Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)

1970-05-31 / nr. 5383

b A ANUL XXV — Nr. 5.383 (6.862) DUMINICA 31 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Producții mai mari, produse mai bune VALORIFICÎND SUPERIOR Întregul potențial = PRODUCTIV = Ca pe întreg cuprinsul patriei și In municipiul Bacău suntem­ marto­rii unor eforturi deosebite, ai unor adevărate acte de eroism, săvîrșite de toți locuitorii, în bătălia împo­triva catastrofelor pricinuite de sti­hia oarbă a apelor, pentru recupe­rarea pagubelor provocate la nive­lul economiei naționale de stagna­rea forțată a activității întreprinde­rilor sinistrate, participînd cu forțe înzecite la ampla acțiune patriotică ce se desfășoară pentru a pune la dispoziția societății bunuri cu­ mai multe și mai bune. Tineri și vîrst­­nici, femei și bărbați, muncitori, ță­rani, intelectuali, pensionari, oa­meni de cele mai diferite ocupații, animați de o înaltă conștiință pa­triotică, au răspuns ca un singur om chemării partidului, vibrantului apel adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, de organizațiile de masă și obștești, de a participa cu toate forțele pe marele front constructiv la înlăturarea grabnică a greutăților pricinuite de calamită­țile naturale, pentru redresarea cursului vieții economice și sociale. Avînd drept țintă măsurile stabilite de Consiliul municipal al Frontului Unității Socialiste, acești minunați I. ICHIM, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. oameni de pe meleagurile Bacăului au făcut zid, mai întîi, în apărarea unităților economice industriale și agricole de pericolul inundațiilor. Iată și citeva fapte. Sub îndruma­rea permanentă a inginerului Nico­­lae Barbu, directorul tehnic al Com­binatului de celuloză și hîrtie „Le­­tea“, un colectiv de oameni ai muncii a acționat zi și noapte, pînă la epuizare, la consolidarea digului, în scopul prevenirii inun­dării fabricii și al asigurării debitu­lui normal de apă industrială nece­sar funcționării neîntrerupte a u­­nității. La I.A.S. „Avicola“, ferma Gherăești, alți numeroși oameni au depus eforturi uriașe pentru îndi­guirea, pe sute de metri, a albiei pîrîului Birnat, în scopul evitării i­­nundației halelor de creștere a pă­sărilor. In primele rînduri ale bătă­liei cu apele s-au aflat inginerul Radian Proca, secretarul comitetului de partid, Nicolae Șova, șeful fer­mei, precum și inginerul Sorin But­naru­, directorul întreprinderii de utilaje transporturi. Forța unită a muncitorilor, tehnicienilor și spe­cialiștilor de aici a pus, pînă la ur­mă, stavilă furiei apelor, asigurînd desfășurarea normală a activității de producție în această importantă unitate economică a municipiului. E­­forturi deosebite au fost făcute și în zona industrială Mărgineni, unde, sute de muncitori, însuflețiți de e­­xemplul personal al tovarășilor A­­lexandru Anghel, șeful Autobazei de transporturi și Marcel Sapunk­za, directorul întreprinderii de in­dustrie a cărnii au intervenit la timp pentru a înlătura inunda­rea unităților economice și gospo­dăriilor cetățenilor din această par­te a municipiului. Și în zona din vecinătatea Bistriței s-a acționat hotărît, în vederea evitării perico­lului apelor și asigurării, astfel, a unei activități normale în întreprin­derile „Proletarul“, „Partizanul“, H.C.C. Ca și în satul Holt, de alt­fel, unde, provenit din timp de creș­terea debitului rîului Siret, coman­damentul municipal de luptă împo­triva inundațiilor a luat măsuri de construire a noi diguri, de consoli­ (Continuare In pagina a Il-a) Să creșteți MARI și-aprinși de dor! Radu CÂRNECI Primele amintiri se leagă de Mama, de legănările și cântecele-i dulci și senine și sub chipul ei de mii și zeci de mii de ani ne-am ri­dicat spre Soare, spre Viață, spre Copilărie, Copilărie ! Iată cuvântul care exprimă no­țiunea fără de care sufletul nos­tru ar fi lipsit de frăgezime, de gingășie și de puritate. Căci mai presus de orice