Steagul Roşu, iunie 1970 (Anul 25, nr. 5384-5408)

1970-06-03 / nr. 5385

I Pa £ 2 I Prezență muzicală inedită Artistul poporului ION VOICU, la pupitru Cel mai de seamă eveniment muzical din actuala stagiune sim­fonică l-a constituit, fără îndoială, concertul prezentat duminică sea­ra de către orchestra de cameră „București“, dirijată de artistul po­porului Ion Voicu. Amabila prezență artistică se rea­liza ca răspuns la invitația Filar­monicii băcăuane, păstrînd carac­terul ineditului și Înalta competen­ță profesională a unei strălucite îm­pliniri patronate de munca neobo­sită, de această dată a șefului de orchestră Ion Voicu. Ne întîlneam cu o formație care, încă de pe a­­cum, își are asigurată consacrarea pe aceeași direcție pe care, astăzi, „Madrigalul“ românesc este nelip­sit în confruntările artistice mon­diale. Formația de cameră „București“ însuflețită de exigența animatoru­lui ei, ne demonstrează că știe să dozeze și să se mențină în limitele bunului gust, impunîndu-se prin e­­chilibru și prin elemente de mare talent călite în școala practicii in­terpretative, patronate de Filarmo­nica „George Enescu“ și de alte in­stituții profesioniste bucureștene. Este suficient dacă cităm doar cîte­­va nume amintind soliști ai stagiu­nilor muzicale din Bacău și din în­treaga țară : Alexandru Nicolae, A­­lexandru Rădulescu și Ioan Bădă­­noiu, artiști emeriți: Radu Zvoriș­­teanu, Aurel Niculescu, Emil Bî­­clea, Nicolae Iliescu. Mărturisim că în concertul des­pre care vorbim parcă și-au dat mîna exigența interpretativă cu cea componistică în scopul sublinie­rii depline a acelei subtilități, a substanței muzicale întîlnită în părți de suită, de sonată sau de simfonie. Mai presus de oricare alt argu­ment, aici vorbește înalta cultură profesională, vorbesc valorile de astăzi ale școlii interpretative ro­mânești cu adunci rădăcini în tra­diția enesciană de care sîntem mîn­­dri a aminti. Precum se știe, Ion Voicu se bu­cură de un renume mondial, prin valoarea sa violonistică apreciată pretutindeni superlativ și caracte­rizată prin înaltă tehnică, profund talent de virtuos, prin simțul fra­zei și prin puritatea tonului. A­­ceastă „mină muzicală, ruptă din împărăția de vrajă a lui Paganini“, a demonstrat pe podiumul dirijoral multiplele-i înclinații. Sonorități somptuoase sau subtile, dozate cu o măiestrită artă expresivă, mer­­gind cu nuanțările pînă la cele mai poetice rafinamente și spiritualități, au colorat sensurile muzicii oferi­te băcăuanilor. Iată, de altfel, funcțiunea și no­blețea operei mari de artă. Nu co­boară ea, ci ridică publicul și pe interpreți la înălțimea valorilor ne­muritoare. Nici o clipă de mono­tonie. Dimpotrivă, încîntarea pen­tru suflet, voluptatea pentru ure­che și forța de captare ne-au cu­prins încă de la cele dintîi măsuri ale Passacagliei de G. Fr. Handel, încălzindu-ne în „Mica serenadă“ mozartiană, transportîndu-ne în lu­mea gingășiei și subtilului prin Corelli „Sarabandă, Gigă și Baci­­nerie“ și lăsîndu-ne uluiți de vraja arcușului și a perfecțiunii de an­samblu în Vivaldi „Anotimpurile“, (Iarna). După pauză, trăsătura de mare împlinire, de ceea ce reprezintă măiestrie interpretativă, ne-a fost oferită în stil de înaltă școală prin „Introduzione, Arte, Presto“ de Be­nedetto Marcello și cu brio prin Simfonia plină de farmec, de îmbi­nări melodice și ingeniozitatea des­fășurărilor polifonice, intitulată Nr. 33 în Si bemol major K.V. 319 a­­parținînd genialului exponent al grației și gingășiei creatoare, W. A. Mozart. Pentru iubitorii muzicii culte din Bacău, seara de duminică se în­scrie