Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)
1970-08-02 / nr. 5437
1 / X In 2-3 zile trebuie încheiat recoltatul griului ÎNSĂMINȚATUL CULTURILOR SUCCESIVE ȘI TREIERATUL GRIULUI se cer intensificate Dintre problemele majore ale zilei, toate puțind purta la urma urmei numărul unu înainte — prima și cea mai importantă rămîne totuși însămînțatul culturilor succesive. E drept că și recoltatul brîului și recoltatul plantelor de nutreț și terminarea prașilei treia la porumb, a cealei de-a treia sau a patra la sfeclă, cartofi, floarea-soarelui și multe altele cire sînt dar făcut în agricultură la ordinea zilei — întreaga gamă de operațiuni se cer executate concomitent.. Pentru însămințatul', culturilor succesive însă zilele epocii optime' sunt numărate. Timpul, e înaintat. Insă, ceilalți factori sunt încă favorabili : umiditate suficientă și căldură — deci, condiții optime pentru a obține recolte bogate la culturile succesive și justificate sub raportul eficienței. Dar, chiar neluînd în calcul eficiența, este de datoria fiecărei unități să realizeze suprafețele înscrise în graficele alcătuite în baza unor indicații exprese din partea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și de a cărui îndeplinire vor trebui să raporteze la 3 august președinții și inginerii șefi ai C.A.P. Sarcinile sînt mobilizatoare, timpul scurt și, pe alocuri, e limitat chiar și numărul tractoarelor disponibile pentru pregătit terenul și însămînțat. (Avem în vedere faptul că nu se poate întrerupe recoltatul spre a se dirija tractoarele respective la arat și însămînțat). Ceea ce se poate și trebuie făcut — fie și cu prețul unor eforturi suplimentare — este că mecanizatorii care lucrează pe combine să are cel puțin un hectar pe zi (știut fiind că se intră în tan cam pe la orele 8—9), mecanizatorii repartizați exclusiv la arat să lucreze în schimburi prelungite, iar în ultimă instanță să se sisteze pentru azi și mîine treieratul staționar (cu combinele și la batoze), iar tractoarele respective să are și să însămînțeze. Luînd măsuri în consecință, conducerea I.M.A. Răcăciuni a trimis o parte din salariații din ateliere (încă de vineri) la secțiile de mecanizare, spre a îmboma DUDAU (Continuare în pag. a II-a] Din dorința de a răspunde tot mai bine cerințelor impuse de noul sezon estival, conducerea stațiunii balneo-climaterice Slănic Moldova a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a asigura o deservire ireproșabilă la blocul alimentar dat recent în folosință. Responsabilul unității, Gligor Miloș, bucătarul șef, Emil Minciu, și cei 56 de salariați din cadrul personalului de deservire se străduiesc acum să răspundă exigențelor celor 1000 de oameni ai muncii care servesc masa aici. In fotografie . Aspect exterior al noului grup alimentar din Slănic Moldova. Foto C. BURSUC III MMN TERMINAI SECERIȘUL Ieri, au mai comunicat la Direcția BRATILA s-a terminat recoltatul agricolă încheierea recoltării grîu celor 218 ha grîu. Inginerul Vasilui următoarele cooperative agricolulis Tanasis ne-a informat că mele de producție :rită evidențiați mecanizatorii Nico-FARAOANI, FINTINELE, LETEA lae Toba, Ion Grețu și Vasile Șer VECHE, PARAVA, PÂNCEȘTI (co- ban, iar dintre cooperatori Mariamona Sascut), Pelin, Nuța Stanciu, Catrina Hîrlea La închiderea ediției, am fost inși Maria Nistor — care au ieșit la formați (prin telefon) că și la C.A.P. secerat zi de zi. >ITAKA: Agendă agrară Conform datelor centralizate, ieri, la Direcția agricolă județeană la principalele lucrări stabile sunt: — GRÎU RECOLTAT 76 LA SUTĂ; — GRÎU TREIERAT 44 LA SUTA; — ARĂTURI DE VARĂ 19 LA SUTA ; — ÎMSĂMÎNȚAT PORUMB 25 LA SUTĂ ; — RECOLTAT LUCERNA (CLASA A II-A) 99 LA SUTA; — RECOLTAT TRIFOI 87 LA SUTA; — RECOLTAT FINEȚE NATURALE 74 LA SUTĂ. După cum se vede, cele mai slabe realizări sînt la arat și însămînțat culturi succesive — lucrare ce se cere a fi' grăbită, la maximum. Mobilizînd ' toate forțele și mijloacele,' prin redistribuirea mașinilor ' și 'tractoarelor" sunt condiții și trebuie ca în următoarele 2—3 zile realizările la această lucrare să crească substanțial. Nu trebuie pierdut nici un minut. Fiecare tractor și mașină să fie folosite la întregul lor