Copi­lăria ne tace frumoși, sensibili, înclinați spre cintec și visare, spre fapte nemaiîntîlnite, spre aventuri formidabile ; de-aici din Copilărie încep să crească temerarii, cintă­­reții, inventatorii, cutezătorii, po­eții, eroii. Da, fără Copilărie, omul n-ar fi întreg, armonia lui interioară ar fi ciuntită, sufletul ar rămâne rece la mîngâierile sunetelor și culori­lor. Da, Copilăria este aura de vis și taină sub care maturi fiind ne regăsim, ne revedem, ne reînno­­bilăm, ne purificăm, ne înălțăm către frumuseți nepieritoare. O, Părinți, străduiți-vă și dați pruncilor voștri o Copilărie cit mai luminoasă, cit mai plină de bucurii adevărate, o Copilărie pli­nă de copilării și jocuri și învăță­minte, o Copilărie îndrăzneață, ar­monioasă, o Copilărie plină de gingășii, o Copilărie care să cul­tive dragostea față de Mamă și Ta­tă, de Frați și Surori, o Copilărie care să-I învețe Prietenia, o Co­pilărie în care sentimentul goștei de Neam și Pattie să tra­ite mai presus de orice f Si, mai ales, Invățați-i Omenia și Respectul și Prețuirea sinceră față de oameni, față de comorile înfăptuite de mintea și brațele ce­lor ce trudesc pretutindeni. Nu uitați, o, Părinți și Educa­tori, acum cînd trecem printr-o mare durere, cînd multora dintre voi le-au fost încredințate viețile a mii și mii de copii întristați, so­fiți pentru ei Mame și Tați atenți, duioși, înțelegători, plini de afec­țiune, pentru ca astfel sufletul lor să nu se schilodească de nemîn­­giire, pentru ca să crească mari, aprinși de dor, de nădejdi lumi­noase, dindu-i, astfel, Țării cetă­țeni puternici și frumoși, plini d­e virtuți demne de educatorii și sprijinitorii lor. Nu uitați. Copilăria este par­tea cea mai sensibilă a vieții, s-o îmbogățim, pentru toți copiii Ro­mâniei Socialiste cu cît mai mult Soare, cu cît mai mult Cîntec, cu cit mai alese Bucurii adevărate. în muncă­­maximum de efort Colectivul de salariați al Șantie­rului electromontaj Borzești, a de­pistat noi surse pentru ajutorarea populației sinistrate din unele ju­dețe ale țării. Pe lângă sumele re­zultate din muncă suplimentară și colectarea de obiecte, au fost strân­­se și predate la LG.M. și 20 tone de fier vechi, a cărui valoare a fost virată în contul 2.000. Acest harnic colectiv, în frunte cu comuniștii, a hotărit ca și în viitor să depună maximum de e­­fort pentru realizarea și depășirea sarcinilor de producție și a angaja­mentelor asumate în întrecere, con­știenți fiind că numai prin mun­că se vor putea vindeca rănile pri­cinuite de stihiile naturii. Hotărirea energeticienilor Cazangiii, turbiniștii și electri­cienii­ întreprinderii electrocentra­­le Borzești­ au hotărît să-și aducă un substanțial aport pentru lichida­rea pierderilor provocate de marile revărsări de­ ape. Astfel, prin mai buna întreținere și exploatare a a­­gregatelor, ei­ au hotărît să reducă, în acest an, peste angajamentul a­­sumat inițial, consumul specific de combustibil convențional cu încă 1.100 de tone, iar­­­ din reducerea consumului de reactivi chimici se vor realiza economii suplimentare de 60.000 lei. In acest fel cheltuielile de pro­ducție vor fi reduse, pe anul 1970, cu suma totală de 1.000.000 lei. ...Ba a mea e mai frumoasă Expresie elocventă a profundului spirit umanitar a societății noastre Ziarele, radioul și televiziunea au adus zilele acestea la cunoștința opiniei publice Hotărirea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Mi­niștri și a Consiliului Național al Frontului Unității So­cialiste cu privire la unele măsuri de ajutorare a popu­lației și a C.A.P. care au avut de suferit de pe urma ca­lamităților naturale din luna mai 1970. Aceasta consti­tuie încă o strălucită dovadă a grijii permanente, față de oamenii muncii, față de cei care în această perioadă au avut de suferit de pe urma calamității. Hotărirea amintită constituie un argument convingă­tor al faptului că măsurile preconizate de conducerea superioară de partid