Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)

1970-08-07 / nr. 5441

intîmpinînd marea sărbătoare Muncitorii, inginerii și tehni­cienii din întreprinderile in­dustriale ale județului, și ală­turi de ei toți oamenii muncii de pe aceste meleaguri, din do­rința de a crea o bază sigură pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ale anului viitor își concentrează acum atenția asu­­pra înfăptuirii exemplare a sar­cinilor de plan și a angajamen­telor care însuflețesc întrecerea socialistă în ultimul an al ac­tualului cincinal. Colectivele u­­nităților economice sînt hotărî­­te să întîmpine marea sărbătoa­re de la 23 August cu succese care depășesc prin amploare , f­u numai sarcinile de plan, ci și angajamentele nu de mult su­plimentare considerabil. 1944-1970 Contribuții deosebite Perioada care s-a scurs din acest an a scos la iveală faptul că în în­treprinderile industriale ale jude­țului au fost mai bine utilizate re­zervele interne. Ca urmare a aces­tui fapt, s-au realizat peste pre­vederile planului o producție globa­lă suplimentară în valoare de 10­4.617.000 lei. Printre unitățile in­dustriale din județ care au avut cea mai mare­­ contribuție la obținerea acestui succes se află Grupul indus­trial de petrochimie, care a obținut o producție globală suplimentară de mai bine de 42 milioane lei, Fabrica de hîrtie și celuloză „Letca" Bacău, cu o depășire de 12,8 mili­oane lei, Fabrica de postav Buhuși, cu o realizare de 11,6 milioane lei peste prevederile de plan 5.000 metri forați peste plan întreprinderile de foraj de la Moinești și Tîrgu Ocna au reușit în timpul care s-a scurs din acest an să sporească simțitor viteza de fo­raj ,ca urmare a aplicării la sonde a unor­ măsuri tehnice și organiza­torice capabile să ridice nivelul efi­cienței. De la începutul anului și pică astăzi, cele două întreprinderi ău­i forat peste plan mai bine de 5.000­­ metri. Cu o lună mai devreme încă 40 de familii ale­ petroliști­lor moineșteni se vor muta, zilele acestea, în apartamente noi, înce­­pind de ieri a intrat în recepție blo­cul E-2 cu o lună de zile mai de­vreme. Valoarea acestei realizări este amplificată de faptul că ea marchează depășirea cu 8 a planu­lui de 72 apartamente pe anul 1970. pînă la sfîrșitul anului ei vor mai da în folosință încă 32 apartamente din cele cu termen în 1971. Așa în­țeleg constructorii de pe șantierul Moinești să întîmpine cea de-a 26-a aniversare a eliberării patriei noa­­stre de sub jugul fascist. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN"] ANUL XXV — NR. 5.441 (6.920) VINERI 7 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani Toate forțele pentru urgentarea treieratului și încheierea însămînțării culturilor succesive La Pare de necrezut, dar așa este. SCORȚENI s-a trimis abia miercuri, 5 august 1970, după să­­mînța necesară realizării culturilor duble ! Cum s-a a­juns într-o aseme­nea situație ? Pe scurt am putea spu­ne că e vorba de lipsă de interes. Dar iată ce ni s-a relatat la fața locului. Inginerul șef Mihai Sarea, în același timp și președintele C.A.P. Scorțeni, a plecat­ în conce­diu la 2 iulie. A lăsat ca sarcina (procura­rea seminței) să fie rezolvată de că­tre inginerul Corneliu Haivas și contabilul șef Vasile Cernat. Nu­mai că nici după întoarcerea sa din concediu (25 iulie) nu s-a re­zolvat problema ( ! ! ?). Cum altfel decit dezinteres se poate numi­ o atare tărăgănare, to­varășe inginer? Și trebuie spus că pentru C.A.P. Scorțeni