ca un eveniment memorabil, o prezență prestigioasă care ne o­­norează, impunîndu-se prin unita­te, perfecțiune și rafinament de ma­re artă, de bogată cultură și de strălucit talent multilateral. Prof. Emil ZABORILA directorul Filarmonicii de stat Bacău Trialog estival Cu tot ce au avut mai bun In activitatea cultural-artistică și sportivă, cu toată zestrea de en­tuziasm, artiști amatori din ci­teva comune ale județului s-au intilnit, duminică, la cei dinții trialog esti­val organizat de Casa județeană a creației populare. Gazdă, comuna Negri. Gospodarii ei au făcut in așa fel iicit oaspeții să aibă bune condiții de desfășurare a manifes­tărilor programate. In privința pu­blicului, acesta a răspuns cu plă­cere invitației de a asista la între­ceri sportive (oină, alergări, sări­turi în înălțime și in lungime, chiar și la meciurile de fotbal și handbal din cadrul Cupei tineretu­lui la sate, care s-a nimerit să coincidă cu ziua trialogului esti­val), acțiuni cu cartea, fragmente din spectacole de teatru etc. Ală­turi de localnici s-au aliat direc­torii celorlalte cămine culturale ale județului. Din programul artistic au fost apreciate : fragmentul din piesa Minunata pantofăreasă, jucat de colectivul dramatic al căminului cultural din comuna Traian, satul Prăjești, formațiile de dansuri de la Traian, Buhoci și Negri, grupul vocal din comuna gazdă etc. Manifestări cultural-sportive si­milare urmează să aibă loc la fi­nele acestei săptămâni in alte câ­­teva localități. 99 Asterix și Cleopatra (La „Tineretului“) René Goscinny și Albert Uderzo, autorii lui „Asterix și Cleopatra", nu sunt discipolii lui Walt Disney, părintele desenului animat și autor al acelor neuitate „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici" sau „Pinocchio". „Asterix și Cleopatra“ nu are ironia pe care am savurat-o in „Parisul vesel" sau verva și gagurile întil­­nite la „101 dalmațieni". Și totuși cei doi binecunoscuți caricaturiști francezi, autorii sera­telor de bandă desenată „Asterix" au bătut cu succes la poarta filmu­lui de desen animat, considerat de mulți critici cinematografici drept „a 8-a artă" ! Pentru realizarea lui „Asterix și Cleopatra", Goscinny și Uderzo s-au inspirat din propriile lor benzi ilus­trate. In povestea peripețiilor din timpul construcției unui templu, din perioada domniei frumoasei re­gine a Egiptului, istoria cedea­ză aproape complet fanteziei. Oa­menii mari și mici urmăresc aven­turi cu un suspens agreabil, speci­fic desenului animat, gustă duelu­rile spirituale dintre Cleopatra și Cezar, amintindu-și că basmul nu este o... poveste cu „a fost odată", că el are și un anume tîlc. Fără a fi didactic „Asterix și Cleopatra" are o ținută pedagogică care merită să fie subliniată. Dese­nele au umor și, împreună cu tex­tul, provoacă o contagioasă buna dispoziție tuturor vîrstelor. Dublajul în limba română, reali­zat în studiourile bucureștene cu colaborarea actorilor Sanda Tom­a (Cleopatra), Marin Moraru (Asterix), Gheorghe Dinică (Cezar) și alții, ni s-a părut corect din punct de ve­dere tehnic și de cele mai multe ori inspirat artistic. M. ROZEANU U In aer liber Neașteptat de frumoasă, duminica de 31 mai a îmbiat comăneștenii spre locuri­­ de agrement, spre distracțiile în aer liber. Cei mai mulți au răspuns invitației Consiliului orășenesc al sindicatelor și au luat parte la serbarea cîmpenească de pe dealul Goanța. Aici, au venit cu „bagajul" lor de cin­tece și voie bună : fanfara minerilor, dirijată de Ion Precup, brigada artis­tică a sindicatului minier, soliștii de muzică populară și ușoară ai clubului „1 Mai", între care Elena Aparaschiv­ei, Floricel Stan, Elena Sauciuc, Ma­riana Achimițoaie, Vasile Cojoc. , La serbarea cîmpenească de la Goanța au participat peste 2500 de per­soane. I TELEVIZIUNE­ 17.00 18.00 18.05 18.25 18.45 19.15 19.20 19.30 20.00 21.15 21.45 22.15 22.30 23.00 MIERCURI 3 IUNIE 1970 Deschiderea emisiunii. Fotbal : as­pecte de la intîlnirea dintre echipele reprezentative ale României și An­gliei din cadrul turneului final Campionatului mondial de fotbal. al Buletin de știri. Universal șotron. Recital Rodica Bujor. Actualitatea in economie. Anunțuri — publicitate. 1001 de seri. Telejurnalul de seară. Tele­cinemateca. Marie Laforet. Film TV. George Enescu în conștiința poporu­lui nostru. Film documentar. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. " CINEM­AI MUNICIPIUL BACAU Muncitorul : »DANSÎND SIRTARI" (orele 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20)). Tel. 12028. Flamura roșie : „DAMA CU CAMELII" (ci­nematecă) — (orele 10 , 15 , 17 , 19 , 21). Tel. 11950. Progresul : „VALEA PĂPUȘILOR" (orele 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. tineretului : „ASTERIX $1 CLEOPATRA" t o­rele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNIcIpIuL GH. GHEORGHIU-DEj 23 August : „RĂZBuNĂTORUL". Oituz : „DOMNIȘOARA DOCTOR". TG. OCNA - Oituz : „TAINA LEuLUI". MOINEȘTI Petrolul : „OLANDEZUL ZBU­RĂTOR". CIRC­ ­ Circul de stat cehoslovac „HUMBERTO" (amplasat pe Cîmpul poștei) prezintă astăzi două spectacole — orele 16 și 20. ­ EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de artă . Expoziția cu vînzare prezentînd donații ale membrilor cenaclu­lui „N. Enea" al U.A.P. și ale unor artiști plastici amatori in folosul sinistraților din județele calamitate. IG. OCNA Galeriile de artă, strada Păcii nr. 1 i Ex­poziția Stavru Tarasov, deschisă zilnic (cu excepția zilei de lunii între orele 10—13 și 15—sg. RACOVA * Expoziția memorialăi Ion Borcea. [vremea Marți, vremea a continuat să fie înnorată în cea mai mare parte a țării. Au căzut ploi intermitente, iar pe alocuri sub formă de averse care, izolat, au depășit 10—15 li­tri pe metru pătrat. In următoarele zile, vremea se ameliorează treptat începînd din vestul țării. Totuși, în nordul și estul țării, condițiile at­mosferice vor mai rămine favorabi­le ploilor sub formă de averse. Vîn­­tul va continua să sufle in sudul Moldovei și Dobrogea. Temperatu­rile maxime vor fi cuprinse între 16 și 26 grade. Ploile căzute în ultimele două zile nu sunt de natură să producă noi viituri pe cursurile de apă. Toate rîurile interioare sunt in scădere, menținindu-se încă peste cotele de inundație, numai in zo­nele inferioare ale rîurilor Mureș, Siret și Prut. i La cinematograful „6 August” — Asău este programată peli­cula „Operațiunea Belgrad". Iată o scenă din film. STEAGUL ROȘU Dansînd sirtaki (La „Muncitorul“) Intre tradițiile comediei cale și canoanele ei, Intre muzi­pre­textul subțire și morala demone­tizată, regizorul George Scalena­­kis semnează un film agreabil prin sinceritatea cu care este fă­cut. Nu au fost evitate lucrurile comune, prezente in astfel de Spectacole, create pentru a pune în valoare o voce sau pentru a lansa o melodie, mimind o melo­dramă cu despărțiri și regrete dar, spre deosebire de alte peli­cule ce se rețin doar pentru co­loana sonoră, muzica este aici in­tegrată peisajului și toată poves­tea este­ cel puțin credibilă. Prilejul de a asculta interpreți ai cintecului modern impregnat cu inepuizabilul folclor grecesc rămine, desigur, savoarea princi­pală ce i se oferă spectatorului. Insă melancolia