Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)

1970-03-26 / nr. 5328

jí­ > K -jt T ii t if' w ]i - - vi, EMINESI ORGAN AL COMITETULUI­ JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.328 (6.807) JOI 26 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani IERI, IN CAPITALA: Au început lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea le­gislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în conti­nuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează în­treaga noastră viață politică, economică și so­cială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propu­neri prețioase pentru perfecționarea activității e­­conomice în­­ vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala­ sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă Ro­mânia. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — condu­cători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții­ economice, științifice și culturale,„ziariști­ În lojile Marii Adunări Naționale erau pre­zenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. în loja din dreapta au luat loc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAU­RER, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCU-MI­­ZIL, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TRO­PIN, ILIE VERDEȚ, MAXIM BERGHIANU, FLO­RIAN DANALACHE, CONSTANTIN DRAGAN, JANOS FAZECAS, PETRE LUPU, MANEA MA­­NESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VÎLCU. în loja din stînga se aflau membrii Consiliu­lui de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovară­șul ȘTEFAN VOITEC, președintele Marii Adu­nări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat in unani­mitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei mun­cii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și con­trolul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocroti­rii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul PETRE LUPU, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei mun­cii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în organizațiile sindicale cu masele largi de oa­meni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îm­bunătățiri. Deputatul GHEORGHE VASILICHI, președin­tele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigu­rări sociale, a prezentat raportul comun al a­cestei comisii și al Comisiei juridice la Proiec­tul de lege în dezbatere; în continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim­­secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, jude­țul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comite­tului județean — Harghita al P.C.R., loan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, di­rector al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al U­­zinei „23 August" din Capitală, Constantin Pi­­taru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agri­cole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții și transporturi, pentru sănătate, muncă și asigu­rări sociale, pentru consiliile populare și admi­nistrația de stat, pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe or­dinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Prietenul de la catedră Anchetă despre activitatea grupelor de îndrumare individuală la Institutul pedagogic din Bacău Nu o dată s-a vorbit despre as­pectul formativ al școlii, în gene­ral, deci și al învățămîntului su­perior. Educația în facultăți se rea­lizează în forme foarte diferite : la cursuri și seminarii, prin practica în producție, în munca de cerce­tare științifică sau în cadrul aso­ciațiilor studențești; în toate aceste forme, un rol deosebit de important îl deține profesorul. O discuție a­­micală, un sfat, la momentul opor­tun, valorează enorm și acum, pe băncile amfiteatrelor, dar și mai tîrziu, peste ani și ani. La Conferința Națională a cadre­lor didactice s-a insistat asupra faptului că învățătorii, profesorii să stea mai mult timp în mijlocul