și de stat, personal de către tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU privind înlăturarea cît mai grabnică a consecințelor inundațiilor se traduc în viață, crează condiții optime reașezării Întregii activi­tăți pe o albie normală. Parcurgînd de la un capăt la celălalt textul acestui important document, constați spiritul profund uman care călăuzește întregul șir de măsuri, de înlesniri menite să sprijine în mod concret pe cei care au avut de suferit de pe urma naturii dezlănțuite. Este un titlu de mîndrie pentru fiecare cetățean al patriei noastre socialiste că trăiește în această țară în care socialismul a creat cadrul manifestării plenare a sentimentului de solidaritate umană, că toți, ca un sin­gur om s-au ridicat să refacă tot ce apele și alte cala­mități au distrus. Locuitorii județului nostru au primit cu deosebită sa­tisfacție această Hotărîre. Ei sunt hotărîți să-și sporească toate forțele în vederea înlăturării urmelor cauzate de calamități, să traducă în fapte indicațiile prețioase ale­ tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu prilejul recentei vizite făcute în județul Bacău. Ei își exprimă hotărirea de a munci fără preget pen­tru îndeplinirea exemplară a sarcinilor care le stau în față, să încheie cu succes actualul plan cincinal, să tra­ducă în viață programul elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea României socialiste multilate­ral dezvoltate. In sprijinul reconstruirii caselor Prin recenta Hotărîre a Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste, privind une­le măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție, care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970, revin o serie de sar­cini deosebite și cooperației de consum din județul nostru. Ca urmare Biroul executiv al Uniunii noastre județene a luat o serie de măsuri corespunzătoare. Așa, de pildă, a fost creată o re­zervă de materiale de construcție, care vor fi dirijate cu prioritate spre acele localități unde au fost distruse sau avariate locuințele cetățenilor. în prezent avem în stoc 80 tone tablă, 124 mc cherestea, 95.000 bucăți țiglă, 40.000 mp car­ton asfaltat, 30 tone ciment și al­tele. De asemenea, echipele de mese­riași ce lucrează în cadrul secții­lor noastre de prestări servicii au fost mobilizate de a realiza, cu prioritate, lucrări la cetățenii care au avut de suferit de pe urma cala­mităților. Acolo unde n-am avut or­ganizate secții de prestări cu pro­filul construcțiilor, sau numărul meseriașilor a fost mic față de ne­voi, s-au trimis de la o comună la alta meseriașii necesari. Echipa de zidari de la cooperati­va Parincea, de pildă, s-a deplasat să execute lucrări în comuna Izvo­ru Berheciului. Tot pentru a putea satisface ne­voile de materiale de construcție necesare refacerii gospodăriilor ca­lamitate, cu sprijinul organelor lo­cale de partid și de stat s-a inter­venit la forurile superioare pentru a nu se repartiza suplimentar 350 m o cherestea, 620 m c bile manele, 200 tone ciment, 100 tone tablă, 300.000 cărămizi, 100.000 bucăți ți­glă și altele, pentru care așteptăm rezolvarea în raport cu acoperirea necesităților actuale pe țară. Trebuie să remarcăm că o aten­ție deosebită se va acorda, execu­tării în termen cît mai scurt, a lu­crărilor, la care ne referim iar un accent deosebit va fi pus pe cali­tatea acestora. Lucrătorii cooperației de consum se vor găsi în permanentă mobili­zați, pentru a da viată Hotărîrii de mai sus, pentru a atenua, în cel mai scurt timp, urmările calamități­lor din județul nostru. Petre LUBCINSCHI, președinte al U.J.C.O. Bacău Prestigiul mărcii „CAROM“ CAROM — marcă născută cu nu­mai șapte ani în urmă­ pe Valea Trotușului. O întîlnim astăzi pe mi­lioanele de anvelope ale mijloace­lor de transport­ ce rulează pe dru­murile țării, în sute de sortimente de produse din cauciuc. Peste ho­tare, „CAROM"-ul și-a cucerit o fai­mă binemeritată în