balcanică și rit­mul occidental ale unor cîntece și dansuri amintesc doar vag de vorba. O amprentă de grabă și super­­ficialitate nu scapă privirilor noastre ; realizatorii par să nu se fi eliberat cu totul de obiceiul ti­pic al fabricanților de filme mu­zicale în care orice spoială este admisă, in schimbul unor sunete frumoase, dar cum bunul simț funcționează impecabil și, uneori, chiar cu autoritate, asupra aces­tor scăpări, impresia bună obține câștig de cauză pînă la sfîrșit. C. IULIAN Inițiativa locală și sprijinul de la centru (Urmare din pagina I) legături active cu centrul județean, cu comitetul pentru cultură și artă, cu alte organe și organisme, meni­te să contribuie la îmbogățirea și di­versificarea peisajului cultural al satului. Din păcate însă, părerile compe­tente exprimate de interlocutorii noștri nu și-au găsit, deci, cu pa­lide excepții, și corespondențe in practică. în comuna BUHOCI, de e­­xemplu, directorul de cămin Con­stantin Darian ne mărturisea că în activitatea desfășurată pînă acum s-a mărginit numai la concursul in­telectualilor din comuna în care ac­tivează. Să ceară sprijinul județului în realizarea unor lucruri deose­bite? Nu s-a gîndit. A primit, parcă prin martie, vizita lect. univ. Con­stantin Mitrea de la Institutul pe­dagogic de 3 ani din Bacău care a conferențiat pe teme de ateism, dar de atunci, în afara solicitării unui text pentru brigada artistică, n-a mai „deranjat" pe nimeni. Totuși, fiindcă insistăm în a cere și alte probe ale colaborării dintre așeză­­mîntul cultural din Buhoci și comi­tetul pentru cultură și artă, Con­stantin Durlan simte că trebuie să promită pe viitor o schimbare de optică. Este el însă convins de utili­tatea unor asemenea acțiuni ? — iată o întrebare căreia deocamdată îi ocolim răspunsul. Nici Valentin Lupu, directorul că­minului cultural din TAMAȘI nu are prea multe de spus în materie de inițiativă, în distonanță cu unele as­pecte pozitive ale muncii sale, pro­blema colaborării cu centrul jude­țului începe să capete contur ca a­tare abia la data vizitei noastre. La Tamași, nevoie de un instructor artistic sau de un conferențiar cu experiență — recunoaște directorul de cămin — a existat dintotdeauna. Și, dacă se gîndește bine, mai ales la Gioseni (sat component al comu­nei), ar trebui să ceară vizita unei brigăzi științifice de la județ. Ori­cum, s-a decis ca, cel tîrziu în ulti­ma zi a acestei luni, să „spargă gheața" — promisiune care, deo­camdată, nu urnește o veche și, în mare parte, dezarmantă stare de lu­cruri. Pe următorul interlocutor — Gh. Iacob, directorul căminului din HU­­RUIEȘTI, întrebarea referitoare la e­xistența vreunei strînse și fruc­tuoase legături cu centrul, îl sur­prinde cu totul. Se vede de departe că inițiativa locală este încă o no­țiune abstractă și aproape necunos­cută aici. Excepție face doar bule­tinui de informare locală „Satul nou" — barometru sensibil și efi­cient al vieții satului, pentru îmbu­nătățirea căruia colectivul de re­dacție manifestă o continuă preo­cupare. In rest, aceleași scuze și a­­celeași asigurări că pe viitor totul va fi altfel. Un pas a și fost făcut, caută să ne convingă Gh. Iacob, care crede că cerînd Comitetului județean pentru cultură și artă spri­jin material (televizor etc.), acoperă astfel cîteva din golurile unei ac­tivități susținute fără convingere. Desfășurată pe aceste coordonate, munca unor directori de cămin nu numai că nu-și atinge scopurile ini­țiale, dar și capătă, deseori, votul de neîncredere al sătenilor, con­vinși, din ce în ce mai greu, să de­vină frecventatorii sălii de