Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-17 / nr. 5475

Pagina a lil a ȘANTIERELE IN PREAJMA PERIOADEI TIMPULUI FRIGUROS Constructorul să nu cunoască decit un singur anotimp: ANUL DE INVESTIȚII Anul 1971­,primul din viitorul cincinal, pune în fața organizațiilor de construcții din județul Bacău sarcini deosebite. Cum în construcții problema nr. 1 este pregăti­rea investiției, se înțelege cit de imperios se cere asigurarea, la fiecare obiectiv în par­te, a celor mai bune condiții de realizare în­­tr-un timp scurt, cu o eficiență maximă, a investițiilor. O documentație corectă, com­pletă și primită la timp, perfectarea și ur­gentarea stabilirii amplasamentelor și des­chiderea finanțării, încheierea contractului dintre titularul de investiții și organizația de construcții, precum și asigurarea cu forță de muncă, materiale și utilaje a tutu­ror șantierelor sau punctelor de lucru — iată problemele mari ce se cer a fi rezolvate cu maximum de operativitate și corectitu­dine acum cînd se trece la pregătirea pro­gramului de investiții al anului viitor. Tăria cu care toate aceste aspecte solici­tă în prezent, la finele anului, capacitatea de organizare a producției și a muncii pe toate șantierele este cu atît mai stringentă, cu cât trebuie să ținem cont de faptul că lucrul pe timp friguros impune asigurarea unor condiții deosebite, fără de care nu pot fi respectate graficele de execuție. Se apropie perioada timpului friguros. Avem în lucru zeci și zeci de obiective. Fie­care într-un anumit stadiu și la o anumită distanță de scadență. De felul cum vom reuși să pregătim șantierele pentru timpul rece depinde volumul realizărilor unui în­treg an. Ce au făcut șantierele din județul nostru pentru ca în lunile următoare rit­mul să nu slăbească ? Iată întrebarea la ca­re, NN PAGINA ECONOMICĂ DE AZI, vom încerca să dăm răspuns în urma cons­tatărilor făcute pe unele din șantierele ju­dețului. . ANula XXV­I— NR. 5.475 (6.954) .TOI 17 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Intrețirea tovarășului mmn ceaușescu — 4­ i­t. cu cadre du­­ m;mn economic superior Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, s-a înt­îl­nit la sediul C.G. al P.C.R., într-o consfătuire de­­ lucru, cu ca­dre didactice și de conducere în învățăm­întul superior economic și alți economiști din­­ institutele de cercetări, ministere și mari între­­­prinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leon­te Răutu, precum și Mircea Maluta, ministrul învăță­mântului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina­ Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului eco­nomic. Participanții au înfățișat realiză­­rile obținute în ultimii ani în dez­voltarea învățământului economic din țara noastră» în pregătirea ca­drelor­ de specialiști, precum și sar­cinile­ tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei națio­nale. Vorbitorii au relevat în ace­lași timp deficiențele care se mani­festă în desfășurarea învățămîntu­­lui economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui în conti­nuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele mo­derne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, ana­liza și prognoza economică, pros­pectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împros­pătarea și îmbogățirea cunoștințe>‘ lor de specialitate economiștilor» pentru prit­, rectclarea­rea activității cadrelor perfecționa­didactice , care­­lucrează în­ învățământul eco­nomic. ■­­ . Luînd cuvântul la ■ încheierea lu­crărilor­­ , consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat ro­lul crescând al­­ cadrelor didactice în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă superi­oară a întregului proces de pregă­tire a specialiștilor din economie. Secretarul general al partidului subliniat necesitatea pregătirii unor­a cadre cu o înaltă calificare profe­sională, capabile să dea soluții op­time problemelor complexe pe ca­re le ridică producția, întreaga via­ță economică a țării, să lupte pen­tru înlăturarea . a tot ceea ce frî­­­­nează­ mersul .