ele­vilor. Cadrelor didactice din învă­­țămîntul superior li s-a recomandat, sa lucreze nemijlocit cu un număr mic de studenți, cărora să le insu­fle pasiunea pentru profesiunea a­­leasă, să le îndrume pașii munca de cercetare științifică, spre să le fie adevărați prieteni. Acest deziderat nu este de dată recentă. Dintotdeauna, în­­ învăță­­mîntul românesc, eminenți profe­sori universitari, somități în diver­se domenii ale științei și culturii, și-au făcut un titlu de glorie din a-și atrage discipoli, nu numai pe cale administrativă, ci, mai ales, afectivă. Iar o școală Iordan sau o școală Călin­escu numai așa au putut apare. Tradiția era necesar a fi continuată. Astfel s-au constituit grupele de îndrumare individuală în instituțiile de învățămînt supe­­rior. Cum s-a rezolvat această proble­mă la Institutul pedagogic băcăuan, care sînt rezultatele obținute, dar și minusurile, va căuta să răspundă ancheta întreprinsă de redacția zia­rului nostru. „Fiecare student este o indivi­dualitate, o personalitate, chiar cu unele susceptibilități — ne răspun­de lect. univ. Stela Rusu, secreta­ra comitetului de partid al institu­tului. Uneori am trecut peste aces­te particularități. Am făcut educa­ție, dar am dat-o în bloc, conside­­rîndu-i pe studenți un tot omogen. Nu s-a procedat bine. Cu fiecare trebuie lucrat diferențiat. Unii sînt în formare, au îndoieli. E necesar ca noi, profesorii lor, să stăm mai mult de vorbă ca ei­ să le dăm sfa­turile pe care le așteaptă“. „După părerea mea — opinează și conf. univ. dr. Mihai Merțea, prorectorul institutului — sfera ac­tivităților din grupa de îndrumare individuală trebuie să fie cit mai largă , de la probleme de știință, cultură, pînă la cunoașterea vieții studentului, a relațiilor din facul­tate. De pildă, i-am vizitat acasă pe cei din grupa pe care o conduc. După cum și eu, la rîndul meu, le-am făcut invitația de a mă vizi­ta. Și nu aș putea spune că întîl­­nirile nu au f­ost plăcute“. Trebuie să adăugăm că îndrumată de conf. univ dr. grupa M.­ Mercea e formată din 15 studenți, toți membri ai cercului de sociolo­gie, de asemenea condus de dânsul.’­ Am făcut mențiunea pentru a ex­plica relațiile stabilite între pro­fesor și studenți. Cazul nu este u­­nic, am putea spune că majorita­tea grupelor de îndrumare indivi­duală au fost constituite și repar­tizate cadrelor didactice în baza opțiunilor studenților. Multiple sînt și formele de atragere: cursu­rile și seminariile, cercurile știin­țifice, mai ales pentru discipline­le de neprofil-psihologie, științe șa­ Constantin LUPU (Continuare în pagina a Il-a) • • . f AHA 1ÂȘI K """"""'""'"■■''■"■''■»■'"'■■■■■»■■■'■■«"■■■«•saBaxBiKaaiiaaadaaBBaaiivaaiaaaHiixaaa «■■BHBaaaaaBBaBBBBBBaBaaaBaBBSBBBaBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBaBBBBBaBBBBBBBBBBH_ Colocviu CETĂȚENESC 1|* ■■■■ ■■■■ ■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■ii ■■■■ ■■■ ■■■■■■■■■■■■■■■■BBBBBBBBB^. în Întreprinderile agricole de stat din județ : A FOST ÎNDEPLINIT LA LIVRĂRILE Preocuparea lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat din județul nostru pentru creșterea producției în sectorul zootehnic s-a materializat, printre altele, în li­vrarea către stat, pînă la 25 mar­tie a.c., a întregii cantități de lap­te de vacă (15.400 hl) prevăzute pentru acest trimestru. PLANUL TRIMESTRIAL DE LAPTE Planul trimestrial la acest indi­cator a fost îndeplinit, astfel, cu 6 zile înainte de termen. Tot înce­­pînd cu aceeași dată I.A.S. Oituz a început livrarea laptelui de oaie. Exemplul lucrătorilor din I.A.S. se impune a fi urmat și de către cei din cooperativele agricole de producție. CJ Viticultorii au răspuns PREZENT Concomitent cu efectuarea ară­turilor și însămînțărilor de primă­vară, cooperatorii acordă toată a­­tenția și celorlalte lucrări, cum ar fi, de pildă, cele din plantațiile viticole, știut fiind că orice întîr­­ziere atrage după sine diminuarea recoltei de struguri. La