specta­cole. Chiar dacă, de pildă, Vasile Grimu, animatorul vieții culturale din GĂICEANA are, față de exem­plele de mai sus, mai multe încer­cări de a ieși dintr-o inerție dăună­toare — solicitînd în cîteva rînduri ajutorul concret al centrului — nu putem ocoli o concluzie care se im­pune : în aceste localități stilul de muncă al așezămintelor culturale va trebui neapărat revizuit. După cum remarca și tovarășul Ernest Gavrilovici, vicepreședintele Comitetului județean pentru cultură și artă­­, căminul cultural trebuie să lărgească în mod permanent căile de comunicare și colaborare cu cen­trul. Din proprie inițiativă, noi am trimis în dese rînduri — a continuat interlocutorul nostru — în satele ju­dețului instructori artistici care să pregătească unele formații, lectori la studiourile artistului amator care să efectueze instruirea conducătorilor artistici din județ, precum și confe­rențiari. Prezentele acestor specia­liști au dat roade, desigur, dar cred că altele ar fi fost rezultatele dacă aceste vizite de lucru, ar fi fost ur­marea expresă a dorinței cufărul sau cutărul director de cămin care, oricum, cunoaște concret ce anume i-ar interesa pe sătenii din locali­tatea în care activează. Și încă ceva. Dacă, de regulă, cei de la centru înțeleg să sprijine inițiativa locală — în cazul cînd ea există — n-ar fi rău ca sprijinul să fie reciproc, adică prezența unui specialist venit ca oaspete într-o localitate să fie sa­lutată, în primul rînd, de o parti­­cipare numeroasă a sătenilor. Rezul­tatul va fi, astfel, opera eforturi­lor conjugate ale specialistului de la centru și ale factorilor culturali din comună. BUCUREȘTI MIERCURI 3 IUNIE 1970 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pe plaiuri oltenești, cu cîntec și joc. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Selecțiuni din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populara. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Frida Boccara. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Recital de operă Virginia Zeani. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Publicitate radio. 16.00­­ Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Album liric. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba germană. Ciclul III, secția a 17-a (reluare). 18.50 Muzica instrumentală. 19.30 Meridiane Price. 19.50 Noapte buna, copii. 20.00 Cîntece de Eusebie Mandicevski. 20.15 Teatru radiofonic. „Barberine". 21.35 Pagini din opere. 22.00 Simfonia op. 16 de Pascal Bentoiu. 22.30 Jazz. 23.05 Discuri rare. 23.30 Concertul petru pian și orchestră de Carmen Petra-Basacopol. JOI 4 IUNIE 1970 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusa. Ciclul III, sec­­ția a 17,a 10.30 Muzica ușoară. 11.05 Arii din operete. 11.15 Din tarile socialiste. 11.30 Pagini simfonice de mare popularitate. 11.45 Sfatul medicului. I radio] Cotele apelor Dunării. Recital de operă Valentin Teodorian. Din repertoriul orchestrei Mantovani. Din cele mai îndrăgite melodii popu­lare. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Melodii de Gelu Solomonescu și Ric­hard Stein. Muzică populară. Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Cîntece populare. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineață (conti­nuare). 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — David Oistrach. 9.00 Melodii populare. 9.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, sec­­ția a 17-a. 9.30 Corul Ansamblului de cîntece și jocuri din Baia Mare. 9.45 Fragmente din opera „Isteața". 10.40 Sonata nr. 2 op. 34 în sol minor de Muzio Clementi. 