potențial! Rămași în urmă la recoltatul griului După datele raportate, ieri, Direcției agricole județene rezultă că printre unitățile cu cele mai slabe realizări la recoltatul grîului sunt cooperativele agricole: COȚOFANEȘTI — 175 ha din 385 (președinte GHEORGHE FULGA, ing. NICOLAE PAVALOIU); GÎRLENI — 140 ha din 370 (președinte NUNUȚA TABACARU, ing. CONSTANTIN BORDEI) ; BURDUSACI — 195 ha din 409 (președinte ION BOZGA, ing. HORIA TITUS RUSU) ; VIFORENI — 220 ha din 490 (președinte ȘTEFAN BONTAȘ, ing. AUREL GAFENCU) ; BUCȘEȘTI — 53 ha din 250 (președinte CONSTANTIN BUMBURUZ, ing. CORNEL PATESCU) ; SOLONȚ — 60 ha din 200 (președinte NICOLAE MATEI, ing. VASILE MUNTEANU); FILIPEȘTI— 205 ha din 468 (președinte EMIL POPESCU, ing. ALEXANDRU ENACHE). Se balotează pasele în vederea eliberării terenului pentru însămînțarea culturilor succesive. Păgubașul cel istet Cui nu-i dau bătaie de cap problemele legate de satisfacerea nevoilor de transport ? Cel puțin în agricultură, e o adevărată artă să faci față volumului de produse ce trebuie transportate din cîmp spre magazii, spre furajerii, spre bazele de recepție etc. etc. La C.A.P. Huruiești, de pildă, s-a apelat și la mijloacele de transport ale secției de mecanizare. Astfel, un tractor cu remorcă transporta, in ziua de 30 iulie, grîu de pe arie la magazie. După, cum se știe, tariful e fix , 300 lei pentru 10 ore. Dar, vorba ceea, cînd zorul e mare nu se pune problema cu costă, ci să se asigure transportul produselor spre a se evita pierderile calitative sau cantitative. Paradoxal însă, în aceeași zi, un camion al cooperativei agricole din Huruiești transporta lemne unui cooperator pentru suma de 120 lei. Aprobarea, firește, o dăduse președintele cooperativei, Ion Pralea. Deci, se plătea I.M.A. 300 lei și se încasa 120 lei! Cum s-ar spune o afacere... grozavă, căreia contabilul șef se străduia zadarnic să-i găsească justificări. Dar zicala glăsuiește: „De câștig, de păgubesc tot negustor mă numesc“. Tocmai de aceea noi am sugera comisiei de revizie să se îngrijească ca diferența de „cîștig“ să revină... integral celui ce a aprobat „afacerea“. Nu de alta, dar efortul fiind numai al acestuia, nu se cade ca... rodul să revină întregii cîști 1 ANUL XXV — Nr. 5.437 (6.916) DUMINICĂ 2 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani în cinstea Zilei Marinei Demonstrație de canotaj academic pe lacul BACĂU II Prin tradiție, în prima duminică din luna august, întreaga țară sărbătorește Ziua Marinei. Cu această ocazie, pe apele lacului Bacău II va avea loc o demonstrație de canotaj academic, la care vor evolua sportivi, participanți la finala Campionatului național de juniori, componenți ai echipelor Ș.S.E., Clubul sportiv școlar, Metalul, Olimpia, Rapid, Voința, Dinamo, Clubul nautic universitar și Steaua (toate din București), Voința, Ș.S.E., C.F.R. și Electrica (din Timișoara), U. T., Voința și Ș.S.E. Arad, Ceahlăul Piatra Neamț, Mureșul Tg. Mureș și Dinamo Bacău. Inedita manifestare sportivă, găzduită de Baza nautică Bacău II (reamintim că accesul se face cu autobuzul nr. 5 — Șerbănești. Coborîrea la stația Școala generală nr. 7, duminică, 2 august 1970, începînd de la ora 18, veritabilă „repetiție generală" înaintea finalei de la 6 august, va atrage, desigur, ca spectatori, numeroși băcăuani. Gala de start. J AIMN GAJAA/SEIMTELE LA CONFRUNTAREA CU FAPTELE ! Textiliștii buhușeni au început bine semestrul al doilea Așa cum anticipam la începutul acestui semestru, colectivele de muncă din principalele secții ale Fabricii de postav din Buhuși au încheiat prima lună din cel de-al doilea semestru al anului cu rezultate remarcabile. La țesătoria sud, bilanțul lunii iulie consemnează : 30.000 m p țesături peste plan, din care 17.000 m p țesături de bumbac și 13.000 m p țesături tip lună. Măsurile care au concurat la obținerea acestor rezultate au fost: repartizarea judicioasă a articolelor și desenelor pe parcurs de mașini, exigența în executarea reviziilor tehnice, pregătirea războaielor înainte de a se introduce un nou articol. Un aport deosebit este cel al schimburilor conduse de maiștrii Gheorghe Blănaru și Neculai Tănase de la țesătorie. La țesătoria nord, realizările