U.R.S.S., An­glia, Austria, Italia, Iugoslavia. Unul din indicii calitativi impor­tanți ai „CAROM“-ului — rezistența la rupere —a atins în prezent valori de 270—280 kgf/cm2, cu mult peste ceea ce se realiza la fabricarea pri­melor joturi de cauciuc. Mai amin­tim, de asemenea, omogenitatea lo­turilor, care în prezent nu mai în­registrează variații, plasticitatea constantă, Perfecționarea tehnologiei de fa­bricație, funcționarea corespunză­toare a instalațiilor atît la coagu­lare cît și la uscare și presare, spo­rirea competenței profesionale a personalului din secție, intensifica­rea activității de cercetare — iată numai cîțiva dintre factorii care au contribuit la întărirea prestigiului mărcii „CAROM". Pagina a mn-a:mm EL MONDIAL ’70 O nouă dovadă a grijii lată de om La Bîrsănești — localitate crunt lovită de alunecările de teren — prevederile Hotărîrii C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri și a Con­siliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste privind măsurile de ajutorare a populației și a coopera­tivelor agricole care au avut de su­ferit din cauza calamităților natu­rale din luna mai 1970, au fost stu­diate cu atenție. Mulți dintre cei cu casele distruse sau avariate au găsit în această hotărîre încă o do­vadă că partidul și guvernul le poartă o grijă deosebită,­ că avînd sprijinul obștei și al statului își vor reface cît mai repede gospodă­riile personale. Aici, la Bîrsănești, Hotărirea este studiată cu interes. O citește Nicu Balaban, loan Gh. Diaconu, Ilie Gheorghe și ceilalți de pe Valea Leorda, Nicolae C. Bălan, loan Gh. Căpraru, Gheorghe Miron și Costi­­că Geamăn din Brătești. Ziarele vor ajunge negreșit și la Albele, ca și spre Caraclău. Faliile de pămînt au alunecat,­ avariind grav din temelii , casele. Durerea din sufletele oame­nilor e mare, dar fiecare măsură luată de partid și guvern e menită să vină în ajutorul celor care au avut de suferit de pe urma calami­tății. Consiliile special alcătuite sta­bilesc acum daunele. Oamenii din Bîrsănești se opresc îndelung asupra sumelor ce le vor primi pe baza estimărilor făcute de consiliul popular și organele ADAS, în mod diferențiat pentru fiecare caz în parte, în funcție de pagube­le suferite, de veniturile și greută­țile familiilor respective. Sunt citite cu atenție pasajele care arată înles­nirile ce se acordă : obținerea cu prioritate a materialelor de con­strucții la prețuri de livrare fără impozit pe circulația mărfurilor, scutirea de taxe pentru obținerea autorizației de construcție și în­scrierea dreptului de proprietate etc. Ecoul favorabil al acestei Hot­ărîri, la Bîrsănești, ca și în alte locali­tăți din județ care au fost lovite de calamitățile naturale, demon­strează că în această măsură a par­tidului și guvernului cetățenii văd încă o dovadă a grijii față de om, față de interesele sale, mobilizîn­­du-i la înfăptuirea sarcinilor care stau în fața țării. Insămîntatul porumbului trebuie grabnic terminat TOATE FORȚELE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Nici o clipă de răgaz pînă la terminarea insăm­în țărilor ! Azi e dumi­nică, in cîmp insă e nevoie de fiecare braț valid de muncă la întreținerea culturilor. Aceasta întrucît in afara însămînțărilor, în agricultură sînt, la ora actuală, foarte multe lucrări de făcut, una mai urgentă ca alta. Astfel, suprafețe mari de culturi cer o intervenție hotârîtă din partea cooperatori­lor întrucît plantele de cultură se sufocă în masa buruienilor. Și în plantațiile viticole este nevoie de mîini harnice fiind mari su­prafețe pe care nu s-a făcut. încă sapa mare, tu­mnele vii nu s-a terminat plantatul spalierilor, întinsul sîrmelor și legatul viei. De actualitate, mai e și stropitul viilor, cositul lucernierelor, plantatul răsadului în legumicul­tura și cite altele, iar timpul, se știe, e foarte înaintat pentru unele lucrări. Iată deci suficiente motive de îndemn la muncă neobosită pe ogoare în aceste zile de sfîrșit al