Steagul Roşu, august 1970 (Anul 25, nr. 5436-5460)
1970-08-07 / nr. 5441
intîmpinînd marea sărbătoare Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile industriale ale județului, și alături de ei toți oamenii muncii de pe aceste meleaguri, din dorința de a crea o bază sigură pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ale anului viitor își concentrează acum atenția asupra înfăptuirii exemplare a sarcinilor de plan și a angajamentelor care însuflețesc întrecerea socialistă în ultimul an al actualului cincinal. Colectivele unităților economice sînt hotărîte să întîmpine marea sărbătoare de la 23 August cu succese care depășesc prin amploare , fu numai sarcinile de plan, ci și angajamentele nu de mult suplimentare considerabil. 1944-1970 Contribuții deosebite Perioada care s-a scurs din acest an a scos la iveală faptul că în întreprinderile industriale ale județului au fost mai bine utilizate rezervele interne. Ca urmare a acestui fapt, s-au realizat peste prevederile planului o producție globală suplimentară în valoare de 104.617.000 lei. Printre unitățile industriale din județ care au avut cea mai mare contribuție la obținerea acestui succes se află Grupul industrial de petrochimie, care a obținut o producție globală suplimentară de mai bine de 42 milioane lei, Fabrica de hîrtie și celuloză „Letca" Bacău, cu o depășire de 12,8 milioane lei, Fabrica de postav Buhuși, cu o realizare de 11,6 milioane lei peste prevederile de plan 5.000 metri forați peste plan întreprinderile de foraj de la Moinești și Tîrgu Ocna au reușit în timpul care s-a scurs din acest an să sporească simțitor viteza de foraj ,ca urmare a aplicării la sonde a unor măsuri tehnice și organizatorice capabile să ridice nivelul eficienței. De la începutul anului și pică astăzi, cele două întreprinderi ăui forat peste plan mai bine de 5.000 metri. Cu o lună mai devreme încă 40 de familii ale petroliștilor moineșteni se vor muta, zilele acestea, în apartamente noi, începind de ieri a intrat în recepție blocul E-2 cu o lună de zile mai devreme. Valoarea acestei realizări este amplificată de faptul că ea marchează depășirea cu 8 a planului de 72 apartamente pe anul 1970. pînă la sfîrșitul anului ei vor mai da în folosință încă 32 apartamente din cele cu termen în 1971. Așa înțeleg constructorii de pe șantierul Moinești să întîmpine cea de-a 26-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN"] ANUL XXV — NR. 5.441 (6.920) VINERI 7 AUGUST 1970 4 pagini — 30 bani Toate forțele pentru urgentarea treieratului și încheierea însămînțării culturilor succesive La Pare de necrezut, dar așa este. SCORȚENI s-a trimis abia miercuri, 5 august 1970, după sămînța necesară realizării culturilor duble ! Cum s-a ajuns într-o asemenea situație ? Pe scurt am putea spune că e vorba de lipsă de interes. Dar iată ce ni s-a relatat la fața locului. Inginerul șef Mihai Sarea, în același timp și președintele C.A.P. Scorțeni, a plecat în concediu la 2 iulie. A lăsat ca sarcina (procurarea seminței) să fie rezolvată de către inginerul Corneliu Haivas și contabilul șef Vasile Cernat. Numai că nici după întoarcerea sa din concediu (25 iulie) nu s-a rezolvat problema ( ! ! ?). Cum altfel decit dezinteres se poate numi o atare tărăgănare, tovarășe inginer? Și trebuie spus că pentru C.A.P. Scorțeni planul de culturi dubla e de 120 ha. Drept scuză a lipsei de interes și a proastei organizări a muncii ni se justifică existența unei mari suprafețe de finețe (450 ha) și în plus final ce se poate realiza din livezi. „Vom însămînța totuși vreo 00 ha". De ce nu sînt însămințate măcar acestea — admițînd că intr-adevăr furajele ar fi suficiente la Scorțeni și n-ar mai fi nevoie chiar de 120 ha culturi succesive ? Firește, despre starea de lucruri de aici trebuia să se sesizeze și Direcția agricolă, Uniunea județeană a C.A.P. Dar dacă despre instructorul Uniunii județene a C.A.P. din acest sector ni s-a spus că e la un instructaj, apoi, da. reprezentantul Direcției agricole nu ni s-a putut spune decit că n-a luat încă legătura și cu secretarul