Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)

1970-07-01 / nr. 5409

4 Sesiunea Consiliului popular al municipiului Bacău La Bacău s-au desfășurat lucrările celei de-a VI-a sesiuni ordina­re a Consiliului popular municipal, care a dezbătut o serie de proble­me edilitar-gospodărești, în scopul obținerii unor rezultate superioa­re în acest sens, și a lansat o chemare la întrecere. CHEMAREA Consiliului popular al municipiului Bacău CĂTRE CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIU­LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, CĂTRE CONSILIILE POPULARE ALE ORAȘELOR ȘI COMUNELOR DIN JUDEȚUL BACĂU Consiliul popular al municipiu­lui Bacău, întrunit în cea de-a VI-a sesiune ordinară, analizînd propu­nerea Comitetului său executiv cu privire la necesitatea intensificării acțiunii de colectare a deșeurilor textile, de material plastic, hîrtie, metal, sticlă și altele, prevăzute la articolul 27 din Hotărîrea Consi­liului de Miniștri nr. 750/1970, pri­vind adoptarea planului de stat al economiei naționale pe anul 1971, a constatat că există posibilități pentru strîngerea unor cantități im­portante de deșeuri, pînă la sf­r­­șitul anului curent. Exprimînd dorința cetățenilor din municipiul Bacău, Consiliul popu­lar municipal adresează consiliilor populare, tuturor cetățenilor din județul Bacău, chemarea la întrece­re pentru colectarea și predarea de către fiecare familie sau gospodă­rie, în perioada arătată, a următoa­relor cantități de deșeuri: cile 10 kg metal, 2 kg hîrtie și carton, 5 kg sticlă, 1 kg textile. Pentru colectarea acestor canti­tăți Consiliul popular al municipiu­lui Bacău, în colaborare cu Comi­tetul municipal al femeilor, Comite­tul municipal al Uniunii Tineretu­lui Comunist, Consiliul municipal al sindicatelor și Consiliul munici­pal al organizației de pionieri, va organiza o amplă acțiune cu carac­ter permanent de strîngere, sorta­re, depozitare și predare a deșeu­rilor, antrenînd în această activi­tate deputații, comitetele de cetă­țeni, comitetele de locatari, unită­țile social-culturale, toți cetățenii municipiului, contribuind în felul acesta la înfăptuirea amplului pro­gram de dezvoltare a țării noastre. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXV — NR. 5.409 (6.888) MIERCURI 1 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani Patina vremii sau a indiferenței?­ • La Fabrica de spirt, lichior și bere din Bacău, o secție nouă dă semne de bătrînețe • Cine compro­mite noțiunea de progres tehnic — căruța, calul sau specialiștii din fabrică ?­­ La 1 august 1969 a intrat în func­țiune secția de producere a lichio­rurilor de la Fabrica de spirt, lichior și bere din Bacău, prevăzută a fi utilată la un nivel tehnic ridicat. Au trecut 11 luni de la darea sa în folosință, timp în care secția putea atinge capacitatea de producție planificată. Făcînd o vizită la noua secție ne-am așteptat să vedem lu­cruri frumoase. Speranțele noastre au fost, însă, repede spulberate. Prima concluzie pe care o tragem , noua secție de lichioruri s-a înve­chit într-un timp foarte scurt. Atît aspectul exterior al secției, cît și cel interior lasă de dorit. Clădi­rea propriu-zisă începe să afișeze urmele neglijenței, dovadă a mo­dului defectuos în care a fost exe­cutată. Tencuiala căzută în exteri­or, petele de igrasie din interior sunt dovezi grăitoare ale unei con­strucții la care executantul, respec­tiv Trustul de construcții Bacău, va trebui să plătească acum pro­priile greșeli cu un plus de chel­tuieli, cu un consum suplimentar de materiale și forță de muncă. în ceea ce privește gradul de u­­tilaje a secției cu agregatele pre­văzute în proiect și modul de gos­podărire nu se pot spune prea mul­te lucruri bune. O parte dintre u­­tilaje au fost aduse și puse în funcțiune, altele însă nu funcțio­nează încă sau nici nu au fost procurate. Mașina destinată spălă­rii sticlelor nu a fost, deocamdată, instalată, în schimb, sunt folosite două mari căzi în care se execută foarte rudimentar spălatul și lim­­pezitul sticlelor. în jurul căzilor trebăluiesc 6-7 muncitoare care, practic, nu pot realiza o corectă și rapidă curățire a