primăverii. Cu toate că azi e duminică, așa cum în industrie, peste tot, se lu­crează, și în agricultură, și cu atît mai mult aici unde e de recuperat o întîrziere serioasă, trebuie să se muncească din plin, cu toate torțele și mijloacele. M Consiliile de conducere, specialiștii, brigadierii — să asigure mobilizarea masei de cooperatori la efectuarea celor mai urgente dintre lucrările de sezon. CUM Să fie scoase de sub ape ultimele suprafețe, să se facă totul ca în cel mai scurt timp să poată fi însămînțată și ultima palmă de teren din aceste suprafețe. bih Să se acorde toată atenția scoaterii culturilor din buruieni prin prășitul manual sau mecanic, plivit etc. * Eforturi serioase se cer depuse în plantațiile de vii și pomi care, în unele cooperative sunt lăsate pe pla­nul doi, in perioada de întreținere a culturilor. ■* O lucrare rămasă în urmă și care trebuie înche­iată grabnic este și prima coasă la lucernă și trifoi. După cum se vede, volumul mare de lucrări, intîrzierea cauzată de ploi, cer ca zi de zi, inclusiv duminica, să se lucreze cu tragere de inimă și cu răspundere. Sînt zile hotărîtoare pentru recolta anului acesta și ca atare nici un efort nu-i prea mare ! Grave deficiențe in organizarea muncii Nici o clipă de răgaz in agricultură ȘI IN ZILELE DE MOARE SA SE LUCREZE DIN PLIN După multe. Îngrijorător de mul­te zile ploioase, iată, în sfîrșit, timpul așteptat cu înfrigurare, deo­și sebit de favorabil lucrului in cîmp. Folosirea lui cu maximum de in­tensitate — expresie a organizării La C.A.P. Corbasca chibzuite, pînă în detaliu, a mun­cii, a pregătirii tuturor condiții­lor necesare efectuării intr-un in­terval scurt a unor lucrări de ca­litate — este hotărîtoare pentru io­dul ogoarelor, pentru cantitatea de produse la hectar. Acest lucru l-au înțeles din vreme conducerile mul­tor cooperative agricole de pro­ducție, ale unor I.M.A., care, îndru­mate îndeaproape de organizațiile de partid, au făcut tot­ ce le-a stat în putință pentru ca imediat ce timpul a permis, să treacă din plin, cu toate forțele, la însămînțatul ulti­melor suprafețe cu porumb, la în­treținerea culturilor, la recolta­tul furajelor. Nu însă și con­ducerea cooperativei de produc­ție Corbasca, ca și conducerea I.M.A. din Răcăciuni. Citeva aspec­te . I. RUSU - - (Continuare în pagina a II-a) Evident, există în aceste zile un volum uriaș de muncă : evacuarea apei de pe ogoare acolo unde băl­tește, refacerea culturilor calami­tate, executarea lucrărilor de îngri­jire a plantelor. Toți cooperatorii și mecanizatorii, întreaga armată de lucrători de pe ogoare trebuie să se integreze în efortul general și să efectueze toate aceste lucrări în­­tr-un ritm rapid. In general, peste tot în coopera­tivele agricole pe care le-am vizi­tat vineri preocupările erau pe a­­ceeași direcție i executarea opera­tivă a muncilor agricole. La Gîr­­leni, toată lumea era pe cîmp. Pe tarlaua „Hălășeni" 160 cooperatori prășeau porumbul, iar pe sola „Pes­te canal" 100 cooperatori — majo­ritatea femei — lucrau cu spor. Și la grădina de legume aceeași mobi­lizare de forțe. In ultimele zile­­— potrivit celor relatata de ing. șef C. Bordei, și mecanizatorii au Intrat la lucru pe solele zvîntate. Pe 200 ha cu po­rumb a fost spartă crusta, iar 145 ha cu aceeași cultură a fost prășită mecanic. O participare masivă la lucru se remarcă în brigăzile con­duse de Gh. Grobanu și Ion Stan. In ritm Intens se lucra și la C.A.P. Racova. O freie furnizate de inginerul șef Petre Petrescu ilus­trează un Interes deosebit la efec­tuarea tuturor lucrărilor , 65 ha porumb prășit peste tot, 70 ha ocu­pate de aceeași cultură și 30 ha cu floarea-soarelui prășite mecanic, 30 ha cu sfeclă rărită, 20 ha cu cartofi prășit total, în nici un caz nu vrem să dimi­­­­nuăm meritele ce se cuvin pentru , eforturile depuse la Blăgești nu ve­i dem­a recuperării întîrzierilor." Ssf! (Continuare în pagin« * si­») - Justificările nu-si au loc

Next