comitetului comunal de partid. S-ar putea trage concluzia că n-au fost problema -șica atare acesta n-a avut de ce trece și pe la secretarul comitetului comunal de partid, în realitate însă aici se cerea un sprijin sistematic, substanțial, știut fiind faptul că în martie a. c. s-au unificat cele două C.A.P. (Grigoreni și Scorțeni). Ulterior am aflat că, din partea Direcției agricole, de acest sector răspunde inginerul Emilian Soroceanu. în ce mod se manifestă sprijinul, îndrumarea, controlul făcut de dinsul am văzut. Am fi curioși dacă dînsul e mulțumit de rezultat ? .Nici la C.A.P. BUCUEȘTI nu se însămîntase nimic pînă ieri dimineață (! ?). De la secretarul comitetului de partid pe C.A.P., Costică V. Trolor, am aflat că s-ar fi arat vreo 30 ha, dar inginerul Corneliu Pătescu ne-a spulberat și această minoră iluzie afirmînd că au fost arate abia 13 ha. Cu toate acestea tractorul condus de Stere Sava n-a mișcat... o roată în ziua de miercuri. Ni s-a spus că ar fi trebuit să treiere nu știu ce, dar că nu s-au asigurat oamenii necesari. Ne întrebăm : cine o fi plătind salariul lui Stere Sava pentru ziua pierdută ? Sunt două posibilități: ori șeful de secție, ori cooperativa agricolă (dacă se respectă cumva clauzele contractului, instrucțiunile ce reglementează obligațiile reciproce ale părților contractante). Cu 15 ha însămînțate din cele 50 planificate, după cum ne-a spus inginerul șef al C.A.P. PODURI, Ion Zaharia, situația culturilor duble nu-i rezolvată nici aici. Pare chiar a fi o acțiune compromisă de la bun început în cooperativele prin care am trecut cu prilejul acestui raid. Și aceasta cu atît mai mult cu cit aici la C.A.P. Poduri cele 8 tractoare ale secției sînt împărțite astfel : 5 la combine, două la presele de balotat paie și unul la batoză. Deci, opt tractoare la opt mașini. Cu ce se poate ara și însămînța (în condițiile cînd tractoriști în plus nu sînt, iar de schimburi prelungite se vorbește aici abia din ultimele zile). Drept scuză, inginerul șef arată că el a făcut cunoscut și acest lucru de la intepzitul campaniei dar că directorul I.M.A. Moinești, ing.. Vlad Tudor, n-a găsit încă o soluție. De altfel trebuie spus că lucrurile, nu stau mai bine nici în alte cooperative din această zonă. Cert e că soarta culturilor duble (cel puțin in unitățile citate), privite prin prisma rezultatelor de pînă acum, se află în niște mîini vitrege. Cum va fi apreciind o astfel de situație Direcția agricolă județeană? Sunt sau nu sînt necesare aceste culturi duble la cooperativele menționate mai sus ? Și dacă sînt (noi sîntem convinși de acest lucru) ce măsuri deosebite a întreprins spre a fi rezolvate ? Timpul extrem de înaintat, posibilitățile reduse de irigare de la cooperativele amintite sunt lucruri ce pun cu deosebită seriozitate problema să se lucreze zi și noapte și încă cu forțe sporite, pentru ca în cel mult 2—3 zile să se realizeze cifra de plan stabilită ! Ritm nesatisfacator In realizarea fondului central După datele puse la dispoziție de către întreprinderea județeană pentru valorificarea cerealelor, rezultă că pînă ieri se realizase doar 33.9 la sută din planul la fondul central, (sector C.A.P.), în două zile s-au realizat abia 6,1 procente ! Merită subliniat faptul că C.A.P. Podu Turcului este prima unitate din județ care, în afara uiumului pentru treier și plata muncilor I.M.A., și-a achitat obligațiile contractuale (100 tone). In urmă cu două zile menționam 8 cooperative care nu-și achitaseră nici ulumul din ceea ce treieraseră. Dintre acestea au mai rămas (tot la cota zero) C.A.P. Ardeoani, Bogdănești, Dumbrava, Poduri, Răchitoasa și Slobozia. Cooperativele agricole de producție Parincea, Huruiești și Parava au intensificat transportul, achitînd zilnic la bazele de recepție între 15 și 30 tone cereale. C.A.P. Tatuași a reușit să predea pînă acum doar 2,5 la sută din cît are de dat dreptulum și plata muncilor I.M.A. pes motiv că nu are mijloace de transport. De ce nu se solicită de la întreprinderea de transporturi auto, tovarășe președinte ? Nici cooperativele agricole