11.10 Cîntece și jocuri. 11.40 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concertul orchestrei simfonice a stu­denților Conservatorului „Ciprian Po­­rumbescu". 13.15 Din muzica popoarelor. 13.30 Cine știe cîștigă. 14.03 Album de muzică populară. 14.30 Lexiconul compozitorilor români. 14.55 Știința la zi. 11.50 12.00 12.15 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.00 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00­ 19.15 19.30 20.05 21.00 21.05 21.20 21.30 21.45 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 IAȘI MIERCURI 3 IUNIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Actualitatea economică. Soliști și orchestre de muzică populară. Viața universitară. Muzică ușoară orchestrală. Radiojurnal. Romanțe interpretate de Dorina Dră­­ghici și Constantin Cocriș. Săptămîna muzicală. Melodii, melodii (muzică ușoară). Buletin de știri. Piese instrumentale-Canțonete interpretate de Mario Lanzi. Cărți, scriitori, opinii. Valsuri și tangouri celebre. JOI 4 IUNIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚA Buletin de știri. Matineu muzical. Actualitatea în agricultură. Bucurie, mîndră floare. Informații și muzică. au Miercuri 3 iunie 1970 pe estadu­l Monumental­ ieri, la ora 16 (ora 24, ora României), pe stadionul Monumental Jalisco de Guadalaja­ra, echipele și Angliei au României deschis seria meciurilor din grupa C a campionatu­lui mondial de fot­­bal. Conducerea par­tidei a fost încredin­țată belgianului Loraux, ajutat la Vital tu­șă de Roger Machin (Franța) și Diego de Leo (Mexic). Cei doi antrenori au trimis in teren următoarele e­­chipe : ROMÂNIA: ADA­­MACHE (21) — SAT­M­ĂREANU (2), LU­­PESCU (3), DINU (5), MOCANU (4) — DU­MITRU (15), NUN­­MI EILLER (10) — DE­M­­BROV­SCHI (7), TA­­TARU (17), DUMITRA­­CHE (9), LUCESCU <m ANGLIA : RANKS (1), - NEM/TON (2), LA BONE (5), MOORE (6) COOPER (3) — MUL LERY (4), B. CHARL TON (9) — BALL (8 PETERS (11), LEE (7) HURST (10). La închiderea ediției partida nu se încheia­se încă. Rezerve: Răducanu, Dan, Deleanu, Gher­­gheli și Neagu (RO­MÂNIA) , Bonetti (12), J. Charlton (17), Hun­ter (IS), Stiles (15) și Osgood (20) — AN­GLIA. <@EL MUNDIAL70^EL MUNDIAL’70_ ______ I Ieri s-au desfășurat­ următoarele partide : ROMÂNIA — ANGLIA (la Guadalajara), PERU — BULGARIA (la Leon) și URUGUAY — ISRAEL (la Toluca). In ziarul nostru de mîine vom reveni cu amănunte asupra aces­­­tor partide. Lui sir ALF nu i-a plăcut gazonul, dar... Antrenorul echipei engleze de fotbal, Alf Ramsey, a declarat că nu este mulțumit de calitatea gazonu­lui stadionului Jalisco din Guadala­jara, unde se vor juca meciurile grupei a 3-a. El a lăsat să se creadă că terenul a fost deteriorat de fotba­liștii brazilieni, care l-au folosit prea mult la antrenament. Antreno­rii echipelor Braziliei, României și Cehoslovaciei au declarat în schimb că terenul este foarte bun. Schimbare de ultimă oră la brazilieni Fundașul echipei Bra­ziliei Marco Antonio s-a accidentat la ulti­mul antrenament, sufe­rind o întindere mul- miercuri împotriva culară. Se crede că el Cehoslovaciei și va fi nu va putea juca înlocuit cu Everaldo. Andrei Rădulescu va conduce partida SALVADOR - BELGIA Comisia de arbitri a campionatu­lui mondial de fotbal a procedat la o schimbare de ultimă oră. Astfel, meciul Salvador—Belgia, programat miercuri, va fi condus de românul Andrei Rădulescu, în locul iugosla­vului Drago Horvat, suferind. Meciul inaugural și... bursa neagră CIUDAD DE MEXICO. — Datorită unei contabilități precise s-a aflat că la meciul inaugural al campio­natului mondial de fotbal au asistat 112.500 spectatori și nu 107.000 cum fusese anunțat anterior. Intre spec­tatori s-au găsit și 2.500 de ziariști. Rețeta a fost de circa 250.000 do­lari. Poliția mexicană duce o luptă fără cruțare împotriva bursei negre a biletelor de intrare la campionat.