planul de culturi dubla e de 120 ha. Drept scuză a lipsei de interes și a proas­tei organizări a muncii ni se justi­fică existența unei mari suprafețe de finețe (450 ha) și în plus final ce se poate realiza din livezi. „Vom însămînța totuși vreo 00 ha". De ce nu sînt însămințate măcar acestea — admițînd că intr-adevăr furajele ar fi suficiente la Scorțeni și n-ar mai fi nevoie chiar de 120 ha cul­turi succesive ? Firește, despre starea de lucruri de aici trebuia să se sesizeze și Di­recția agricolă, Uniunea județeană a C.A.P. Dar dacă despre instructo­rul Uniunii județene a C.A.P. din acest sector ni s-a spus că e la un instructaj, apoi­, da. reprezentantul Direcției agricole nu ni s-a putut spune decit că n-a luat încă legă­­tura și cu secretarul comitetului co­munal de­ partid. S-ar putea trage concluzia că­ n-au­­ fost­­ problema -și­­ca atare acesta n-a avut de ce trece și pe la secretarul comitetului co­munal de partid, în realitate însă aici se cerea un sprijin sistematic, substanțial, știut fiind faptul că în martie a. c. s-au unificat cele două C.A.P. (Grigoreni și Scorțeni). Ulterior am aflat că, din partea Direcției agricole, de acest sector răspunde inginerul Emilian Sorocea­­nu. în ce mod se manifestă spriji­nul, îndrumarea, controlul făcut de dinsul am văzut. Am fi curioși dacă dînsul e mulțumit de rezultat ? .Nici la C.A.P. BUCUEȘTI nu se însămînt­ase nimic pînă ieri dimi­neață (! ?). De la secretarul comi­tetului de partid pe C.A.P., Costică V. Trolor, am aflat că s-ar fi arat vreo 30 ha, dar inginerul Corneliu Pătescu ne-a spulberat și această minoră iluzie afirmînd că au fost arate abia 13 ha. Cu toate acestea tractorul condus de Stere Sava n-a mișcat... o roată în ziua de miercuri. Ni s-a spus că ar fi trebuit să treie­re nu știu ce, dar că nu s-au asi­gurat oamenii necesari. Ne între­băm : cine o fi plătind salariul lui Stere Sava pentru ziua pierdută ? Sunt două posibilități: ori șeful de secție, ori cooperativa agricolă (da­că se respectă cumva clauzele con­tractului, instrucțiunile ce regle­mentează obligațiile reciproce ale părților contractante). Cu 15 ha însămînțate din cele 50 planificate, după cum ne-a spus in­ginerul șef al C.A.P. PODURI, Ion Zaharia, situația culturilor duble nu-i rezolvată nici aici. Pare chiar a fi o acțiune compromisă de la bun început în cooperativele prin care am trecut cu prilejul acestui raid. Și aceasta cu atît mai mult cu cit aici la C.A.P. Poduri cele 8 trac­toare ale secției sînt împărțite ast­fel : 5 la combine, două la presele de balotat paie și unul la batoză. Deci, opt tractoare la opt mașini. Cu ce se poate ara și însămînța (în condițiile cînd tractoriști în plus nu sînt, iar de schimburi prelungite se vorbește aici abia din ultimele zile). Drept scuză, inginerul ș­ef arată că el a făcut cunoscut și acest lucru de la intepzitul campaniei dar că di­rectorul I.M.A. Moinești, ing.. Vlad Tudor, n-a găsit încă o soluție. De altfel trebuie spus că lucrurile, nu stau mai bine nici în alte coo­perative din această zonă. Cert e că soarta culturilor duble (cel puțin in unitățile citate), privite prin pris­ma rezultatelor de pînă acum, se află în niște mîini vitrege. Cum va fi apreciind o astfel de situație Di­recția agricolă județeană? Sunt sau nu sînt necesare aceste culturi du­ble la cooperativele menționate mai sus ? Și dacă sînt (noi sîntem con­vinși de acest lucru) ce măsuri deo­sebite a întreprins spre a fi rezol­vate ? Timpul