Onișcani, Bîrsănești, Coțofănești, Gura Văii, Helegiu, Izvoru Berheciului, Măgirești, Mărăști, Obîrșia, Odobești, Plopana și Răcăciuni nu transportă în ritm satisfăcător — unele dintre acestea realizînd abia 3—4 tone la două zile. Consiliile de conducere, comitetele de partid din C.A.P. și cele comunale trebuie să ia de urgentă măsuri operative, astfel incit în următoarele zile transportul griului în bazele de recepție să fie în ritm susținut. Aceasta cu atît mai mult cu cît timpul favorabil poate deveni ploios în următoarele zile, ceea ce ar îngreuia mult această acțiune. Prețul de cost- o încăpătoare tolbă pentru... risipă ? ! Unitatea de exploatare și industilizare a lemnului din Municipiul Georghe Gheorghiu-Dej a înregisit în primul trimestru din aceste unele economii la prețul de cost. »tele globale ne indică că volumul tal al cheltuielilor, la mia de beioducție marfă a fost redus cu 63 lei. Așadar, aspectul general ezentat ne-ar permite să tragem incluzia că unitatea a avut o achitate economică pozitivă pe linia abilizării rezervelor interne pent reducerea prețului de cost. A Retrospectivă îngrijorătoare la U.E.I.S. Gh. Gheorghiu-Dej vecerea ar putea căpăta însă, o onfirmare deplină numai în cazul care economiile înregistrate s-ar atora, în exclusivitate, efortului ropriu al fiecărei unități, dacă eler fi rezultatul punerii în valoare a jzervelor interne cunoscute. De larimele elemente ale situației examnate se constată că sectoarele Georghe Gheorghiu-Dej și Tg. Oca au depășit prețul de cost și roltul cheltuielilor pe mia de lei reducție marfă. Deși de la începuul anului și pînă acum, comitetul e direcție, a analizat de trei ori aciul îndeplinirii măsurilor pretcizate pentru creșterea productivittii muncii, scăderea consumurilor recifice de materii prime și maleale și folosirea la deplina capacita a mașinilor și utilajelor, dezbaterile și măsurile prevăzute nu au putut schimba, în mod radical, actuala stare de lucruri. Precizarea nostră are la bază următoarele exemple: sectorul de exploatare Gheorghe Gheorghiu-Dej a depășit consumul specific la bușteni de fag cu 175 mc. la sectoarele Dofteana și Căiuți și s-au plătit 44.000 lei pentru depășirea factorului de putere. Depășiri substanțiale se mai constată și la consumurile specifice de materii prime și materiale datorită nerespectării sumelor plafon stabilite prin fișele limită. Totalitate, depășirile de acest gen se ridică la 184.000 lei. Prețul de cost a fost încărcat suplimentar și nejustificat și din activitatea scos—apropiat, datorită nefolosirii integrale a capacității de producție ca urmare a depășirii normelor de consum. Utilizarea fierăstraielor mecanice a adus unității o economie la prețul de cost de 1,19 lei per mc. Sectorul de exploatare Oituz a înregistrat însă o depășire de 2,28 lei per mc. Cauza , planul la fasonări mecanice a fost realizat numai în proporție de 79 la sută, restul influenței fiind determinat de consumul suplimentar de materiale tehnice și piese de schimb Atelajele proprii și cele particulare au ridicat și ele costurile cu 439.000 lei, mai ales datorită nerealizării planului de transport și slabei productivități. De aceea, prețul de cost per tonă transportată a fost mai scump cu 7,15 lei in cazul atelajelor proprii și cu 3,28 lei la cele particulare. Pe sectoare, spicuim numai cîteva aspecte din acest domeniu de activitate. Sectorul CăiuU a obținut 63,5 și respectiv 39 la sută, sectorul Tg. Ocna 40,7 și respectiv 69,1 la sută. Iată, așadar, unde stau nefolosite forțele de producție ale unității, este un adevărat focar de risipă, care constituie un balast pentru prețul de cost. ta activitatea de transporturi pe căi ferate forestiere situația se prezintă ,per global", in roz, intrucît s-a realizat o economie de 0,04 lei per km, economie calculată față de realizările exprimate in tone-km. C. MARDARE (Continuare în pagina a II-a) Agendă agrară Din datele operative comunicate peri 6 august, la Direcția agricolă județeană, rezultă că, pe județ avem următoarea situație la principalele lucrări la zi: • Recoltat grîu — 94,5 la sută ; • Treierat grîu — 53,4 la sută ; • Treieratul la mazăre și orz s-a încheiat; • Alături de vară — 27,6 la sută; • Insămînțat culturi succesive — 39,1 la sută. După cum se vede, la arături și însamînțatul culturilor duble sînt cele mai mici realizări. Se impune ca ritmul de desfășurare a acestora să fie urgentat la maximum — timpul optim pentru însămînțări fiind aproape încheiat. Grupuj realizat de Toma DUDAU Pregătirea terenului în vederea însămînțării culturilor duble.. . Foto : B. CONSTANTIN in parcul stațiunii balneoclimaterice Slănic Moldova. Concursul recitatorilor Cea de-a 4-a zi a Festivalului a continuat cu concursul recitatorilor. Obligată, din cauza depășirii timpului prevăzut inițial în program, să se desfășoare mai întîi în sala cinematografului „9 Mai" și apoi în sala Expoziției de artă populară din incinta Casei de cultură, întrecerea celor ce îndrăgesc arta recitării reușite să capteze a interesul unui public nu prea numeros, dar care s-au dovedit receptiv față de efortul tinerilor, artiști de a transpune cu ajutorul vocii, gesturilor și mimicii sensurile ascunse ale poemelor interpretate. Pe parcursul concursului, aplauzele sălii s-au îndreptat cu insistență îndeosebi către tinerii: Lazăr Dumitru (Bâcâti), interpret al poemelor „Turnat imaginar de campanie“ de Geo Dumitrescu și „Strada Lenei“ de Jacques Prevert, ambele transpuse scenic și afectiv cu mare sensibilitate, Mona Bordeianu (Suceava) o recitatoare subtilă a poemului „Salomee" de Adrian Ma Safia Biulescu.(Bacău). ..impresionantă prin ținută scenică "și"remarcabila redare a stărilor sufletești sugerate de versurile Ninel Cassian, rivalului Gh. Dănilă (Roman), căruia monologul „Telegrame“ de Aldo Nicolaj, i-a oferit posibilitatea de a-și etala certele disponibilități comice, Mariana Dumbravă (Bacău), interpretă care știe să împrumute textului cele mai subtile nuanțe ( a recitat fabula „Despre pisici" de Cicerone Ionescu). au Apariții notabile mai realizat și Daniela Ciurea (Tg. Ocna), Ionela Silvia Costăchescu (Bacău), A. Dumitrescu (Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej), Mariana Pavel (Bacău), toate numele amintite demonstrînd o bună pregătire în vederea susținerii recitalurilor. O surpriză a însemnat, pentru spectatorii prezenți în sala Expoziției de artă populară, scurtul program de pantomimă interpretat de Gheorghe Bighescu (Mărgineni), care a reușit să compună o lume aparte, oarecum necunoscută. Nu putem să încheiem cele cîteva scurte adnotări, fără să alăturăm reușitei concursului numele actorului Ion Ghelu-Destelnica, profesor la Școala populară de artă din Bacău, îndrumătorul și sfătuitorul multora dintre' interpreții' cei mai talentați care au urcat pe scena Fei Ion ROȘU in pag, a lli-a Q (J R | R CEYLONUL - perla ecuatorului Cinci vijelioase, cînd molatice, talazurile Oceanului Indian îmbrățișează Insula Ceylon, spulberinduse la picioarele palmierilor tainici ce-i străjuiesc țărmurile. Ca la un semn magic, albastrul întunecat al apei se contopește parcă cu pămîntul ademenitor și încins de soare, învăluit in miile de nuanțe ale coloritului tropical și vi beția miresmelor de mirodenii. O vegetație fascinantă: ierburi înalte și foșnitoare, buchete de bananieri, portocali, cocotieri, jungle de nepătruns, și mai ales nesfirșite plantații de ceai și de berea răspîndite pe coline. Decorul exotic nu dispare decit pe culmile semețe peste 2.500 m ale munților ce de se înalță chiar în inima Insulei. Acolo culorile își pierd căldura, cerul este mai alburiu, iar plantele grațioase și arborii solemni au cedat locul pinilor zvelți cu frunze ascuți(Continuare în pagina a H-a) PLUSURI IMAGINARE ȘI O LIPSĂ REALĂ Recent, într-un proces public, Aglaia LAZAR a fost condamnată la 18 ani închisoare pentru că în calitate de gestionară la magazinul „Galanteria“ din Comănești, a delapidat în perioada anilor 1967—1969, suma de 235.982 lei. Desigur, gestionara necinstită și-a primit pedeapsa meritată. Dar nu despre asta dorim să scriem. Ci despre felul în care a fost posibilă