Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)

1970-05-30 / nr. 5382

1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN T] ANUL XXV — Nr. 5.382 (6.861) SÎMBATA 30 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu to­varășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vi­zitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și în­treprinderi industriale, unități agricole de stat și coopera­tiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridi­carea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un pu­ternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Co­munist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toa­te forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asi­­gurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat, se în­dreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bi­ne: cîmpii întinse, învăluite în ver­dele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pă­mînturile ialomițene, apar ici-colo,­­ cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă mai mari, tot mai mari, pînă cînd cu­­­­prind în viitoarea lor sate, șosele, li­vezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — tre sate se succed aproape unite de ape­le Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în a­­ceastă zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sin­tem­ în fața sediului fermei nr. 4 a Întreprinderii agricole de stat Vlă­­deni —­ mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndi­guită dintre Dunăre și Brațul Borcea, în întîrm­pinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici to­­­varășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar gene­ral al Ministerului Agriculturii și Silvicul­turii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul u­­nei șalupe, la cercetarea stării digu­lui care împrejmuiește ogoarele în­treprinderii, ferindu-le de năvala ape­lor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malu­lui Borcei, mii și mii de saci de polie­tilenă plini cu nisip sau pămînt, sti­vuiți cu grijă, în unele locuri de­pășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, ape­le sînt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cu­noscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lu­crează la Gura Săltavei, la fel, la Ți­­pirigelu, la Repejorii, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostea­ză. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vă­dind un puternic­ optimism, pe secre­tarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au chel­tuit atîta trudă și bani, indică măsu­rile care trebuie luate în continuare Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi feli­cită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secreta­rului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zo­na industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii­ din oraș și din co­munele apropiate, aflînd de vizita se­cretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o at­mosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cu­­vînt de bun sosit. Oaspeții sînt­ invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lu­crări de investiții ce se fac în uni­tățile combinatului, pentru ca din a­­nul viitor ei să atingă proiectată — 50.000 tone capacitatea celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte pro­duse. După vizitarea sectorului turnătorie tovarășul Nicolae Ceaușescu, remar­cînd deficiențele existente aici, indi­că luarea neîntîrziată­ a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gos­­poduri mai bine utilajele, materia pri­mă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloa­na mașinilor oficiale străbate princi­palele artere ale orașului îndreptâin­du-se spre Fabrica de confecții. ..Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căl­dură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Continuare în pag. a IV-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Mim­e, în ziarul nostru : Pagină Minm 9?El Din cuprins : a — Fanioanele țărilor par­ticipante (în exclusivi­tate), — Arbitrii, antrenorii, e­­chipele, — Efectele altitudinii, — Programul complet al transmisiilor Radiotele­­viziunii, — Ultimele știri din Mexic. Un obiectiv de primă urgență: înlăturarea grabnică a urmărilor provocate de calamități Calamitățile din această perioadă au provocat pagube însemnate și­ în județul nostru. Au fost inundate importante suprafețe de teren agri­col, au fost distruse sau avariate rețele de comunicații (în special drumuri și poduri), precum și peste 1000 locuințe, ca urmare a alune­cărilor de teren. Starea actuală a drumurilor și po­durilor, a digurilor de apărare, pre­cum și pericolul pe care îl prezin­tă în continuare cursurile de apă care și-au format noi albii, impun, din partea consiliilor populare, mă­suri energice pentru mobilizarea tu­turor resurselor locale (umane și materiale) pentru refacerea în cel mai scurt timp a obiectivelor afec­tate de calamități. Astfel, comitetele executive ale consiliilor populare comunale Fili­­pești, Săucești, Căiuți, Agăș, Oituz, Asău, Bogdănești etc. care au lu­crări de apărare împotriva inunda­țiilor, trebuie să treacă de urgen­ță la refacerea și consolidarea a­­cestora prin: completarea terasa­­mentelor, înierbarea taluzelor sau consolidarea lor cu piatră; supra­­înălțarea digurilor, refacerea pin­tenilor de dirijare și completarea lor cu piatră. Pentru îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor și poduri­lor ca și pentru restabilirea urgen­tă a circulației, este necesar să fie mobilizate toate forțele pentru cu­rățirea șanțurilor, a podețelor, în­depărtarea pămîntului de pe plat­forma drumurilor. Podurile și po­dețele avariate sau distruse trebuie reparate și consolidate prin folo­sirea materialelor din resursele lo­cale și cu sprijinul tehnic al per­sonalului sectoarelor de drumuri, folosindu-se, de asemenea, contri­buția voluntară la muncă a cetă­țenilor. Pentru procurarea unor materiale se recomandă și utiliza­rea fondurilor din cota de 0,45 la sută (impozit pe clădiri). Întreprin­derile de transport trebuie să pună la dispoziție, cu prioritate, mijloc- Ing. Ștefan CROITORU, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliu­lui popular județean Bacău cele solicitate pentru transportul materialelor, iar DSAPG să urgen­teze întocmirea documentațiilor privind executarea acestor lucrări, în vederea evitării accidentelor de circulație în zonele cu prăbușiri și surpări în platforma drumurilor se impun măsuri urgente pentru actualizarea mijloacelor de semna­lizare rutieră. Datorită debitelor mari de apă, unele rîuri, pîraie ca și unii to­­renți au produs erodări de maluri, schimbări de albii etc. este necesa­ră luarea unor măsuri de preveni­re și stabilizare, cum ar fi: conso­lidări de maluri, executarea unor lucrări simple cu gărdulețe (pinteni din piatră și lemn etc); despotmo­­lirea vechilor albii ale rîurilor, ca­nalelor și șanțurilor (de aluviuni, bolovani, trunchiuri de copaci); în­chiderea unor brațe ale apelor prin executarea de garduri de nuiele sau pămînt de-a latul albiei, pen­tru a se crea posibilitatea orientă­rii apei pe un singur braț. In urma viiturilor mari de apă s-a creat necesitatea executării u­­nor lucrări cu volum mai însem­nat. De aceea, comitetele executive ale consiliilor populare, trebuie să solicite acolo unde este cazul spri­jin de la Oficiul Fond Funciar Gospodărirea Apelor, care va reali­și­za documentația tehnică, asigurând și asistența de specialitate. O altă sarcină de primă urgen­ță, este rezolvarea de către condu­cerile CAP și comitetele executi­ve ale consiliilor populare, a proble­mei loturilor pentru construirea de locuințe necesare cetățenilor ale căror gospodării au fost distruse de calamități. Trebuie vegheat ca noile locuințe să fie judicios am­plasate, evitîndu-se terenurile inun­dabile sau alunecătoare și promo­­vîndu-se o folosire intensivă a a­­riei constructive. Toate aceste măsuri, ca și alte­le ce se vor întreprinde pe plan local, trebuie să asigure înlătura­rea, în cel mai scurt timp, a urmă­rilor provocate de calamitățile na­turale. Cu siguranță că cetățenii ju­dețului nostru vor răspunde in ace­lași