Steagul Roşu, mai 1970 (Anul 25, nr. 5359-5383)
1970-05-31 / nr. 5383
b A ANUL XXV — Nr. 5.383 (6.862) DUMINICA 31 MAI 1970 4 pagini — 30 bani Producții mai mari, produse mai bune VALORIFICÎND SUPERIOR Întregul potențial = PRODUCTIV = Ca pe întreg cuprinsul patriei și In municipiul Bacău suntem martorii unor eforturi deosebite, ai unor adevărate acte de eroism, săvîrșite de toți locuitorii, în bătălia împotriva catastrofelor pricinuite de stihia oarbă a apelor, pentru recuperarea pagubelor provocate la nivelul economiei naționale de stagnarea forțată a activității întreprinderilor sinistrate, participînd cu forțe înzecite la ampla acțiune patriotică ce se desfășoară pentru a pune la dispoziția societății bunuri cu mai multe și mai bune. Tineri și vîrstnici, femei și bărbați, muncitori, țărani, intelectuali, pensionari, oameni de cele mai diferite ocupații, animați de o înaltă conștiință patriotică, au răspuns ca un singur om chemării partidului, vibrantului apel adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, de organizațiile de masă și obștești, de a participa cu toate forțele pe marele front constructiv la înlăturarea grabnică a greutăților pricinuite de calamitățile naturale, pentru redresarea cursului vieții economice și sociale. Avînd drept țintă măsurile stabilite de Consiliul municipal al Frontului Unității Socialiste, acești minunați I. ICHIM, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. oameni de pe meleagurile Bacăului au făcut zid, mai întîi, în apărarea unităților economice industriale și agricole de pericolul inundațiilor. Iată și citeva fapte. Sub îndrumarea permanentă a inginerului Nicolae Barbu, directorul tehnic al Combinatului de celuloză și hîrtie „Letea“, un colectiv de oameni ai muncii a acționat zi și noapte, pînă la epuizare, la consolidarea digului, în scopul prevenirii inundării fabricii și al asigurării debitului normal de apă industrială necesar funcționării neîntrerupte a unității. La I.A.S. „Avicola“, ferma Gherăești, alți numeroși oameni au depus eforturi uriașe pentru îndiguirea, pe sute de metri, a albiei pîrîului Birnat, în scopul evitării inundației halelor de creștere a păsărilor. In primele rînduri ale bătăliei cu apele s-au aflat inginerul Radian Proca, secretarul comitetului de partid, Nicolae Șova, șeful fermei, precum și inginerul Sorin Butnaru, directorul întreprinderii de utilaje transporturi. Forța unită a muncitorilor, tehnicienilor și specialiștilor de aici a pus, pînă la urmă, stavilă furiei apelor, asigurînd desfășurarea normală a activității de producție în această importantă unitate economică a municipiului. Eforturi deosebite au fost făcute și în zona industrială Mărgineni, unde, sute de muncitori, însuflețiți de exemplul personal al tovarășilor Alexandru Anghel, șeful Autobazei de transporturi și Marcel Sapunkza, directorul întreprinderii de industrie a cărnii au intervenit la timp pentru a înlătura inundarea unităților economice și gospodăriilor cetățenilor din această parte a municipiului. Și în zona din vecinătatea Bistriței s-a acționat hotărît, în vederea evitării pericolului apelor și asigurării, astfel, a unei activități normale în întreprinderile „Proletarul“, „Partizanul“, H.C.C. Ca și în satul Holt, de altfel, unde, provenit din timp de creșterea debitului rîului Siret, comandamentul municipal de luptă împotriva inundațiilor a luat măsuri de construire a noi diguri, de consoli (Continuare In pagina a Il-a) Să creșteți MARI și-aprinși de dor! Radu CÂRNECI Primele amintiri se leagă de Mama, de legănările și cântecele-i dulci și senine și sub chipul ei de mii și zeci de mii de ani ne-am ridicat spre Soare, spre Viață, spre Copilărie, Copilărie ! Iată cuvântul care exprimă noțiunea fără de care sufletul nostru ar fi lipsit de frăgezime, de gingășie și de puritate. Căci