extrem de înaintat, posibilitățile reduse de irigare de la cooperativele amintite sunt lucruri ce pun cu deosebită seriozitate problema să se lucreze zi și noapte și încă cu forțe sporite, pentru ca în cel mult 2—3 zile să se realizeze cifra de plan stabilită ! Ritm nesatisfacator In realizarea fondului central După datele puse­ la dispoziție de către întreprinderea­­ județeană pen­tru valorificarea cerealelor, rezultă că pînă ieri se realizase doar 33.9 la sută din planul­ la fondul central, (sector C.A.P.), în două zile s-au realizat abia 6,1 procente ! Merită subliniat faptul că­ C.A.P. Podu Turcului este prima unitate din județ care, în afara uiumului pen­tru treier și plata muncilor I.M.A., și-a achitat obligațiile contractuale (100 tone). In urmă cu două zile menționam 8 cooperative care nu-și achitaseră nici ulumul din ceea ce treieraseră. Dintre acestea au mai rămas (tot la cota zero) C.A.P. Ardeoani, Bog­­dănești, Dumbrava, Poduri, Răchi­­toasa și Slobozia. Cooperativele agricole de produc­­­­ție Parincea, Huruiești și Parava au intensificat transportul, achitînd zilnic la bazele de recepție între 15 și 30 tone cereale. C.A.P. Tatuași a reușit să predea pînă acum doar 2,5­ la sută din cît are de dat dreptulum și plata mun­cilor I.M.A. pes motiv că nu are mij­loace de transport. De ce nu se so­licită de la întreprinderea de trans­porturi auto, tovarășe președinte ? Nici cooperativele agricole Oniș­­cani, Bîrsănești, Coțofănești, Gura Văii, Helegiu, Izvoru Berheciului, Măgirești, Mărăști, Obîrșia, Odo­­bești, Plopana și Răcăciuni nu trans­portă în ritm satisfăcător — unele dintre acestea realizînd abia 3—4 tone la două zile. Consiliile de conducere, comitetele de partid din C.A.P. și cele co­munale trebuie să ia de urgentă măsuri operative, astfel incit în urmă­toarele zile transportul griului în bazele de recepție să fie în ritm susținut. Aceasta cu atît mai mult cu cît timpul favorabil poate deveni ploios în următoarele zile, ceea ce ar îngreuia mult această acțiune. Prețul de cost- o încăpătoare tolbă pentru... risipă ? ! Unitatea de exploatare și indus­­tilizare a lemnului din Municipiul Georghe Gheorghiu-Dej a înregis­­it în primul trimestru din acest­e unele economii la prețul de cost. »tele globale ne indică că volumul tal al cheltuielilor, la mia de bei­oducție marfă a fost redus cu 63 lei. Așadar, aspectul general ezentat ne-ar permite să tragem incluzia că unitatea a avut o ac­hitate economică pozitivă pe linia abilizării rezervelor interne pen­t­ reducerea prețului de cost. A­ Retrospectivă îngrijorătoare la U.E.I.S. Gh. Gheorghiu-Dej vec­erea ar putea căpăta însă, o onfirmare deplină numai în cazul­­ care economiile înregistrate s-ar atora, în exclusivitate, efortului ropriu al fiecărei unități, dacă ele­r fi rezultatul punerii în valoare a jzervelor interne cunoscute. De la­rimele elemente ale situației exa­­m­nate se constată că sectoarele Georghe Gheorghiu-Dej și Tg. Oc­­a au depășit prețul de cost și ro­­ltul cheltuielilor pe mia de lei reducție marfă. Deși de la începu­­ul anului și pînă acum, comitetul e direcție, a analizat de trei ori aciul îndeplinirii măsurilor pretc­­izate pentru creșterea productivi­­ttii muncii, scăderea consumurilor recifice de materii prime și male­­ale și folosirea la deplina capaci­ta a mașinilor și utilajelor, dezba­terile și măsurile prevăzute nu au putut schimba, în mod radical, ac­tuala stare de lucruri. Precizarea nostră are la bază