spirit de dăruire patriotică, ca și pînă acum, la chemarea organe­lor locale de partid și de stat. Pagina a III-a COLOCVIU CETĂȚENESC Barometru al utilizării judicioase a potențialului tehnic și uman-PRODUCTIVITATEA Creșterea productivității muncii impune ca in fiecare întreprindere și ramură industrială să se ia măsuri pentru introducerea tehnicii și tehnolo­giei avansate de producție, pregătirea și perfectionarea calificării forței de muncă, fundamentarea științifică a normelor de lucru, întărirea disciplinei în fiecare secție și loc de muncă. Realizarea riguroasă a acestor imperative trebuie să constituie fundamentul activității economice din oricare între­prindere, postamentul desfășurării muncii productive, creatoare de impor­tante valori materiale. Analizînd modul cum a evoluat, în cursul perioadei ce a trecut din acest an, indicatorul productivității muncii la cîteva între­prinderi din județ, concluziile la care ajungem sunt diferite. In ÎNTREPRINDEREA DE MECA­NIZARE ȘI TRANSPORTURI FO­RESTIERE, sectorul COMANEȘTI, la sfîrșitul primelor patru luni ale anului s-au înregistrat rezultate frumoase. în această perioadă pla­nul a fost îndeplinit la toți indica­torii. Putem să exemplificăm cele spuse cu cîteva date: coeficientul de utilizare a parcului auto a fost realizat In proporție de 103 la sută, cel de utilizare a capacității în pro­porție de 102,4 la sută, parcursul mediu zilnic — 100,1 la sută, valoa­rea prestațiilor încasari prezintă o creștere de 12,7 la sută. Aceasta ar fi situația la patru luni. Analizînd însă modul cum este respectată rit­micitatea și cum este îndeplinit pla­nul în fiecare lună, ajungem la alte concluzii, deloc mulțumitoare. De pildă, în luna aprilie, planul fizic și productivitatea muncii nu au fost realizate. Este adevărat că s-a cu­noscut prea tîrziu sarcina de plan la productivitatea muncii pentru lu­na aprilie, însă aceasta nu este o scuză. I.M.T.F. Piatra Neamț, care coordonează direct activitatea sec­torului de la Comănești, a revenit asupra sarcinilor stabilite pentru tri­mestrul II de-abia la 27 aprilie, cînd a considerat că este necesar să facă o modificare a indicelui de producti­vitate a muncii; în planul inițial, productivitatea muncii reprezenta 1.830 t. km/t. capacitate. Realizările efective ale lunii aprilie depășesc vechea sarcină de plan, însă nu și pe cea nouă, care ajunge la 1.900 t. km/t. capacitate. încadrarea în noi­le prevederi este posibilă, așa după cum ne spune șeful sectorului, Constantin Baneș, numai prin des­fășurarea activității în două schim­buri. De­ fapt, acest lucru l-a avut în vedere și I.M.T.F. Piatra Neamț, dar nu a ținut seama că nu sunt în­că create posibilități de a se lucra în schimbul al II-lea. Nu este asi­gurat iluminatul la punctele de în­cărcare și înșiși beneficiarii deser­viți (U.E.I.L. Comănești și Agăș) nu lucrează în două schimburi. Este explicabil de ce conducerea tehni­­co-administrativă a I.M.T.F., secto­rul Comănești, nu știe cu cine a­­nume trebuie să colaboreze și ce a­­nume trebuie să transporte în cel de-al doilea schimb. Poate va reu­și totuși să rezolve enigma cei care au dat noua sarcină de plan. Sta­rea de lucruri existentă demon­strează cît de firave, cît de puțin mobilizatoare sînt aici unele pre­vederi de plan. Nu putem trece în­să cu vederea nici peste lipsurile sectorului de la Comănești. Colec­tivul de aici nu fructifică pe deplin multiplele rezerve de creștere productivității muncii, nu dă mai­­ multă viață acțiunii de depistare a Geta CHIRIȚA (Continuare în pag. a II-a) Cooperatori și mecanizatori : MAREA CULTURILOR! Vremea e în continuare favorabilă lucrului în cîmp și firesc este ca fiecare clipă să fie prețuită cum se cu­vine, adică folosită intens pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole de sezon. Cea mai presantă dintre ele, desigur, este însămînțatul porumbului — lucrare ce a mai rămas de efectuat pe 7.580 ha. Trebuie spus însă ca în ul­timele două zile nu s-au folosit toate condițiile materiale existente în unitățile noastre agricole. Cel puțin aceasta e concluzia ce se desprinde din