mai presus de orice Copilăria ne tace frumoși, sensibili, înclinați spre cintec și visare, spre fapte nemaiîntîlnite, spre aventuri formidabile ; de-aici din Copilărie încep să crească temerarii, cintăreții, inventatorii, cutezătorii, poeții, eroii. Da, fără Copilărie, omul n-ar fi întreg, armonia lui interioară ar fi ciuntită, sufletul ar rămâne rece la mîngâierile sunetelor și culorilor. Da, Copilăria este aura de vis și taină sub care maturi fiind ne regăsim, ne revedem, ne reînnobilăm, ne purificăm, ne înălțăm către frumuseți nepieritoare. O, Părinți, străduiți-vă și dați pruncilor voștri o Copilărie cit mai luminoasă, cit mai plină de bucurii adevărate, o Copilărie plină de copilării și jocuri și învățăminte, o Copilărie îndrăzneață, armonioasă, o Copilărie plină de gingășii, o Copilărie care să cultive dragostea față de Mamă și Tată, de Frați și Surori, o Copilărie care să-I învețe Prietenia, o Copilărie în care sentimentul goștei de Neam și Pattie să traite mai presus de orice f Si, mai ales, Invățați-i Omenia și Respectul și Prețuirea sinceră față de oameni, față de comorile înfăptuite de mintea și brațele celor ce trudesc pretutindeni. Nu uitați, o, Părinți și Educatori, acum cînd trecem printr-o mare durere, cînd multora dintre voi le-au fost încredințate viețile a mii și mii de copii întristați, sofiți pentru ei Mame și Tați atenți, duioși, înțelegători, plini de afecțiune, pentru ca astfel sufletul lor să nu se schilodească de nemîngiire, pentru ca să crească mari, aprinși de dor, de nădejdi luminoase, dindu-i, astfel, Țării cetățeni puternici și frumoși, plini de virtuți demne de educatorii și sprijinitorii lor. Nu uitați. Copilăria este partea cea mai sensibilă a vieții, s-o îmbogățim, pentru toți copiii României Socialiste cu cît mai mult Soare, cu cît mai mult Cîntec, cu cit mai alese Bucurii adevărate. în muncămaximum de efort Colectivul de salariați al Șantierului electromontaj Borzești, a depistat noi surse pentru ajutorarea populației sinistrate din unele județe ale țării. Pe lângă sumele rezultate din muncă suplimentară și colectarea de obiecte, au fost strânse și predate la LG.M. și 20 tone de fier vechi, a cărui valoare a fost virată în contul 2.000. Acest harnic colectiv, în frunte cu comuniștii, a hotărit ca și în viitor să depună maximum de efort pentru realizarea și depășirea sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate în întrecere, conștienți fiind că numai prin muncă se vor putea vindeca rănile pricinuite de stihiile naturii. Hotărirea energeticienilor Cazangiii, turbiniștii și electricienii întreprinderii electrocentrale Borzești au hotărît să-și aducă un substanțial aport pentru lichidarea pierderilor provocate de marile revărsări de ape. Astfel, prin mai buna întreținere și exploatare a agregatelor, ei au hotărît să reducă, în acest an, peste angajamentul asumat inițial, consumul specific de combustibil convențional cu încă 1.100 de tone, iar din reducerea consumului de reactivi chimici se vor realiza economii suplimentare de 60.000 lei. In acest fel cheltuielile de producție vor fi reduse, pe anul 1970, cu suma totală de 1.000.000 lei. ...Ba a mea e mai frumoasă Expresie elocventă a profundului spirit umanitar a societății noastre Ziarele, radioul și televiziunea au adus zilele acestea la cunoștința opiniei publice Hotărirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste cu privire la unele măsuri de ajutorare a populației și a C.A.P. care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale din luna mai 1970. Aceasta constituie încă o strălucită dovadă a grijii permanente, față de oamenii muncii, față de cei care în această perioadă au avut de suferit de pe urma calamității. Hotărirea amintită constituie un argument convingător al faptului că măsurile preconizate de conducerea superioară