sticlelor. Benzile transportoare, a căror menire este de a executa deplasarea ambalaju­lui de la spălat la îmbuteliere și de aici la depozitul de uscare, stau și ele. „Funcționează" în schimb... tărgile. Pentru controlul sticlelor spălate nu există încă un aparat, el făcîndu-se cu ochiul liber. Nu este chiar atît de corect dar... se spune că merge, încremenite sînt și cele două mașini pentru bătut dopuri. Nu pot fi folosite deoarece nu sînt... rentabile, în schimb, au fost înlo­cuite cu ciocane din lemn. Fac ele zgomot, dar sunt mai... eficiente. Mașinile de dopuit au fost, pesem­ne, procurate pentru că așa preve­dea proiectul, deși se știa că nu dau rezultatele scontate. Și alte aparate au fost trecute în proiect numai ca să pară proiectul modern, fără însă să se constate dacă este posibilă achiziționarea lor. De e­­xemplu, aparatul de îmbuteliat li­chioruri și dispozitivul de capișo­­nat nu se fabrică în țară și nici nu există garanția importării lor. A­­cum, o parte din operațiile ce ur­mau să fie executate mecanic sunt efectuate manual, în aceste condi­ții, eficiența economică a noului o­­biectiv scade, neputînd să se atin­gă la termen parametrii proiectați. Cadrul descris mai sus este com­pletat de dezordinea și lipsa de o­­perativitate în punerea la punct a unor lucruri, în depozitul de amba­laje, grămezile de sticle existente peste tot, dintre care o bună parte sînt sparte sau ciobite, coșurile cu sticle depozitate unele peste altele, la întîmplare, denotă lipsa spiritu­lui de gospodărire al celor ce se află aici zi de zi, oră de oră. în mijlocul acestui depozit staționează interesantul mijloc de transporta­re a ambalajului de la magazia de sticle la depozitul secției. Este vor­ba de o căruță cu al cărui singur „cal putere" este de fapt compromi­să noțiunea de progres tehnic. Es­te evident că problema asigurării unor mijloace de transport interne, la nivelul cerut de tehnica moder­nă, nu a fost tratată suficient de către comitetul de direcție al fa­bricii. Cu fondurile de mică mecani­zare de care dispune fabrica s-ar fi putut rezolva problema transportu­­­lui intern în mod onorabil. Acesta ar fi, în mare, aspectul noii secții de la fabrica amintită. Nu am notat decît unele din defi­ciențele ce sălășluiesc în această secție. Ne-am referit, în principal, la condițiile pe care conducerea fa­bricii a avut „grijă" să le asigure muncitorilor de aici. Pentru a afla (Continuare în pag. a IlI-a) Geta CHIRIȚĂ Sărbătorirea Zilei învățătorului“ Ieri, la Casa de cultură a sindi­catelor din Municipiul Bacău, a a­­vut loc adunarea festivă consacra­tă sărbătoririi „Zilei învățătorului". Fundalul scenei era dominat de drapelul partidului și tricolorul pa­triei. Alături — stema conducătoru­lui încercat al poporului nostru, precum și urarea pe care i-o adre­sează corpul didactic — „Trăiască Partidul Comunist Român!“, în sală se aflau numeroase cadre didactice — educatoare, învățători și profesori — de la toate unitățile școlare din municipiu. După ce prof. Lucian Agachi, inspector­­ la Inspectoratul școlar județean, a fă­cut o trecere în revistă a realizări­lor obținute pe tărîmul învățămîn­­tului în anul școlar recent încheiat, precum și a sarcinilor ce revin per­sonalului didactic pentru educarea tinerelor generații ale României so­cialiste, tovarășul Ioan Ichim, prim­­secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele co­mitetului executiv al consiliului popular municipal, a salutat asis­tența, toate cadrele didactice ale municipiului Bacău, în numele Bi­roului Comitetului județean de par­tid, și le-a urat noi succese în mun­ca nobilă de modelare a sufletelor gingașe ale copiilor. Un emoționant moment l-a consti­tuit salutul pionierilor băcăuani ca­re, cu prilejul „Zilei învățătorului“, au adus un prinos de recunoștință dascălilor lor. Adunări festive prilejuite de săr­bătorirea „Zilei învățătorului“ au mai avut loc și în alte localități din județ: în numele Biroului Comitetului ju­dețean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, adunările au fost­ salutate de tovarășii : Valerian Ghineț, se­cretar al Comitetului județean de partid (la