următoarele e­­xemple: sectorul de exploatare Gheorghe Gheorghiu-Dej a depășit consumul specific la bușteni de fag cu 175 m­c. la sectoarele Dofteana și Căiuți și s-au plătit 44.000 lei pentru depășirea factorului de pu­tere. Depășiri substanțiale se mai constată și la consumurile specifice de materii prime și materiale dato­rită nerespectării sumelor plafon stabilite prin fișele limită. Tota­litate, depășirile de acest gen se ridică la 184.000 lei. Prețul de cost a fost încărcat su­plimentar și nejustificat și din acti­vitatea scos—apropiat, datorită nefo­­losirii integrale a capacității de pro­ducție ca urmare a depășirii norme­lor de consum. Utilizarea fierăstraie­­lor mecanice a adus unității o eco­nomie la prețul de cost de 1,19 lei per mc. Sectorul de exploatare Oi­­tuz a înregistrat însă o depășire de 2,28 lei per m­c. Cauza , planul la fa­sonări mecanice a fost realizat nu­mai în proporție de 79 la sută, res­tul influenței fiind determinat de consumul suplimentar de materiale tehnice și piese de schimb Atelajele proprii și cele particu­lare au ridicat și ele costurile cu 439.000 lei, mai ales datorită nerea­lizării planului de transport și sla­bei productivități. De aceea, prețul de cost per tonă transportată a fost mai scump cu 7,15 lei in cazul ate­lajelor proprii și cu 3,28 lei la cele particulare. Pe sectoare, spicuim nu­mai cîteva aspecte din acest dome­niu de activitate. Sectorul CăiuU a obținut 63,5 și respectiv 39 la sută, sectorul Tg. Ocna 40,7 și respectiv 69,1 la sută. Iată, așadar, unde stau nefolosite forțele de producție ale unității, este un adevărat focar de risipă, care constituie un balast pen­­tru prețul de cost. ta activitatea de transporturi pe căi ferate forestiere situația se pre­zintă ,per global", in roz, intrucît s-a realizat o economie de 0,04 lei per km, economie calculată față de realizările exprimate in tone-km. C. MARDARE (Continuare în pagina a II-a) Agendă agrară Din datele operative comunicate peri 6 august, la Direcția agricolă județeană, rezultă că, pe județ­­ avem următoarea si­tuație la principalele lucrări la zi: • Recoltat grîu — 94,5 la sută ; • Treierat grîu — 53,4 la sută ; • Treieratul la mazăre și orz s-a încheiat; • Alături de vară — 27,6 la sută; • Insămînțat culturi succesive — 39,1 la sută. După cum se vede, la arături și însamînțatul culturilor du­ble sînt cele mai mici realizări. Se impune ca ritmul de desfă­șurare a acestora să fie urgentat la maximum — timpul optim pentru însămînțări fiind aproape încheiat. Grupuj realizat de Toma DUDAU Pregătirea terenului în vederea însămînțării culturilor duble.. . Foto : B. CONSTANTIN in parcul stațiunii balneoclimaterice Slănic Moldova. Concursul recitatorilor Cea de-a 4-a zi a Festivalului a continuat cu concursul recitatorilor. Obligată, din cauza depășirii timpu­lui prevăzut inițial în program, să se desfășoare mai întîi în sala cine­matografului „9 Mai" și apoi în sala Expoziției de artă populară din in­cinta Casei de cul­tură, întrecerea ce­lor ce îndrăgesc arta recitării reușite să capteze a­­ interesul unui pu­blic nu prea nu­meros, dar care s-a­u­ dovedit­­ receptiv față de efortul ti­nerilor, artiști de a transpune cu aju­torul vocii, gestu­rilor și mimicii sensurile ascunse ale poemelor in­terpretate. Pe par­cursul concursului, aplauzele sălii s-au îndreptat cu in­sistență îndeosebi către tinerii: La­­zăr Dumitru (Bâcâti), interpret al poemelor „­Turnat imaginar de cam­panie“ de Geo Dumitrescu și „Stra­da Lenei“ de Jacques Prevert, am­bele transpuse scenic și afectiv cu mare sensibilitate, Mona Bordeianu (Suceava) o recitatoare subtilă a poemului „Salomee" de Adrian Ma­ Safia Biulescu.