­­ Pînă acum, 30 de speculanți de bi­­­­lete au fost arestați. „Cupa României” la fotbal Marți au fost stabili­te prin tragere la sorți meciurile din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei României" la fotbal. întîlnirile Se vor juca la datele trecute în paranteză pe tere­nuri neutre, după ur­mătorul program : F. C. Argeș Pitești — Farul Constanța (la 14 iunie), Steaua — U.T. Arad (la 18 iunie); Dinamo Bucu­rești — Jiul Petroșeni (la 13 iunie) și Steagul Roșu Brașov — Petro­lul Ploiești (la 18 iunie). Echipa celestă nutrește speranțe... Grupa a 2-a a turneului final al campionatu­lui mondial de fotbal și-a inaugurat ieri meciu­rile cu partida Uruguay—Israel. Dubla campioa­nă mondială a anilor 1930 și 1950, echipa Uru­­guayului, deși nu este cotată între marile favo­rite, nutrește în ascuns speranța de a cuceri pentru a treia oară trofeul „Jules Rimet". De alt­fel nu ar fi o surpriză, jucătorii uruguayeni au știut întotdeauna, la momentul oportun, să­ se ridice la diapazonul și ritmul celor mai reduta­bili opozanți. Echipa Uruguayului are și avanta­jul de a fi singura din grupa care joacă toate întîlnirile la Toluca, în timp ce celelalte trei formații (Italia, Suedia și Israel) vor trebui să evolueze și la Puebla, fiind nevoite să parcurgă distanțe pînă la 200 km. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej Eleve ale Liceului de gimnastică in confruntări internaționale Angrenate in amplul program de pregătire pentru „mondialele" de la Liubliana (septembrie a.c.), elevele Liceului de gimnastică din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej își îmbogățesc permanent palmaresul întîlnirilor internaționale. în ultimele două zile ale lunii mai a fost programată la BUDAPESTA întilnirea internațională de gimnastică dintre echipele femi­nine ale României și Ungariei. Alături de campioana țării noastre, Elena Ceampetea, din echipa reprezentativă au făcut parte și două eleve ale Li­ceului sus-amintit: Elisabeta Turcu și Mia Variu. Cu o excelentă evoluție la „impuse", Mia Variu urcase pe locul secund, după Ceampelea, dar un accident survenit la sol a împiedicat-o să încheie întrecerea. La individual compus, Elisabeta Turcu a ocupat locul 10, cu 71,50 p, iar Mia Variu, locul 12, cu 61,45 p (fără exercițiu la sol). Colegele lor, rămase acasă, au întîl­­nit selecționata orașului Erevan (U.R.S.S.) pe care au întrecut-o cu 137,85— 183,65, cîștigînd toate probele pe aparate și, bineînțeles, individualul com­pus. Clasamentul la individual compus este edificator : 1. Mariana Mocanu; 2. Anca Grigoraș; 3. Ștefania Bacoș; 4. Carolina Marin; 5. Ofelia Porumb; 6. Aneta Akopian (Erevan). Un gest al omeniei Duminică după-amia­­ză s-a încheiat, la Ba­cău, după două zile de întreceri, etapa jude­țeană a campionatului republican de atletism pentru copii și juniori. Cei 25 de arbitri au hotărit in unanimitate să depună retribuția ce li se cuvenea in contul C.E.C. 2000, pentru a­­jutorarea sinistraților. Săptămînal la Loto, Pronoexpres și Pronosport Se atribuie AUTOTURISME Moskvici 408, Dacia 1100, Skoda 100 S, Skoda 1000 M. B. Iată cîțiva dintre cei mai recenți cîștigă­tori (luna mai a.c.) din Bacău : CHIRIAC ORTANSA COSTACHE DUMITRU PARAMANOV ION 02.000 lei la Pronoexpres 20.000 lei la Loz în plic 6.583 lei la Pronoexpres etc. I II

Next