Buhuși), Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid (la Tg. Ocna), Aurel Ilie Calimandric, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean (la Moinești), Va­sile Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Consi­liului popular municipal (in Muni­cipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej), Pintilie Rusu, șeful Secției propa­gandă a Comitetului județean de partid (la Bacău-sate), Constantin Velisar, secretarul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean (la Podu Turcului), Maria Vi­col, inspector general al Inspecto­ratului școlar județean (la Comă­­nești). Cu prilejul „Zilei învățătorului", unor cadre didactice din județul Ba­cău le-au fost atribuite titlurile de profesor emerit, educatoare, învă­țător și profesor evidențiat, gradul didactic I și gradații de merit. Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Mae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și so­ția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu. Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au so­sit, de asemenea, la Craiova vice­președintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române ata­șate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Con­­siliului de Stat, Pavel Silard, ambasa­dorul României la Teheran, general­­locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul aface­rilor externe al Iranului, Sultan Sa­­nandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împo­dobeau străzile străvechii cetăți a ba­­nilor, iar portretele Șahinșahului al soției sale erau expuse în vitrine­și­le magazinelor. Și, bineînțeles, subiec­­tul la ordinea zilei al volubililor cra­­ioveni era sosirea în urbea lor a ce­lor doi șefi de stat. Discuțiile se cen­trau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful­ statului român și șeful statului iranian, asupra bu­nelor relații1 statornicite­­ între Iran și România. România și Iranul au un limbaj­ comun­­, în­­ foarte importante probleme ale contempora­neității : respectarea suveranității independenței, respectul reciproc, ca­și­laborare reciproc avantajoasă. Ani­mate de dorința de a sluji cauza în­țelegerii în viața internațională, Ro­mânia și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoa­rele lumii, și oferă, prin ceea ce în­treprind în planul relațiilor bi­laterale, un m­odel de colaborare în­tre state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevă­rată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de ce­tățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președinte­le Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu­lturale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabili­tăți locale prezente la aeroport au a­­dresat­ Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun ve­nit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșa­hul Iranului, Mohammad Reza Pahla­vi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceau­șescu buchete de flori,­în ural­ele­ și aplauzele craiovenilor veniți în întimpinare la aeroport,­cor­tegiul oficial se îndreaptă spre oraș. Pahlavi. Din discuțiile pe ca­re le-am surprins în momente­le ce au premers sosirea la u­­zină, în timpul vizitei, am reținut fap­tul că ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți ira­nieni de a cunoaște la fața locului realizările poporului nostru, posibili­tățile existente de a lărgi pe multi­ple planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" în țara prietenă : transfor­matoare de forță de 150 și 200 kVa, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. în prezent se afla în fază avansată de fabricație primele ti­puri de separatoare electrice de 20 Kv, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concre­te ale dorinței și a posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia iraniană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Ira­nului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică, pro­dus de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme, în cabina lo­comotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dez­voltării unei economii moderne