cooperativa agricolă Păncești, spre exemplu, zilele trecute lucrau la tăiatul viței de vie circa 300 coo­peratori. Numai în brigada con­dusă de Ion Chiriac erau la dato­rie 50 de viticultori. Cu toate aces­tea, cifra de 300 nu este deloc mare, dacă ne gîndim că unitatea are în cultură peste 400 hectare de viță. „Dezgropatul l-am­ terminat, relata inginera Eugenia Baxan, care, bine­înțeles, era în mijlocul cooperato­rilor, acolo unde de fapt se impune prezența specialistului. Acum lu­crăm intens la tăiatul viței, ope­rațiune prin care de fapt se stabi­lește nivelul producției, urmînd ca zilele viitoare să începem și le­gatul, in care scop avem aprovi­zionat tot ceea ce ne trebuie (araci, rafie etc.). Ingrășămintele, cile 200 kg azotat de amoniu la fiecare hectar, de asemenea sînt asigurate, ele urmînd a fi administrate odată cu mobilizarea solului". In primăvara aceasta, după cum am fost informați, podgoria coope­rativei din Păncești va spori cu încă 34 hectare, terenul respectiv fiind desfundat din toamna trecută, urmînd ca în scurt timp să înceapă­­ lucrările de amenajări și plantări. Granița necesară, circa 230 tone, după cum spunea președintele coo­perativei C. Diaconu, este asigurată în întregime. De asemenea s-au a­­provizionat peste 120.000 picheți, diferența, aproape 20.000, urmînd să fie aduși în unitate în următoa­rele 3—4 zile. Cu­ privește materia­lul săditor, nu există nici un fel de probleme, acesta fiind asigurat din producții proprii. Cu alte cu­vinte­ la Păncești sunt toate con­dițiile pentru buna desfășurare a lucrărilor de primăvară în vii. Și la C.A.P Cotofănești se lu­crează de zor. După ce întreaga su­prafață de viță a fost dezgropată, relata inginerul N. Păvăloiu, spe­cialistul unității, s-a trecut la tăia­tul acesteia, operațiune care va fi terminată, conform graficului, în primele zile ale lurtei aprilie. Pe întreaga suprafață, 76 hectare, în­grășămintele chimice au și fost administrate, dîndu-se cite 100 kg azotat de amoniu și 200 kg super­­fosfat la fiecare hectar. Și în alte cooperative au început lucrările în cîmp, iar din consta­tările făcute în teren rezultă că în zilele care urmează sînt toate con­dițiile pentru urgentarea lor în toate sectoarele de activitate : cul­tura mare, viticultură, pomicultură, legumi­cultură etc. De aceea, se impune ca încă de la început să fie mobilizate toate forțele și mij­loacele existente în unitățile agri­cole cât și cele puse la dispoziție de către secțiile I.M.R., în scopul grăbirii executării lucrărilor din actuala campanie, acestea făcîn­­du-se la timpul potrivit și în cele mai bune condiții agrotehnice. Vi­ticultura, după cum bine știm, s-a dezvoltat simțitor în ultimii ani, ceea ce ridică probleme deosebit de importante în vederea folosirii cu maximum de eficiență a investi­țiilor făcute, printre acestea un loc de seamă ocupîndu-i aplicarea exemplară a tuturor lucrărilor de întreținere. Ing. Gh. LUPU Angajamentele la confruntarea cu faptele Muntele de beton de la Poiana Uzului Pa șantierul barajului de la Po­iana Uzului se înregistrează succese remarcabile. Muntele de beton are de-acum, în total, 370.000 metri cubi, în acest fel, volumul stabilit a se realiza în etapa I a construc­ției, cu scadenta la sfirșitul acestui an, a fost depășit. In fotografie : barajul de la Po­iana Uzului, în amonte de care apele vor forma un lac de acumu­lare de 12 km, uriaș rezervor de apă al industriei chimice trotușene. Fotografia: Stelian NANIANU 37 tone de metal economisit la U.M.B. Fără a face nici o concesie cali­tății armăturilor industriale din fontă pe care le livrează prompt și ireproșabil beneficiarilor, colecti­vul Uzinei metalurgice Bacău reu­șește să mențină viu interesul stîr­­nit nu cu mult timp în urmă de acțiunea de mare amploare care are drept obiectiv realizarea în acest an a unei economii de 157 tone de metal. După cum ne infor­ma ieri directorul uzinei, tovară­șul Ioan Andrei, pînă acum