sustragerea treptată din avutul obștesc a unei însemnate sume de bani, într-un interval de aproape trei ani. Sarabanda inventarelor . Povestea începe așa : La 4 august 1967 revizorul de gestiuni Vasile Găburici ajutat de vînzătoarele Virginia Bran și Doina Găitan, fac un prim inventar la magazinul cu pricina. Constatările lor sînt categorice : gestiunea Aglaiei Lazăr se soldează cu un plus la mărfuri în valoare de 355,72, lei.Vanificări ulterioare aveau să arate că la acea dată lipsa în gestiune era de 66.185 lei, dar despre asta mai jos). La 29 noiembrie 1967 contabila Florica Dănceanu și calculatorul Constantin Ionescu stabilesc în aceeași gestiune un plus de 170,73 lei (lipsa era deja de 140.765 lei), iar la 29 martie 1968 revizorul Ana Prohozescu și contabila Maria Petroșanu stabilesc un plus de 97,03 lei. Observați cu precizie, nu se omit nici cei trei bănuți. Numai că acum lipsa a ajuns la 165.214 lei. La 19 august 1968 revizorii Cezar Bucevschi și Victor Olaru consemnează un plus, în aceeași gestiune, de 196,89 lei, în timp ce lipsa crescuse la 168.680 lei. Revizorul Vasile Rădăceanu și calculatoarea Marioara Chiriac continuă cursa contra cronometru începută de colegii lor și la 6 ianuarie 1969, făcând un nou inventar, stabilesc o lipsă de 218,63 lei, iar la inventarul făcut la 8 iulie 1969 de revizorul Ioan Berdilă, ajutat de un începător în ale contabilității, Vasile Darie, se consemnează o lipsă de 28.000 lei. Acum lipsa reală era de 210.497 lei. Nemulțumită de acest din urmă control gestionara solicită o nouă inventariere. De data aceasta revizorul Ioan Berdilă ajutat de merceologul Mircea Bordea și contabila Elena Muscă (angajată provizorie) stabilesc că lipsa este de numai 3.718 lei. în fine, cursa inventarelor încetează. Organele de miliție află despre cele ce se întîmplă și sigilează magazinul.Se dispune o verificare reală și lipsa este stabilită cu certitudine : 235.982 lei. 15 „controlori“ duși de nas r - Sigur, curiozitatea v-a făcut să numărați persoanele care au întocmit inventarele. Sunt cincisprezece, la care se mai pot adăuga și cîteva alte persoane care au făcut așa zise supra-controale. Inventarierele au durat 80 zile, în tot acest timp gestionara Aglaia Lazăr a dus de nas pe cei 15 „controlori“. Cum proceda? Nimic mai simplu. După întocmirea listelor de inventar, care erau lăsate pe tejghea, în magazin, fără a fi asigurate, gestionara le falsifica, trecînd cantități mai mari de mărfuri decît avea în realitate. Aceste modificări care „sporeau“ mărfurile în unele cazuri,chiar de zeci de ori, nu au fost observate niciodată de revizori. Inculpata arată car la sfîrșitul inventarelor, cînd listele nu erau încă calculate, lua cîteva și, apoi, acasă,opera modificările menite să acopere lipsa din gestiune. Revizorii declară Cezar BUCEVSCHI: „Noi revizorii, nu putem fi trași la răspundere, deoarece am lucrat conform art. 70 al O.C.L. Mixt Moinești (!?). Faptul, că gestionara declară că a sustras listele de inventar, fn momentul cind comisia se îmbrăca pentru plecare este ceva nejust și caută să dea vina pe comisie“. O fi „nejust“ dar așa s-a întâmplat, VASILE GĂBURICI: „Modificările au fost făcute de gestionară fără voia și știrea mea“. Asta mai trebuia, să le fi făcut cu voia și știrea dumnealui. IOAN BERDILĂ : „Cred și susțin că modificările au fost făcute un magazin de către gestionară, care a profitat de neatenția membrilor comisiei“. ’ ; <* ‘ ■MARIA PETROȘANU„Nu s-a indicat nici în Instrucțiuni că trebuie să verificăm listele de inventar la plecare sau la venirea în magazin“. , , , CONSTANTIN IONESCU : „înaintea inventarului nu s-a făcut cu mine nici un fel de instructaj, sau să mi se spună cum se procedează“, în acest mod continuă și ceilalți să se apere, să arunce vina pe alții. Oare nici unul din cei cincisprezece să nu fi cunoscut exact dispozițiile legale privind modul de inventariere al gestiunilor ? " Cîteva întrebări Greu de crezut, dar dacă așa stau lucrurile, de ce au fost puși în astfel de funcții ? S. LUNGU ST. PIERSIC (Continuare în pagina a II-a)