Steagul Roşu, martie 1970 (Anul 25, nr. 5307-5332)
1970-03-28 / nr. 5330
Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii politicii internaționale a Republicii Socialiste România: nea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. (Continuare în pagina a lli-a) BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVgRâtîANĂ EM. EMINESC” gg m j țM. EMinw gg gpr* Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale In sală se aflau deputații marelui sfat al țării, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și statului, tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, MaDeschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvintul deputații : Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mihail Lupșan, maistru la Combinatul siderurgic din Reșița, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate, Eduard Eisenburger, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ursu, președintele Comitetului de stat pentru energia nucleară, Ștefan Peteki, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătărelu, președintele Cooperativei agricole de producție „Gheorghe Doja", județul Ialomița, Ion Cumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Consiliului National al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarășul Ștefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărire care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. ANUL XXV — NR. 5.330 (6.809) SIMBATA 28 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969" re prezentată de tovarășul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe Stimați tovarăși. Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă in unitate dialectică, în armonie deplină cu politica internă, servind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție, în spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profundă responsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promovarea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluționării problemelor majore ale vieții internaționale, statornicirii păcii și securității in Europa și în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris in viața poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare,întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerînd că normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întărirea legăturilor bilaterale, România a acționat și„ acționează cu perseverență în vederea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. În anul 1969, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia,, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate statele, România așează principiile — care capătă o importanță sporită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării' independenței' și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne și externe. Așezînd neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adîncire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-științifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu întâlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorighe,au ver ca tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi între președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vecei Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Ungară. Relațiile tării noastre cu R. P. Albania au evoluat intr-un spirit de întelegere reciprocă, existând posibilitați pentru extinderea lor în viitor întilnirile și discuțiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidență noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, în avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contributie de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii și colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză în toamna anului trecut, au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Ciu ■ En-lai și cu alți conducători din R. P. Chineză, in probleme privind construcția socialistă în cele două țări, dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu 14. D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud ,s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreapta împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R. P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, colaborarea și cooperarea in domeniul economic cu toate țările socialiste. Țara noastră își dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite in Europa de forțele imperialiste, împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. în cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, condusa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la intîlnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întîlniri, precum și celelalte reuniuni ale țărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sînt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — în acest fel — să se aducă, o contribuție importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidarității dintre tarile socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificîndu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, întrajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre statele socialiste., depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orînduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relatiilor internationale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru,de la interesele generale ale socialismului, guvernul român este, hotărit să facă și în viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socialiste, în condițiile existenței de state cu orinduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului international. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al tării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii în toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participareasa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea contactelor politice, a schimburilor economice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele, manifestând preocuparea de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc avantajoase. în anul precedent au fost încheiate 7b de noi înțelegeri, acorduri și convenții de colaborare în diferite de" (continuare în pagina a III-a) ~ %lA HOTARIREA Marii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Națională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internațională desfășurată de Republica Socialistă România in anul 1969, hotărăște : Aprobă linia politică externă și activitatea internațională a Republicii Socialiste România desfășurată în anul 1969 . Reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România de a promova și în viitor, în politica sa externă, întărirea și dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fară deosebire de orînduire socială ș pe baza principiilor suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc , sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominația colonială și lărgirea relațiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, întărirea unității și solidarității cu forțele antimperialiste ale contemporaneității , însărcinează Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru Înfăptuirea acestei politici. PLENIRA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toți membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, in general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-adevăr, in perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluționarea chestiunilor de muncă și viață care îi privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a problemelor de ordin gospodărescedilitar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire in domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cât și unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al orașelor și comunelor, în crearea unor condiții de viată tot mai bune cetățenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toți deputații acordă atenția cuvenită problemelor ridicate în întilnirile avute cu cetățenii. Trebuie să atragem atenția tuturor deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cît și ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sînt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate soluționa, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai așa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unității Socialiste se preocup cu adevărat de problemele lor. Actlo unde nu există încă condiții pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicații pline de răbdare cetățenilor , procedînd astfel vom avea de cîștigat din toate punctele de vedere. Așa cum am mai spus și în alte împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Unității Socialiste, precum și organele de partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluționarea problemelor ridicate de cetățeni. Activiștii organelor de stat, de partid și ai organizațiilor obștești — deci și ai consiliilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetățenilor. Numai în măsura in care își îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribuțiuni ei se bucură de încrederea cetățenilor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului de viată și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Naționale să prezinte Si mod mai organizat dări de seamă în fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga țară. Cu acest prilej să se dezbată aici problemele legate de activitatea deputaților, modulele rezolvare a problemelor ridicate de alegători, cît, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum și hotărîrile Marii Adunări Naționale privind calitatea produselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputații mențin contactele cu alegătorii, ii informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetățenii, în Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești , de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizații participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat in alegeri în fața poporului, realizarea politicii partidului și statului. In această privință cred că atît Consiliul Național, cît și consiliile județene au făcut încă destul de puțin: în planul de măsuri al Consiliului Național există unele prevederi în această privință ; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viată consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activității organizațiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creșterea contribuției uniunilor de scriitori, artiști plastici și compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acțiuni în această direcție. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — și care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetățenească în activitatea Uniunii Scriitorilor și a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetățenii. Desigur, în cadrul acțiunilor de care s-a vorbit, artiștii vor citi sau vor prezenta cetățenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte și ce spun cititorii. Din aceasta va ieși ceva util atît pentru public, cît și pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creație sprijin, astfel incit să poată înțelege mai bine operele. In același timp însăși scriitorii, artiștii, oamenii de creație în general vor înțelege mai bine aspirațiile și dorințele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorințelor și năzuințelor cetățenilor patriei noastre. Deci din strîngerea acestui contact are de cîștigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta și cultura, oamenii de creație, cetățenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecților. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Național trebuie să le facă Uniunii Arhitecților este aceea de a asigura ca in fiecare județ să existe cîțiva arhitecți ; oricîte eforturi ar depune Uniunea Arhitecților din București, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecții care trăiesc și muncesc în județe. Sunt de acord ca județele să se adreseze Uniunii Arhitecților, urmîază ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecților — cadre din învățămînt și din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării și în proiectare. Eu cred că, într-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecți pentru județele care n-au institute puternice, aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd județelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sînt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor în cadrul consiliului nostru, cred că organizațiile care fac parte din Consiliul Național, cît și biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să făr (Continuare în pagina a IV-a) In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetățeni in campania electorală din ianuariemartie 1969, precum și activitatea depusă pina acum de consiliile Frontului Unității Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme și programul de activitate al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfășurată de Frontul Unității Socialiste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. tul Plenara a adoptat texdocumentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicității. Plenara a hotărit ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ca reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv ai Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Societăților de Științe Medicale și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Dumitru Constantin Petre, Toma, Carol Sollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascanio. în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntul tovarășului GHEORGHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean Datorită consecvenței cu care Comitetul Central al partidului, Consiliul de Stat și guvernul țării promovează principiile și normele unanim recunoscute ale raporturilor internationale, a subliniat deputatul Gheorghe Roșu — România este astăzi cunoscuta, apreciată și stimată pe plan mondial de popoarele iubitoare de pace, împreună cu întregul nostru popor, comuniștii, toti oamenii muncii din circumscripția pe care o reprezint și din județul in care îmi desfășor activitatea,, apreciază în mod deosebit contribuția secretarului general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la elaborarea și înfăptuirea politicii externe a României, în care își găsesc întruchiparea năzuințele poporului român de pace și cooperare internațională, interesele socialismului, păcii și progresului in lume. Din documentul ce ne-a fost prezentat se desprinde încă o dată, cu pregnanță, faptul că partidul și statul nostru situează în centrul politicii externe a României, în spiritul hotărârilor Congreselor al IX-lea și al X-lea ale partidului, prietenia cu toate țările sistemului socialist mondial, adîncirea colaborării și cooperării dintre ele pe temelia principiilor marxist-leniniste, ale internaționalismului socialist, egalității în drepturi, respectului reciproc, independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărășești, ceea ce corespunde cerințelor și intereselor tuturor țărilor socialiste, cauzei generale a socialismului păcii. Sunt bine cunoscute contribibuția activă a României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în extinderea colaborării și cooperării economice cu toate țările socialiste, propunerile făcute și acțiunile întreprinse de tara noastră pentru dezvoltarea formelor de cooperare și colaborare bi și multilaterală. Anul trecut, delegații române la cel mai înalt nivel au participat la activitatea și întîlnirile C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, iar reprezentantă țării noastre în aceste organizații au desfășurat o activitate intensă în sprijinul dezvoltării, colaborării, și cooperării între statele participante. Ca deputat, ca activist de partid, eu apreciez în mod deosebit faptul că anul trecut au avut loc întîlniri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu și ale altor tovarăși din conducerea partidului și statului nostru, cu conducători de partid și de stat ai (Continuare în pagina a III-a) Zona indui £ tr £ ü”,„