în­zestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează pe interlocutor a­­supra planurilor noastre de electrifi­care a magistralelor de cale ferată și subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică la care vor ajunge transporturile, ales în zonele de munte, cînd va mai extinsă utilizarea locomotivelor elec­ti­trice. Șahinșahul Iranului subliniază că și țara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transpor­turilor feroviare. Totodată, are cuvin­te de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică ro­mânească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehni­că, de înalt nivel calitativ, organiza­rea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este­ ve­rificată cu meticulozitate și riguroa­să exigență de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndea­proape organizarea producției, moda­litățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora. înaltul oaspete își exprimă aprecierea sa de­osebită pentru capacitatea colectivu­lui Uzinei Electroputere de a­pasul cu progresele înregistrate ține pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele, pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sunt sigur că într-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centre­le cele mai importante de producție .­ ­Continuare în pag. a IV-a) Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerarului este Uzina Electroputere. Simbol al dez­voltării industriale a Olteniei de as­­tăzi, complexul de fabrici de la in­trarea in Craiova se înfățișează­­ ca un dinamic și viguros centru al in­dustriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel­ ale patriei, pe arterele fero­viare ale altor­ țări cunoscutele loco­motive electrice și Diesel electrice „E­­lectroputere". Aici se produc trans­formatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lu­mii. Emblema uzinei „Electroputere” este, de asemenea, însemnul distinc­tiv a numeroase tipuri de motoare e­­lectrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produ­sele electrotehnice realizate aici, au primit cu drag­­ste, cu multă­ priete­nie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Fa­­rah. Cînd se vor recolta tinerele naturale? Una din preocupările la zi in a­­gricultură este și recoltarea fura­jelor. în cele mai multe cooperative agricole din județ s-a terminat coasa întîia la trifoliene — cei mai harnici transportînd In furajerii final rezul­tat. Printre unitățile care se pot lăuda cu o astfel de realizare se numără și cooperativele agricole din Podu Turcului și Căbești. „Am avut 217 hectare lucernă pentru fin, ne spunea medicul ve­terinar Marin Rusu, șeful fermei zootehnice de la C.A.P. Podu Tur­cului, întreaga cantitate de fin de lucernă rezultat de la prima coasă se află de acum în furajerie". în­­tr-adevăr, stogurile frumos înșiruite, și foarte bine clădite, îți incintă pri­virea. Am fost informați că peste cîteva zile va începe coasa a doua la lucernă. Ceea ce ne-a mai reținut atenția la această cooperativă este și faptul că se cosește de zor și la fînețele naturale. Din cele 100 hectare finețe naturale s-a cosit pe vreo 20 hectare pe valea Lebancei, de pe jumătate din această suprafață finul fiind, de asemenea, transportat in furajerie. Merită reținută soluția pe care a adoptat-o conducerea cooperativei de aici în vederea suplinirii lipsei de cosași . 10 hectare fîneață de pe valea Bălăneștiului a fost cosită me­canic. „Amănuntul" poate fi reținut și de conducerile altor coo­perative agricole deficitare la ca­pitolul cosași. Referitor la calitate, am fost asi­gurați că final care s-a făcut pînă acum e de foarte bună calitate...