înainte, să ..fie s..prin­... motoare ale creșterii consecvente ale noului, eficienței economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor re­zervelor, să organizeze în bune condiții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin ca­drelor didactice din învățământul e­­conomic și altor economiști în ana­lizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre na­ționale, în promovarea contin­ua a cercetării științifice economice, in concordanță cu cerințele mereu crescânde ale progresului societă­ții românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea­­ că măsurile ce vor fi adopta­te în continuare,­­pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămîntului e­­­conomic, la creșterea rolului și a­­portului­ economiștilor in rezolva­rea problemelor pe care le­ ridică construcția societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noas­tră. In curînd, CULESUL STRUGURILOR In ce stadiu se găsesc pregătirile? Dincolo de poezia culesului din viile cu frunzele ruginite și boa­bele de chihlimbar, apropierea re­coltării strugurilor de masă și pen­tru vin reclamă din partea unită­ților care au podgorii o grijă deo­sebită pentru punerea în cele m­ai mici amănunte la punct a tuturor pregătirilor. Viile cooperativelor a­­gricole din Faraoani, Păncești, Sas­­cut-Sat, din bazinul t­eletinului ca și din alte unități vor­ fi cuprinse peste puțină vreme de febra cu­lesului. Pentru multe cooperative ca cele din Valea Seacă, Păncești, Orbeni și altele recoltatul strugurilor im­plică un volum deosebit de­­ mare de lucru, angrenează forțe și mijloace însemnate, în același timp relațiile­­ dintre unități și centrele de vinifi­­cație trebuie să fie caracterizate de­­ o perfectă sincronizare a culesu­lui, transportului și preluării stru­­n­gurilor. Așadar, de felul,cum se pre­­­gătesc toate unitățile­, depind buna desfășurare a recoltării și valorifi­­­­carii rodului din podgorii și, în pri­­­­mul rînd, evitarea oricăror pierderi. Am poposit zilele trecute la Cen­trul de vinificație­ din Răcăciuni. Peste tot se lucra intens : se făceau ultimele retușuri la punctele de­ pre­­lucrare a strugurilor, se executa toaleta sălilor de depozitare a mus­tului­ și apoi a vinului. Prezent. în mijlocul lucrătorilor, tovarășul Mar­cel Iacob, șeful centrului, ne-a re­latat despre felul cum este pregătită unitatea să primească noua pro­ducție de struguri. — în această toamnă intră în funcțiune o nouă capacitate de pre­lucrare a strugurilor. Este vorba de moderna uzină de vinificație, care­­ va vinifica în 24 de ore 12 vagoane struguri, iar spațiul de depozitare va fi de 200 vagoane. Potrivit eva­luărilor făcute recent, vom primi în toamna aceasta 216 vagoane stru­guri plus 50 vagoane de la U.A.P. Faraoani, Nicolae Bălcescu și Clej­a. Pentru ca în unitățile agricole cu­lesul strugurilor să decurgă în bune condiții, în cooperativele agricole din Faraoani, Păncești, Sascut-Sat, Valea Seacă și altele se fac­ intense pregătiri. Dat fiind faptul că la cen­trele de vinificație din Răcăciuni, Sascut, Podu Turcului și Traian­ope­ , raturil*-de-desc­ăi«i?n­îf*,«i»"Strugurilor , se­­ vor efectua mecanizat, unitățile cu sector viticol și-au procurat sau confecționat numeroase bene. Cooperatorii din Păncești dețin o suprafață de 407 ha vie pe rod. Po­trivit evaluărilor făcute de specia­listul unității Gheorghe Fasolă, vor fi livrate circa 100 vagoane struguri de masă din care« jumătate la ex­port și 163 vagoane struguri pentru vin, împreună cu Vasile Diaconu­, președintele cooperativei agricole, am trecut în revistă pregătirile ce s-au făcut­ amenajarea spațiilor de Tudor STANCIU (Continuare în pag. a­ II-a) APRECIEREA MOMENTULUI ÎNCEPERII CULESULUI LA STRUGURII DE MASĂ CONSTITUIE ÎN PREZENT PREOCU­PAREA DE BAZĂ A UNITĂȚILOR CU PODGORII. ÎN FOTO­GRAFIE , INGINERUL C. ȚARĂLUNGĂ ȘI GRIGORE MIHU, PREȘEDINTELE C.A.P. SASCUT-SAT EXAMINEAZĂ STADIUL DE COACERE AL STRUGURILOR. IA RECOLTATUL PORUMBULUI C.A.P. Traian Organizîndu-și temeinic munca, membrii cooperativei agricole din Traian au înregistrat noi succese in actuala campanie. Astfel, du­pă cum ne-a informat președintele unității, inginer Cezar Duță, pînă în prezent a fost încheiat recoltatul florii-soarelui, cartofului și lucer­­nei pentru sămînță. Zilele trecute a început și strinsul porumbului pentru boabe în tarlalele „Tabla mare“ și „Dumbrava", pînă ieri fiind adunată pro­ducția de pe aproximativ 70 hectare. In prezent o parte din forțele și mijloacele existente sunt mobilizate la treieratul florii-soarelui și lucernei, lucrare deosebit de importantă și care se cere a fi înche­iată acum cînd timpul este bun, lipsit de umiditate. Ferma I.A.S. Măldărești Sîntem informați de către ing. N. Ivan că la ferma de stat din Măldărești a început recoltatul porumbului din lotul de hibridare. Fină marți seara s-a strîns recolta de pe 20 ha, producția fiind în jur de­ 5000 kg la ha. Primele ferme de producere a semințelor începând cu anul 1971­­ în­­ județ, vor funcționa 5 ferme specializate în producerea semințelor.