de partid și de stat, personal de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU privind înlăturarea cît mai grabnică a consecințelor inundațiilor se traduc în viață, crează condiții optime reașezării Întregii activități pe o albie normală. Parcurgînd de la un capăt la celălalt textul acestui important document, constați spiritul profund uman care călăuzește întregul șir de măsuri, de înlesniri menite să sprijine în mod concret pe cei care au avut de suferit de pe urma naturii dezlănțuite. Este un titlu de mîndrie pentru fiecare cetățean al patriei noastre socialiste că trăiește în această țară în care socialismul a creat cadrul manifestării plenare a sentimentului de solidaritate umană, că toți, ca un singur om s-au ridicat să refacă tot ce apele și alte calamități au distrus. Locuitorii județului nostru au primit cu deosebită satisfacție această Hotărîre. Ei sunt hotărîți să-și sporească toate forțele în vederea înlăturării urmelor cauzate de calamități, să traducă în fapte indicațiile prețioase ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu prilejul recentei vizite făcute în județul Bacău. Ei își exprimă hotărirea de a munci fără preget pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor care le stau în față, să încheie cu succes actualul plan cincinal, să traducă în viață programul elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea României socialiste multilateral dezvoltate. In sprijinul reconstruirii caselor Prin recenta Hotărîre a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție, care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970, revin o serie de sarcini deosebite și cooperației de consum din județul nostru. Ca urmare Biroul executiv al Uniunii noastre județene a luat o serie de măsuri corespunzătoare. Așa, de pildă, a fost creată o rezervă de materiale de construcție, care vor fi dirijate cu prioritate spre acele localități unde au fost distruse sau avariate locuințele cetățenilor. în prezent avem în stoc 80 tone tablă, 124 mc cherestea, 95.000 bucăți țiglă, 40.000 mp carton asfaltat, 30 tone ciment și altele. De asemenea, echipele de meseriași ce lucrează în cadrul secțiilor noastre de prestări servicii au fost mobilizate de a realiza, cu prioritate, lucrări la cetățenii care au avut de suferit de pe urma calamităților. Acolo unde n-am avut organizate secții de prestări cu profilul construcțiilor, sau numărul meseriașilor a fost mic față de nevoi, s-au trimis de la o comună la alta meseriașii necesari. Echipa de zidari de la cooperativa Parincea, de pildă, s-a deplasat să execute lucrări în comuna Izvoru Berheciului. Tot pentru a putea satisface nevoile de materiale de construcție necesare refacerii gospodăriilor calamitate, cu sprijinul organelor locale de partid și de stat s-a intervenit la forurile superioare pentru a nu se repartiza suplimentar 350 m o cherestea, 620 m c bile manele, 200 tone ciment, 100 tone tablă, 300.000 cărămizi, 100.000 bucăți țiglă și altele, pentru care așteptăm rezolvarea în raport cu acoperirea necesităților actuale pe țară. Trebuie să remarcăm că o atenție deosebită se va acorda, executării în termen cît mai scurt, a lucrărilor, la care ne referim iar un accent deosebit va fi pus pe calitatea acestora. Lucrătorii cooperației de consum se vor găsi în permanentă mobilizați, pentru a da viată Hotărîrii de mai sus, pentru a atenua, în cel mai scurt timp, urmările calamităților din județul nostru. Petre LUBCINSCHI, președinte al U.J.C.O. Bacău Prestigiul mărcii „CAROM“ CAROM — marcă născută cu numai șapte ani în urmă pe Valea Trotușului. O întîlnim astăzi pe milioanele de anvelope ale mijloacelor de transport ce rulează pe drumurile țării, în sute de sortimente de produse din cauciuc. Peste hotare, „CAROM"-ul și-a cucerit o faimă binemeritată în