­­(Bacău). ..impre­sionantă prin­ ținută scenică "și"re­marcabila redare a stărilor sufletești sugerate de versurile Ninel Cassian, rivalului Gh. Dănilă (Roman), căruia monolo­gul „Telegrame“ de Aldo Nicolaj, i-a oferit posibilitatea de a-și etala certele disponibilități comice, Ma­riana Dumbravă (Bacău), interpretă care știe să împrumute textului cele mai subtile nuanțe ( a recitat fabula „Despre pisici" de Cicerone Io­­nescu). au Apariții notabile mai realizat și Daniela Ciurea (Tg. Ocna), Ionela Silvia Costăchescu (Bacău), A. Dumi­trescu (Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej), Maria­na Pavel (Bacău), toate numele a­­mintite demon­­strînd o bună pre­gătire în vederea susținerii recitalu­rilor. O surpriză­­ a însemnat, pentru spectatorii prezen­ți în sala Expozi­ției de artă popu­lară, scurtul program de pantomimă interpretat de Gheorghe Bighescu (Mărgineni), care a reușit să com­pună o lume aparte, oarecum necu­noscută. Nu putem să încheiem cele cîteva scurte adnotări, fără să alătu­răm reușitei concursului numele­­ ac­torului Ion Ghelu-Destelnica, profe­sor la Școala populară de artă din Bacău, îndrumătorul și sfătuitorul multora dintre' interpreții' cei mai talentați care au urcat pe scena Fei­ Ion ROȘU in pag, a lli-a Q (J R | R CEYLONUL - perla ecuatorului Cinci vijelioase, cînd molatice, talazurile Oceanului Indian îmbră­țișează Insula Ceylon, spulberindu­­se la picioarele palmierilor tainici ce-i străjuiesc țărmurile. Ca la un semn magic, albastrul întunecat al apei se contopește parcă cu pă­­m­­întul ademenitor și încins de soa­re, învăluit in miile de nuanțe ale coloritului tropical și vi beția mi­resmelor de mirodenii. O vegetație fascinantă: ierburi înalte și foșni­toare, buchete de bananieri, porto­cali, cocotieri, jungle de nepă­truns, și mai ales nesfirșite planta­ții de ceai și de berea răspîndite pe coline. Decorul exotic nu dis­pare decit pe culmile semețe peste 2.500 m ale munților ce de se înalță chiar în inima Insulei. Aco­lo culorile își pierd căldura, cerul este mai alburiu, iar plantele grați­oase și arborii solemni au cedat lo­cul pinilor zvelți cu frunze ascuți­(Continuare în pagina a H-a) PLUSURI IMAGINARE ȘI O LIPSĂ REALĂ Recent, într-un proces public, Aglaia LAZAR a fost condamnată la 18 ani închisoare pentru că în cali­tate de gestionară la magazinul „Ga­lanteria“ din Comănești, a delapi­dat în perioada anilor 1967—1969, suma de 235.982 lei. Desigur, gestionara necinstită și-a primit pedeapsa meritată. Dar nu despre asta dorim să scriem. Ci despre felul în care a fost posibilă sustragerea treptată din avutul obștesc a unei însemnate sume de bani, într-un interval de a­­proape trei ani. Sarabanda inventarelor . Povestea începe așa : La 4 august 1967 revizorul de gestiuni Vasile Găburici ajutat de vînzătoarele Vir­ginia Bran și Doina Găitan, fac un prim inventar la magazinul cu pri­cina. Constatările lor sînt categori­ce : gestiunea Aglaiei Lazăr se sol­dează cu un plus la mărfuri în va­loare de 355,72, lei.