de aur. 22.50 Muzică corală. 23.05—1.00 Opera secolului nostru. VINERI 27 MARTIE 1970 PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastica. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 ATENEU. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Piese clasice în interpretări moderne. 11.05 Zece minute cu Ricardo del Turco. 11.15 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.25 Muzică ușoară. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Aurel Giroveanu. 13.45 La microfon Florica Bradu. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Muzica populară. PROGRAMUL N­ 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. 9.00 Zece minute cu clarinetistul Gheorghe Motoia. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Corul Filarmonicii „Banatul" din Timiș­șoara. 9.45 Recital de operă, Nicolae Florei. 10.00 Matineu teatral. OPT FEMEI de R. Thot mas. 11.15 Muzică populară. 11.30 Fredonați cu noi. 12.03 Avanpremiera cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.35 SAECULUM. Medalion Ion Pillat. 13.00 Concert de prînz. 13.30 Cartea științifică. 13.40 Selecțiuni din opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu. 14.03 Cîntec și joc. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. IAȘI JOI. 26 MARTIE 1970 PROGRAM DE SEARA 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 Noi și elevii noștri. Elevul Aici. 18.20 Pe portativul undelor, melodia prefer­­ată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare. 19.30 jazz-ul în comentariu și sunet. Festin­­alul de jazz de la Milano 1969. 20.00 O ora cu tinerețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptămâii. 21.30 SCENA. Ziua mondială a tineretului. 21.45 Refrene îndrăgite. VINERI 27 MARTIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ 6.00 Buletin de Știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 De pe deal și de pe vale. 7.00 Informații și muzică. [cinema? MUNICIPIUL BACAU Muncitorul­­ „GHICI CINE VINE LA CI­NA ?" (orele . 10,20 , 15 , 17,10 , 19,20 , 21,301. Vel. 12028. ’ " Flamura roșie : „CÂND SE AUD CLOPO­TELE (orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,001. Tel. 11950. " Progresul : ULTIMA DRAGOSTE" (orele « 10.30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 , 20,30). Tel. 11377. Tineretului: „IDIOTUL" (orele 10,30; 15.30 ; 18,00 ; 20,30). Tel. 12939. MUZEU 1 MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marz nr. 2. Muzeul de artă. Calea Mărășesti nr. 20. Secția permanentă de artă modernă si con­­temporani.­­ Muzeul de Istorie, strada Karl Marz nr. 25. Expoziție permanentă. MUNICIPIUL GH. GHEORGHIU-DEJ Muzeul de istorie. B-dul Republicii an­i deschis zilnic — cu excepția zilei de luni între orele 10—20. I PRAVESTII Muzeul sătesc. I lei Muzeele sunt deschise zilnic (cu excepția zii de lunii între orele 10—18. ) I EXPOZITÎÎN MUNICIPIUL BACAU > Galeriile de artă : Expoziția de tapiserie t­­i sculptură românească. ț Sediul Muzeului de istorie * Expoziția VH I memorativă A. D. Xenopol. Holul Teatrului de stat t Expoziția da acut* 1 reia a elevei Cristina Neagu. TG. OCNA 1 Galeriile de artă, strada Plo« nr. 1 j Expoziția de pictură, sculptură d­­­era­­fică românească deschisă zilnic (cu excepții zilei de luni) între orele 10—13 —­ 15—19. 1 COMUNA RACOVA ! Expoziție memorială Ion Borcea.­­ " vremea"? Vremea devine schimbătoare și ușor insta­bilă în cursul după-amiezii. Cerul va fi va­riabil la temporar noros. Izolat se vor sem­nala ploi slabe temporare. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul vestic. Tempera­tura aerului va scădea ușor, maximele vor oscila între plus 14 și plus 18 grade, iar minimele între plus 2 și plus 5 grade. Pronoexpres Nr, 13 din 25 martie 1970 Extragerea I: 42, 26, 36, 30, 35, 20. Fond de premii 512.500 lei. Extragerea a II-a : 37, 16, 36, 15, 42, 29, 27, 26. Fond de premii 457.803 Lei.

Next