s-au economisit: 37 tone de metal. în primul trimestru, defalcarea indica necesitatea unei economii de nu­mai 20 tone. Angajamentul pre­zintă deci, pentru această perioadă, o depășire demnă de luat în seamă. Prin reproiectarea unor repere și produse s-au economisit 26 de tone, iar în urma unor valoroase propu­neri făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni la locurile lor de muncă s-au economisit 11 tone de metal, în uzina băcăuană se ține o strictă evidență a consumului specific de metal pe baza bonurilor și a fișelor de­ materiale. Turnă­toria și prelucrările mecanice sunt sectoarele cu cea mai mare contri­buție în acțiunea de economisire a metalului. Mersul lucrărilor de investiții la Uzina de cauciuc Borzești In căutarea timpului pierdut Pelerinaje în străinătate cu viteză supersonică și lucrări executate în ritm de menuet Așadar, să recapitulăm. Ca idee — deprinsă din necesități de ordin economic (pe care, însă, nu le vom enumera aici), extinderea capacită­ții de producție a Uzinei de cau­ciuc datează de cîțiva ani, mai pre­cis de vreo patru. Ca obiectiv con­cret, stabilit prin hotărîre a Con­siliului de Miniștri și inclus în pla­nul de investiții, aceeași extindere are un certificat mai nou : luna iunie 1969. Sîntem, deci, după 10 luni de la­ momentul deschiderii lucrărilor. Pînă la intrarea în probe tehnolo­gice au mai rămas de parcurs circa 120 de zile. Iar dacă amintim in­dicațiile date de conducerea de partid și de stat privind eforturile ce trebuie depuse în scopul redu­cerii termenelor de execuție, în­seamnă că duetul constructor-bene­­ficiar are la dispoziție o cantitate de timp foarte strînsă, limitată la maxim. Să vedem, dar, ce s-a realizat. Un sondaj efectuat „din mers"­­ poate oferi detalii elocvente, pro sau contra, ale ritmului, nivelului fizic și celui valoric ? Desigur­­. Am fi preferat să constatăm, cu prilejul vizitei făcute, apropierea față de limitele superioare ale gra­ficelor de execuție. Inutilă spe­ranță, și aceasta pentru că liniile­­ au fost trasate în culori prea pa­lide, aproape inobservabile, încer­­cînd astfel să ascundă, dar fără să reușească, ceea ce, dimpotrivă, ar fi trebuit să constituie semnalul de alarmă cel mai strident: o doză apreciabilă de ușurință, de delă­sare chiar. Se caută, de către reprezentanți ai întreprinderilor specializate —■ și e un fel de-a spune că se caută — de aproape patru ani de zile, furnizori pentru o nouă instalație de producere a cauciucului. Cum, în ce fel, rămîne un mister pentru noi, cei neavizați- Cert este, însă, faptul că numeroasele comisii de specialiști care au colindat diver­sele țări care realizează asemenea utilaje nu au găsit nimic. Intere­sant lucru ! Iar acum, cînd situația presează, și încă puternic, s-a a­­doptat soluția de ultimă posibili­tate : pelerinaje cu viteză superso­nică, pe la terți producători, pentru ca totuși să­ se procure orice și in­diferent de condițiile ofertei. E folo­­sind termeni medicali, am putea-o asemui cu operația de reanimare, la care nu se știe întotdeauna dacă doza sporită de oxigen va avea sau nu efectul scontat. Dar, să nu fim sceptici, și să aș­teptăm scurgerea timpului. Pînă atunci, încă o constatare : în lim­bajul celor care au datoria, prin natura muncii lor, să se ocupe de mersul lucrărilor investiției, și-au făcut loc exprimările la viitor: „urmează să se realizeze", „ne vom strădui să asigurăm", „se vor lua măsuri" etc. etc. De ce se vorbește așa și nu altfel ? („Am organizat".. „s-a realizat". ..ne încadrăm în ter­mene"). Am fi preferat ! Proble- COMENTATOR (Continuare în pagina a II-a) C.P.b. Comănești. .Vedere parțială. Foto : P. IONAȘ Obținerea unor recolte bogate impune de la început: RITM INTENS IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON In ultimul timp vre­mea s-a incălzit simți­tor, pămintul zvîntin­­du-se suficient pentru declanșarea lucrărilor de sezon în mare parte din unitățile agricole de stat