U.R.S.S., Anglia, Austria, Italia, Iugoslavia. Unul din indicii calitativi importanți ai „CAROM“-ului — rezistența la rupere —a atins în prezent valori de 270—280 kgf/cm2, cu mult peste ceea ce se realiza la fabricarea primelor joturi de cauciuc. Mai amintim, de asemenea, omogenitatea loturilor, care în prezent nu mai înregistrează variații, plasticitatea constantă, Perfecționarea tehnologiei de fabricație, funcționarea corespunzătoare a instalațiilor atît la coagulare cît și la uscare și presare, sporirea competenței profesionale a personalului din secție, intensificarea activității de cercetare — iată numai cîțiva dintre factorii care au contribuit la întărirea prestigiului mărcii „CAROM". Pagina a mn-a:mm EL MONDIAL ’70 O nouă dovadă a grijii lată de om La Bîrsănești — localitate crunt lovită de alunecările de teren — prevederile Hotărîrii C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste privind măsurile de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970, au fost studiate cu atenție. Mulți dintre cei cu casele distruse sau avariate au găsit în această hotărîre încă o dovadă că partidul și guvernul le poartă o grijă deosebită, că avînd sprijinul obștei și al statului își vor reface cît mai repede gospodăriile personale. Aici, la Bîrsănești, Hotărirea este studiată cu interes. O citește Nicu Balaban, loan Gh. Diaconu, Ilie Gheorghe și ceilalți de pe Valea Leorda, Nicolae C. Bălan, loan Gh. Căpraru, Gheorghe Miron și Costică Geamăn din Brătești. Ziarele vor ajunge negreșit și la Albele, ca și spre Caraclău. Faliile de pămînt au alunecat, avariind grav din temelii , casele. Durerea din sufletele oamenilor e mare, dar fiecare măsură luată de partid și guvern e menită să vină în ajutorul celor care au avut de suferit de pe urma calamității. Consiliile special alcătuite stabilesc acum daunele. Oamenii din Bîrsănești se opresc îndelung asupra sumelor ce le vor primi pe baza estimărilor făcute de consiliul popular și organele ADAS, în mod diferențiat pentru fiecare caz în parte, în funcție de pagubele suferite, de veniturile și greutățile familiilor respective. Sunt citite cu atenție pasajele care arată înlesnirile ce se acordă : obținerea cu prioritate a materialelor de construcții la prețuri de livrare fără impozit pe circulația mărfurilor, scutirea de taxe pentru obținerea autorizației de construcție și înscrierea dreptului de proprietate etc. Ecoul favorabil al acestei Hotărîri, la Bîrsănești, ca și în alte localități din județ care au fost lovite de calamitățile naturale, demonstrează că în această măsură a partidului și guvernului cetățenii văd încă o dovadă a grijii față de om, față de interesele sale, mobilizîndu-i la înfăptuirea sarcinilor care stau în fața țării. Insămîntatul porumbului trebuie grabnic terminat TOATE FORȚELE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Nici o clipă de răgaz pînă la terminarea insămîn țărilor ! Azi e duminică, in cîmp insă e nevoie de fiecare braț valid de muncă la întreținerea culturilor. Aceasta întrucît in afara însămînțărilor, în agricultură sînt, la ora actuală, foarte multe lucrări de făcut, una mai urgentă ca alta. Astfel, suprafețe mari de culturi cer o intervenție hotârîtă din partea cooperatorilor întrucît plantele de cultură se sufocă în masa buruienilor. Și în plantațiile viticole este nevoie de mîini harnice fiind mari suprafețe pe care nu s-a făcut. încă sapa mare, tumnele vii nu s-a terminat plantatul spalierilor, întinsul sîrmelor și legatul viei. De actualitate, mai e și stropitul viilor, cositul lucernierelor, plantatul răsadului în legumicultura și cite altele, iar timpul, se știe, e foarte înaintat pentru unele lucrări. Iată deci suficiente motive de îndemn la muncă neobosită pe ogoare în aceste zile de sfîrșit al primăverii. Cu toate că azi e duminică, așa cum în industrie, peste