peste plan se cifrează la mai bine de 12.000 mp țesături din fire tip lină. Bilanțul realizărilor din luna iulie este bogat și la secția filatură cardată: 1.700 kg fire vigonia și 10.560 scule, precum și 4.000 kg fire cardate și 32.420 scule date peste plan. Pagina a lll-a * Pagina a lll-a N iOGUZla 60 de ani de la „sfîrșitul lumii Acum 60 de ani, în primele luni ale anului 1910,mulți de pe bătrîna noastră Terra, așteptau „sfîrșitul lumii". în ziua de 19 mai din acel an, un corp ceresc, de o frumusețe nespusă, era considerat „fatal" pentru planeta noastră. Era vorba de cometa Halley, care venea din depărtările nesfîrșite ale Universului, și se îndrepta cu o viteză fantastică spre Pămînt. Concluzia unor oameni de știință din acel timp era că „ciocnirea" cu planeta noastră devenea inevitabilă. Deși invocau „calculele astronomice cele mai precise", acei oameni de știință au plecat de la premise greșite și au ajuns la concluzii greșite, prezentînd oamenilor imagini înspăimîntătoare ale apocalipsului... La fiecare 75 de ani Preludiul acestei panici în masă a început în toamna anului 1909, și anume la Heidelberg. La observatorul din acest vestit oraș universitar, astronomul Max Wolff ținea, de mai multe săptămîni, telescopul cel mare îndreptat spre acea regiune a firmamentului în care, pe baza calculelor sale, trebuiau să apară primele indicii ale frumoasei și, totodată, sinistrei apariții cosmice. Cu precizia și infailibilitatea proprii evoluției corpurilor cerești, în spațiu, această apariție revine, în cazul cometei (Continuare în pag. a III-a) GLOB-GLOB-GLOB ii Start în cea de-a treia ediție a sărbătorii artei amatoare Festivalul Stanicului Moldovei 2-9 august începînd de astăzi, timp de opt zile, Perla Moldovei va cunoaște un aflux de populație și o animație deosebită. Frumoasa stațiune balneo-climaterică străjuită de munți va fi gazda unei sărbători de acum intrate în tradiție — „Festivalul Stanicului" — sărbătoare la care-și dau întîlnire artiștii amatori de pe cuprinsul mai multor județe ale țării. Dintre oaspeți vom nota prezența solilor artei populare din Ilfov, Neamț, Vrancea și Suceava, fapt care vine să sublinieze, o dată în plus, amploarea și popularitatea în continuă creștere a Festivalului. Peste 3.000 de soli ai artei populare și culte — talentați cîntăreți, dansatori, recitatori sau actori — se vor strădui, prin măiestria lor interpretativă, să aducă pînă la inima publicului căldura și frumusețea cîntecului popular, ritmul și grația dansului strămoșesc, entuziasmul și patosul versurilor poeților contemporani. Obișnuita paradă a portului, cu care se va deschide Festivalul, va prilejui o interesantă trecere în revistă a tuturor concurenților veniți să-și etaleze în fata publicului din Slănic strălucitoarea artă a creatorilor de costume populare. Apoi, spectatorii prezenți la ediția din acest an a sărbătorii artei amatoare, vor putea urmări șase mari ansambluri folclorice reprezentând Tg.. Ocna, localitățile Buda-Blăgești, Bacău, G.I.P. Borzești, Buhuși și Poduri. De asemenea iubitorii artei amatoare vor admira o „Nuntă" așa cum se obișnuiește în comunele Buda-Blăgești și Răcăciuni, o „Capră" ca la Berzunți și Stănișești, niște sprinteni „Căluți" prezentați de artiștii amatori din comuna Pîrjol, o „încontrare" ca la Dofteana și niște viteji „Jieni" în interpretarea artiștilor amatori din comunele Palanca și Brusturoasa, precum și numeroase formații de dansuri, orchestre de muzică populară, soliști vocali și instrumentiști. Ca o noutate față de precedentele ediții, pe scena de concurs vor urca de astă dată și cîteva formații de teatru de amatori, precum și orchestre de muzică ușoară. . Paralel cu întrecerile dintre artiștii amatori, în Slănicul Moldovei se va desfășura sesiunea de comunicări științifice „Folclorul și coordonatele lui contemporane", în cadrul căruia va participa o serie de cercetători prestigioși din județul nostru și din alte județe. De asemenea, pe tot parcursul Festivalului va fi deschisă o expoziție de artă plastică și populară. Așadar, pentru iubitorii frumosului, toate cele amintite mai sus nu pot constitui decît o invitație la sărbătoarea găzduită de Slănicul Moldovei. tJ