și cooperatiste. Preocupați în obține­rea unor producții spo­rite, peste tot lucră­torii ogoarelor depun eforturi sporite în ve­derea bunei desfășu­rări a campaniei de primăvară. De altfel, in paginile ziarului nostru din ultimele zile am consemnat entuzias­mul țăranilor coope­ratori privind executa­rea muncilor agricole, fapt deosebit de impor­tant pentru asigurarea unui suport sigur în ve­derea obținerii de re­colte bogate în acest an. Bîrsănești Deși zăpada nu s-a topit complet de pe toate tarlalele cooperativei agricole de pro­ducție din Bîrsănești, acolo unde terenul a permis s-a trecut cu toate forțele la executarea lucrărilor de pri­măvară. Pînă ieri, după cum ne-a informat tovarășul Gh. Sandu, secretarul comitetului comunal de partid, au fost însămînțate 20 hectare cu mazăre, 10 hectare cu ovăz și 10 hectare cu borceag. De asemenea, a început pregăti­tul terenului în vederea însămînțatului de legume în cîmp. în pomicultură, s-au terminat tăierile pe suprafața de 56 hectare, ame­­najindu-se totodată peste 5.000 terase individuale. (Prin telefon de la Gh. OPREA, activist al Comitetului municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej). Gura Viii Harnicii cooperatori de la C.A.P. Dumbrava, comuna Gura­­ Văii, au obținut realizări fru­moase în primele zile ale cam­paniei agricole. Bilanțul e fructuos : s-au însămîntat 10 ha cu in și 7 ha cu ovăz, au fost executate lucrări de sortare a cartofilor din siloz, s-au împrăș­tiat îngrășăminte chimice , mulți cetățeni au ieșit la curățatul pășunilor — lu­crare executată pe o suprafață de peste 50 ha care a și fost fertilizată cu îngrășăminte chimice, concomitent executîndu-se și aproape 20 ha alături de primăvară. Realizări frumoase au obținut și cooperatorii de la C.A.P. Gura Văii care au efectuat peste 20 ha alături de primăvară, au pregătit terenul pentru în­­sămînțări pe o suprafață de 20 ha, s-au terminat tăierile la pomi, iar în gră­dina de legume s-au însămînțat­ 230 m­p răsadnițe cu roșii de toamnă și ar­dei, s-a însămînțat în cîmp un hectar cu morcov. Ștefan cel Mare Folosind din plin timpul bun de lucru, membrii cooperativei agricole de producție Ștefan cel Mare, sprijiniți de către secția de mecanizare, au reușit ca în numai citeva zile bune de lucru să execute arături — cu tractoarele și atelajele — pe suprafața de 70 hec­tare din cele 100 planificate. După cum ne-a informat președintele coope­rativei, M. Hîrlea, in următoarele 3—4 zile lucrarea va fi încheiată. De ase­menea, a început însămîntatul borceagului. Ieri trebuia să se treacă la se­mănatul anului, terenul fiind deja pregătit pe suprafața de 15 hectare. Nopțile australe la răscruci dintre cele două oceane înd­em­nesc orice viețuitoare cînd simț­ina vîntului și a mării împrumu inflexiunile vocii omenești de bocete sfîșietoare la rîsete dem­­nice, și parcă o mare de oamen își cheamă și-și gonesc semenii­­ aceste tărîmuri. Și au venit, a plecat, s-au stabilit aici pentr totdeauna, le-au părăsit cu nosta­gie sau cu blesteme. Aici unde s­întind fărîmăturile sau bucă­tari de pămînt pierdute prinț­ valurile uriașe într-un perpetu zbucium, aici unde luna și stelei sînt parcă mai aproape de oamen aici în aceste insule se întinde ța­ra pe care locuitorii ei o numes­cnasin — țara indienilor dna. De nu sub acest nume a cunoscut­­lumea, atunci cînd i se duses vestea de El­ Dorado al aurului , blănurilor de nutrui, ci sub nu­mele de Țara de Foc. Oamenii d aici, un amestec ciudat între ani aîcalufii, yamana, stăpînii din tot­deauna ai acestor insule și veneti­cii atrași de sclipirile metaluli, galben cu inimile lor de piatră oameni ce nu știau unde se va statornici. Ei au risipit cu lopeți s­cutere liniștea triburilor de băști­nași. Acum, în păstorii, vînători de guanacos, muncitorii de la fer­me sau pescarii cu poncho (veș­mint indian) și sombrero, cu grei recunoști pe mîndrii stăpîni di Florica VRINCEANU (Continuare în pagina a II-a)

Next