compararea datelor furni­zate de Direcția agricolă, date din care rezultă că în două zile s-au însămînțat doar 2.279 ha, ceea ce, la nivelul for­țelor existente în județ, este, s-o recunoaștem, puțin, în ul­timă instanță se poate recurge și la pasul cu sapa, supra­fețele respective (acolo unde e posibil) să fie marcate pentru a se realiza rînduri drepte și astfel la întreținere să poată fi lucrate mecanizat Deci, pentru terminarea însămînțării porumbului — azi, miine — se cer folosite, întreaga zi lumină, toate trac­toarele (acolo unde terenul permite), toate atelajele, iar pe suprafețele unde terenul e încă moale, să se pună po­rumbul cu sapa. De asemenea, mijloacele mecanice neangajate la se­mănatul porumbului, fiecare braț de muncă — trebuie fo­losite cu maximum de eficiență — la executarea lucrări­­lor­­ fie întrețineri­i culturilor răsărite. Nu trebuie lăsat buruienilor nici un răgaz de creștere, deoarece acestea dijmuiesc foarte serios recolta, consumă o bună parte din îngrășămintele administrate solului. ȚĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI, FOLO­SIȚI DIN PLIN MIJLOACELE CE VA STAU LA DISPO­ZIȚIE, TIMPUL PRIELNIC , NU PRECUPEȚIȚI NICI UN EFORT PENTRU LICHIDAREA RĂMÎNERII IN URMĂ LA ÎNSĂMÎNȚAT ȘI ÎNTREȚINEREA CULTURILOR J COPIII JARA vor sa se cunoască Un scurt popas la Liceul nr. 3 din Bacău. Camera pionierului s-a transformat, ad-hoc, într-un depozit de co­fele aduse de elevii claselor V—VIII. Cal­cul fugar pentru cîte­va clase : clasa a VlI-a C a donat îmbrăcă­minte și rechizite in valoare de 1.200 lei ; clasele VIII C, VIII B . și Vili B, în valoare de circa 800 lei; celelalte clase, în valoare de 400 lei... O profesoară ne ci­tează cîteva nume... Sînt elevi care au do­nat personal obiecte în valoare de peste 200 lei. Dar două lu­cruri emoționează cel mai mult. în primul rînd, gestul unei clase. O clasă a VIII-a sare trăiește acum ultimele bucurii ale pionieriei. O clasă care a trimis pionierilor din locali­tățile sinistrate bluze și băști pionierești. O singură mențiune: Pionierii clasei a VIII-a , Liceul nr. 3 Bacău, către pionierii clasei a VII-a C, Liceul­­ Dej. Am luat in mină unul din aceste colete : bluza și bascul frumos aranjate,­ erau încon­jurate de cravata ro­șie, prinsă în inel. Și așa arătau toate cele­lalte colete, frumos stivuite în pungile de nylon. Dintr-unul a căzut un bilețel: „Buna mea colegă, îmi este inima numai durere la gun­­dul suferințelor prin care ai trecut. Primeș­te din partea mea cea mai profundă compa­siune și iartă-mă dacă în aceste clipe grele imi permit să-ți rea­mintesc un sfat pe care tu îl cunoști atît de bine: Fruntea sus, curaj și bărbăție ! Aș vrea să-mi scrii și să-mi comunici dacă mai ai nevoie de ceva pentru tine și pentru ai tăi“. Urmează semnătura și adresa. Și toate a­­ceste colete au sem­nături și adrese, in a­­ceste clipe grele, co­piii țării vor să se cu­noască și să se ajute. Apele se vor retrage în matcă, pierderile vor fi recuperate și va rămine în timp amin­tirea frumoasă și înăl­țătoare a solidarității. Ou­l­u I •p lantatorii de comori Odată cu navele care în de­cursul secolelor s-au scufundat în dreptul coastelor Marii Britanii, marea a înghițit și bogății fabu­loase. Pentru a le recupera, cău­tătorii de comori englezi au des­fășurat anul trecut o febrilă acti­vitate, ca niciodată pînă atunci. Numeroși scafandri amatori a­u căutat mult-doritele bare de aur, monede de argint, pietre prețioa­se, tunuri de bronz, care — aco­perite de mușchi — zac în a­­dîncuri, unde au fost trimise de furtuni, însă numai profesioniștii, echipe de specialiști cu experien­ță, au șansa de a găsi ceva. Nu­mai ei pot îndrăzni să se scufun­de în apele înșelătoare unde se presupune că ar exista comori. Stînci primejdioase mărginesc ci­mitirul „armadei" spaniole, a co­răbiilor neguțătorilor englezi și a numeroaselor vase scufundate în timpuri mai recente. Dar nu numai marea reprezintă obstacole serioa­se în calea căutătorilor de comori. Legile Angliei împiedică, la rîndul lor, pe aceștia să devină bogat! (Continuare tu pag. a ÎI-a) «StXWb

Next