tot, se lucrează, și în agricultură, și cu atît mai mult aici unde e de recuperat o întîrziere serioasă, trebuie să se muncească din plin, cu toate torțele și mijloacele. M Consiliile de conducere, specialiștii, brigadierii — să asigure mobilizarea masei de cooperatori la efectuarea celor mai urgente dintre lucrările de sezon. CUM Să fie scoase de sub ape ultimele suprafețe, să se facă totul ca în cel mai scurt timp să poată fi însămînțată și ultima palmă de teren din aceste suprafețe. bih Să se acorde toată atenția scoaterii culturilor din buruieni prin prășitul manual sau mecanic, plivit etc. * Eforturi serioase se cer depuse în plantațiile de vii și pomi care, în unele cooperative sunt lăsate pe planul doi, in perioada de întreținere a culturilor. ■* O lucrare rămasă în urmă și care trebuie încheiată grabnic este și prima coasă la lucernă și trifoi. După cum se vede, volumul mare de lucrări, intîrzierea cauzată de ploi, cer ca zi de zi, inclusiv duminica, să se lucreze cu tragere de inimă și cu răspundere. Sînt zile hotărîtoare pentru recolta anului acesta și ca atare nici un efort nu-i prea mare ! Grave deficiențe in organizarea muncii Nici o clipă de răgaz in agricultură ȘI IN ZILELE DE MOARE SA SE LUCREZE DIN PLIN După multe. Îngrijorător de multe zile ploioase, iată, în sfîrșit, timpul așteptat cu înfrigurare, deoși sebit de favorabil lucrului in cîmp. Folosirea lui cu maximum de intensitate — expresie a organizării La C.A.P. Corbasca chibzuite, pînă în detaliu, a muncii, a pregătirii tuturor condițiilor necesare efectuării intr-un interval scurt a unor lucrări de calitate — este hotărîtoare pentru iodul ogoarelor, pentru cantitatea de produse la hectar. Acest lucru l-au înțeles din vreme conducerile multor cooperative agricole de producție, ale unor I.M.A., care, îndrumate îndeaproape de organizațiile de partid, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca imediat ce timpul a permis, să treacă din plin, cu toate forțele, la însămînțatul ultimelor suprafețe cu porumb, la întreținerea culturilor, la recoltatul furajelor. Nu însă și conducerea cooperativei de producție Corbasca, ca și conducerea I.M.A. din Răcăciuni. Citeva aspecte . I. RUSU - - (Continuare în pagina a II-a) Evident, există în aceste zile un volum uriaș de muncă : evacuarea apei de pe ogoare acolo unde băltește, refacerea culturilor calamitate, executarea lucrărilor de îngrijire a plantelor. Toți cooperatorii și mecanizatorii, întreaga armată de lucrători de pe ogoare trebuie să se integreze în efortul general și să efectueze toate aceste lucrări într-un ritm rapid. In general, peste tot în cooperativele agricole pe care le-am vizitat vineri preocupările erau pe aceeași direcție i executarea operativă a muncilor agricole. La Gîrleni, toată lumea era pe cîmp. Pe tarlaua „Hălășeni" 160 cooperatori prășeau porumbul, iar pe sola „Peste canal" 100 cooperatori — majoritatea femei — lucrau cu spor. Și la grădina de legume aceeași mobilizare de forțe. In ultimele zile— potrivit celor relatata de ing. șef C. Bordei, și mecanizatorii au Intrat la lucru pe solele zvîntate. Pe 200 ha cu porumb a fost spartă crusta, iar 145 ha cu aceeași cultură a fost prășită mecanic. O participare masivă la lucru se remarcă în brigăzile conduse de Gh. Grobanu și Ion Stan. In ritm Intens se lucra și la C.A.P. Racova. O freie furnizate de inginerul șef Petre Petrescu ilustrează un Interes deosebit la efectuarea tuturor lucrărilor , 65 ha porumb prășit peste tot, 70 ha ocupate de aceeași cultură și 30 ha cu floarea-soarelui prășite mecanic, 30 ha cu sfeclă rărită, 20 ha cu cartofi prășit total, în nici un caz nu vrem să diminuăm meritele ce se cuvin pentru , eforturile depuse la Blăgești nu vei dema recuperării întîrzierilor." Ssf! (Continuare în pagin« * si») - Justificările nu-si au loc