— ceea ce, firește, constituie *o pre­misă pentru obținerea unor produc­­­­ți mari de lapte în perioada de stabulație ce va urma. Și la C.A.P. Căbești se acordă o deosebită atenție bazei furajere. Ca și la unitatea vecină, întreaga can­titate de fin obținut din prima coasă de lucernă se află în furajerie. Aici, după cum ne-a asigurat președin­tele cooperativei, Gheorghe Costin, a și început cea de-a doua coasă la lucernă. De asemenea, aici a în­ceput și cositul borceagului de pe cele 27 hectare cît deține unitatea. Cu­ privește fînețele naturale, la­­ C.A.P. Căbești acestea au fost com­promise (76 hectare). Așa că pentru a se asigura fin de pajiște s-a cum­părat iarba de pe 30 hectare — din care jumătate este deja în brazde. Pentru asigurarea bazei furajere va fi suplimentată suprafața ce se va însămînța cu cultură dublă. Ast­fel, fată de 300 hectare planificat, cooperativa va însămînța 400 hec­tare — suprafață ce va asigura, ală­turi de celelalte surse, furajele ne­cesare efectivelor de animale plani­ficate pentru anul ce urmează. Trebuie spus însă că dacă așa stau lucrurile la cele două unități amintite, nu tot la fel de­­ bine se prezintă situația în alte coopera­tive. Mai întîi că în multe unități a­­gricole din județ" cositul fînețelor naturale n-a­ început încă, deși s-ar fi cuvenit cosită cu prioritate iarba de pe pîraie. De asemenea, în multe cooperative este tărăgănat transpor­tul finului rezultat de la prima coasă de lucernă ceea ce are drept urmare diminuarea suprafeței pen­tru coasa următoare. Am putea a­­minti printre acestea cooperativele agricole Berești-Tazlău, Ardeoani și încă multe altele. Dat fiind faptul că mari supra­fețe de finețe și culturi furajere au fost compromise total sau parțial, se cuvine acordată cea mai mare atenție strîngerii la vreme și în bune condiții a tuturor furajelor. •Este cazul să se treacă cu forțe sporite la cositul sînețelor naturale, iar acolo unde lucerna a ajuns din nou în faza de îmbobocire, să se treacă la cea de-a doua coasă. Pe măsură ce s-a uscat, finul să fie dus în furajerii și clădit în stoguri. Su­prafețele de finețe și alte plante de nutreț fiind însemnate și necesitînd un volum apreciabil de muncă, con­siliile de conducere au obligația să întreprindă măsuri hotărîte pen­tru ca în scurt timp final să se afle la locul său — în furajerii I Toma DUDAU Toate furajele sunt strinse și depozitate exemplar la ferma de stat Vultureni. Foto: C. BURSUC Deznodămîntul nu putea fi decît unul singur Ca normă generală înscrisă în legea fundamentală a țării — CONSTI­TUȚIA — îndatorirea fiecărui cetățean de a respecta legile și de a apăra proprietatea socialistă, este cunoscută tuturora. Această îndatorire a fost înserată și în cuprinsul Legii organizării și disciplinei muncii în unită­țile socialiste de stat, în care se menționează că apărarea și buna gospodă­rire a bunurilor proprietate socialistă constituie o obligaței a fiecărui an­gajat. Cu atît mai mult, răspunderea pentru integritatea bunurilor obștești sporește, atunci cînd este vorba de persoane investite cu calitatea de ges­tionar și cărora le revine, ca atributiune de serviciu, așa cum se arată în Legea nr. 22/1969, privind angajarea gestionarilor, tocmai primirea, păs­trarea și eliberarea bunurilor proprietate socialistă. Dacă marea majoritate a oamenilor muncii se preocupă, în activitatea de zi cu zi, de apărarea și întărirea proprietății socialiste, mai sunt încă unele elemente care, urmărind obținerea unor venituri nemuncite, aten­tează la avutul obștesc, cauzînd importante prejudicii statului. Recent, organele de urmărire pe­nală au avut de cercetat un ase­menea caz care privea producerea unei pagube de 93.871 lei, la ICRT 1­ Bacău. Autorii importantului preju­diciu cauzat avutului obștesc sunt doi dintre angajații acestei între­prinderi, Gheorghe Fodor și Octa­­vian Costraș, care îndeplineau funcția de gestionar și respectiv, a­­jutor de gestionar. Aceștia, înșe­­lînd încrederea statornicită între membrii colectivului de muncă din care făceau parte, în cursul anului 1969 și în luna ianuarie 1970, au comis,­ în mod repetat, sustrageri din propria gestiune și din celelal­te gestiuni, reușind ca, o parte din mărfurile sustrase, să le și valori­fice. Fără să-și „bată capul" cu pro­bleme de etică, Gh. F. și O. C. au „studiat" toate posibilitățile exis­tente în întreprindere pe care să le folosească în scopul punerii în practică a planurilor lor infracțio­nale. Și să nu credeți că le a trebuit mult timp să le găsească. Urmărind evoluția acțiunilor lor i­­licite este de observat faptul că, în prima parte a anului 1969, pînă în