­­Vanificări ulte­rioare aveau să arate că la acea dată lipsa în gestiune era de 66.185 lei, dar despre asta mai jos). La 29 noiembrie 1967 contabila Florica Dănceanu și calculatorul Constantin Ionescu stabilesc în a­­ceeași gestiune un plus de 170,73 lei (lipsa era deja de 140.765 lei), iar­­ la 29 martie 1968 revizorul Ana Prohozescu și contabila Maria Petro­șanu­ stabilesc un plus de 97,03 lei. Observați cu precizie, nu se omit nici cei trei bănuți. Numai că acum lipsa a ajuns la 165.214 lei. La 19 august 1968 revizorii Ce­zar Bucevschi și Victor Olaru con­semnează un plus, în aceeași ges­tiune, de 196,89 lei, în timp ce lip­sa crescuse la 168.680 lei. Revizorul Vasile Rădăceanu și calculatoarea Marioara Chiriac con­tinuă cursa contra cronometru în­cepută de colegii lor și la 6 ianu­a­rie 1969, făcând un nou inventar, stabilesc o lipsă de 218,63 lei, iar la inventarul făcut la 8 iulie 1969 de revizorul Ioan Berdilă, ajutat de un începător în ale contabilității, Va­sile Darie, se consemnează o lipsă de 28.000 lei. Acum lipsa reală era de 210.497 lei. Nemulțumită de acest din urmă control gestionara solicită o nouă inventariere. De data aceasta revi­zorul Ioan Berdilă ajutat de merceo­logul Mircea Bordea și contabila Elena Muscă (angajată provizorie) stabilesc că lipsa este de numai 3.718 lei. în fine, cursa inventarelor înce­tează. Organele de miliție află des­pre cele ce se întîmplă și sigilează magazinul.­Se dispune o verificare reală și lipsa este stabilită cu cer­titudine : 235.982 lei. 15 „controlori“ duși de nas r - Sigur, curiozitatea v-a făcu­t să numărați persoanele care au întoc­mit inventarele. Sunt cincisprezece, la care se mai pot adăuga și cîteva alte persoane care au făcut așa zise supra-controale. Inventarierele au durat 80 zile, în­ tot acest timp gestionara Aglaia Lazăr a dus de nas pe cei 15 „con­trolori“. Cum proceda? Nimic mai simplu. După întocmirea listelor de inventar, care erau lăsate pe tej­ghea, în magazin, fără a fi asigu­rate, gestionara le falsifica, trecînd cantități mai mari de mărfuri decît avea în realitate. Aceste­ modificări care „sporeau“ mărfurile în unele cazuri,chiar de zeci de ori, nu au fost observate niciodată de revizori. Inculpata arată car la sfîrșitul in­ventarelor,­­ cînd listele nu erau în­că calculate, lua cîteva și, apoi, a­­casă,­­opera modificările menite să a­­copere lipsa din gestiune. Revizorii declară Cezar BUCEVSCHI: „Noi revi­zorii, nu putem fi trași la răspun­dere, deoarece am lucrat conform art. 70 al O.C.L. Mixt Moinești (!?). Faptul, că gestionara declară că a sustras listele de inventar, fn mo­mentul cind comisia se îmbrăca pentru plecare este ceva nejust și caută să dea vina pe comisie“. O­ fi „nejust“ dar așa s-a întâmplat­, VASILE GĂBURICI: „Modificări­le au fost făcute de gestionară fără voia­ și­ știrea mea“. Asta mai tre­­buia, să le fi făcut cu voia și știrea dumnealui. IO­AN BERDILĂ : „Cred și susțin că modificările au fost­ făcute un ma­gazin de către gestionară, care a profitat de neatenția membrilor co­misiei“. ’ ; <* ‘ ■­­MARIA PETROȘANU„Nu s-a indicat nici în Instrucțiuni că tre­buie să verificăm listele de inven­tar la plecare sau la venirea în ma­­­­gazin“. , , , CONSTANTIN IONESCU : „îna­intea inventarului nu s-a făcut cu mine nici un fel de instructaj, sau să mi se spună cum se procedează“, în acest mod continuă și ceilalți să se apere, să arunce vina pe alții. Oare nici unul din cei cincispre­zece să nu fi cunoscut exact dis­pozițiile legale privind modul de inventariere al gestiunilor ? " Cîteva întrebări Greu de crezut, dar dacă așa stau lucrurile, de ce au fost puși în ast­fel­­ de funcții ? S. LUNGU ST. PIERSIC (Continuare în pagina a II-a)

Next