luna octombrie, ei s-au mărginit la a obține unele foloase materiale din livrarea cu diferență de preț a confecțiilor ce le gestionau. Cu un abil joc al prețurilor, la uniformele de elev (prin atașarea etichetelor de la numerele mari, cu prețuri mai ridicate, la uniformele mici, ale că­ror prețuri erau mai reduse) in­ LA m PAS DL noi fractorii au realizat diferențe de prețuri pe seama cumpărătorilor. „Ingenioșii" gestionari au folosit și metoda livrării unor cantități de uniforme școlare ale căror prețuri erau mai mari, la prețuri — înscri­se în acte — mai mici, însușindu-și apoi diferența dintre prețul real și cel consemnat în scripte. în aceas­tă acțiune ei s-au folosit de servi­ciile gestionarei Domnica Șerban, de la O.C.L. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și ca amatoare de profituri obținute fără prea mari eforturi. în octombrie 1969 a început re­vizia gestiunii lui Gh. Fodor și O. Costraș. Aceștia, știind cum stau de fapt lucrurile cu gestiunea lor, au pă­truns în ziua de 13 octombrie 1969 în incinta depozitului și au modificat prețurile la confecțiile școlare, pen­tru a ridica valoarea bunurilor e­­xistente în gestiune. Cum a fost po­sibilă pătrunderea infractorilor în incinta depozitului, la o oră cînd nu era program de lucru ? Foarte sim­plu : o cheie de la una din intrările în depozit se afla la Gh. Fodor (Cum se afla această cheie în buzunarul lui?). Revizia a trecut, s-a constatat o lipsă oarecare (cca. 4.500 lei), dar Gh. F. și O. C. știau că­ neregulile din gestiune sînt cu mult mai mari. La aceasta s-a adăugat­ și pofta in­fractorilor de a avea m­ai mult, cît mai mult. Ca urmare, au trecut de la furtul din propria gestiune la furtul din gestiunile celorlalți salariați ai I.C.R.T.I. în mai multe rînduri. O. Costraș, cu ajutorul lui Gh. Fodor a rămas închis în incinta depozitu­lui și, în cursul nopții, lua din ges­tiunile vecine cele mai diverse o­­biecte, pe care le transporta în ges­tiunea lor. Valoarea totală a mărfu­rilor furate astfel, a fost de 61.980 lei, bani care urmau să fie plătiți, în cazul cînd infracțiunea nu era descoperită­­ de persoane nevino­vate. Dar și în cazul acesta ca în atîtea altele, ulciorul nu a mers de prea multe ori la apă. Noaptea de 12 spre 13 ianuarie 1970 a fost ultima pe care Octavian Costraș și-a petre­cut-o în incinta depozitului ICRTI. Și parcă presimțind „sfîrșitul", în acea noapte, O. Costraș s-a dovedit deosebit de lacom, sustrăgînd din celelalte gestiuni mărfuri în va­loare de 26.900 lei. Ca oricare infractor, Gh. Fodor și O. Costraș au sfîrșit prin a ajunge în închisoare, unde vor avea pri­lejul să reflecteze asupra gravită­ții faptelor comise și a consecințe­lor nefaste ale activității lor in­fracționale. Pe bună dreptate, ală­turi de ei, sunt chemați să răspun­dă în­ fațe instanței de judecată, și cei care i-au ajutat să valorifice bunurile sustrase, cum sunt gestio­narii N. Sturghie de la Tg. Neamț și Domnica Șerban din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Proc. Liviu I.ICIU ! Procuratura județeană Bacău 1 Parf­ina a 11-a ! Culturale In pagina a III-a < SPORI ! : Semne particulare PERSIPON­( O) Persepolis — nume cu rezonan­ță de basm oriental, având inedi­tul locurilor în care umanității îi place să-și descifreze începuturile. Tulburător prin misterul pe care îl evocă, prin trecutul din care is­toria a reușit, poate, să desci­­freze prea puțin... Persepolis — carte și capitol de istorie, cu imagini cunoscute din manualele de școală și rămase în memorie, parcăm mai ales datorită sentimentului că niciodată acestea nu vor putea fi înlocuite de alte­le, văzute aievea... Persepolis — capitala unuia din cele mai mari imperii ale lumii, ademenitor ca întreg Orientul, cu mirajele sale... Și totuși... Am avut din primul moment convingerea, vizitînd Persepolisul, că primul pas în Iran, în Persia lui Darius cel Mare și a urmași­lor săi, aici ar fi trebuit să-l fac. Aș fi înțeles atunci, poate mai re­pede și mai ușor, măreția evocată de toți istoricii, de toate cărțile care vorbesc despre această țară care a rămas totdeauna între cele (Continuare în pag. a IV-a) 1

Next