­ Acestea vor fi în cooperativele agricole: Berești-Bistrița, Negri, Secveni, Tă­tărești și Podu Turcului — ne-a de­clarat inginerul șef al AGROSEM­­— Bacău, Ion Caesar. Fermele vor fi dotate, prin sec­țiile IMA, cu utilajele adecvate, ele se vor bucura de prioritate în e­­xecutarea lucrărilor agricole, vor folosi pentru înmulțire numai se­mințe cu indici biologici ridicați. La ora actuală dosarul fiecărei fer­me este complet, amplasarea cul­turilor făcută, iar copiile schițelor de amplasare și ale fișelor de ana­liză pot fi consultate și la unita­tea beneficiară. în fermele amintite urmează a se însămînța cu grîu peste cîteva zile, 700 ha de pe care se estimează­ rea­­lizarea unei producții de cca. 1.000 tone semințe STAS, r Asigurînd din timp: • proiecte și amplasamente ; • contracte cu titularii de investiții și fur­nizorii de materiale. Realizînd, tot din­ timp; • noi fronturi de lucru ; • închideri și instalații de încălzire (provi­zorii sau definitive). Astăzi, pe ..25 August“ Dinamo Bacău— C.F.R. Pașcani Astăzi, 17 septembrie a.c., ora 16, stadionul ..23 August“' din munici­piul Bacău va fi gazda partidei amicale de fot­bal Dinamo Bacău — « C.F.R. Pașcani ”). Dinamoviștii (divizia bacău­ , ani, cu multe indisponi­bilități în fori­iație,, vor alinia, prob­abil,­ echipa care ,­v­a juca și dumini­­­­că împotriva argeșenilor. * Antrenorul­ Valer­in Nea­­gu (care speră în­­ recu­­­­­­perarea jucătorilorX. Pa­ I­nă, Velicu și Iane Dani­el) j J. va definitiva „unspreze­­­­c­­e“ de duminică i abia •* după „amicalii­“ de azi.­­ In deschiderea parti­­­­dei cu C.F.R. Pașcani, «la ora 14, vor evolua pe»a­­­­celași stadion echipele Dinamo Bacău (tin­eret­­. rezerve) și Minerul Co­­­­măne­ști (divizia C). Pregătind deci, cu minu­țiozitate fiecare investiție , constructorii vor putea continua, ne­stingheriți de timpul friguros, lucrările la obiectivele în jurul cărora își au încă înălțate schelele și vor trece fără pro­bleme la înfăptuirea planului de inves­tiții al anului 1971. IN FOTO: HALA UNITĂȚILOR AUXILIARE, PRIMUL OBIECTIV DAT IN FOLOSIN­­ A SA FABRICA DE VANE ‘ ' ' ' DIN BACĂU. FOTO: C. BURSUC Consfătuire interjudețeană pe tema investițiilor La Bacău a a­v­u­t loc, ieri, o­.cons­.,­fătuire interjudețeană pe tema :" „Cum își ‘­îndeplinesc consiliile populare județene‘din Moldova pla­nul de­ investiții și construcții mon­taj pe anul 1970 și măsurile ce se impun pentru pregătirea lucrărilor de investiții planificate pe anul 1971“. Consfătuirea a întrunit toți fac­­­­torii­ răspunzători de bunul mers «, al lucrărilor de investiții, de la nivel­­ județean , vicepreședinții consiliilor populare ale județelor Bacău, Bo­toșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui­­ și Vrancea, directorii institutelor de proiectare, ai unităților de cons­trucții, și ai băncilor de investiții... Au fost prezenți, de asemenea, re­prezentanți­ ai unor organe­ direct interesate în această problemă. La lucrările consfătuirii a parti­cipat tovarășul Petre Blajovici, membru­ supleanți al Comitetului­­ Executiv al C.C. al P.C.R., președin­tele C.S.E.A.L. Au participat, de asemenea, tova­rășii Gheorghe Roșu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular ju­dețean și ing. Ștefan Croitoru­, prim­­vicepreședinte al Consiliului popu­lar județean. Consfătuirea a reliefat stadiul în care se găsește realizarea planului de investiții al fiecărui consiliu popular, în parte, măsurile ce se impun pentru încheierea tuturor lu­crărilor de investiții și construcții montaj pe anul în curs, ca și pen­tru­­ pregătirea noului an de inves­tiții. Concluziile consfătuirii­­ au fost prezentate de către tovarășul Petre Blajovici, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele C.S.E.A.L., «care a relie­fat cîteva direcții de acțiune pentru intensificarea ritmului construcții­lor, astfel ca obiectivele planificate, să intre în funcțiune în termenul stabilit. în schimb de experiență, partici­panții­­ la­ consfătuire au vizitat blo­curile­samblul „Cornișa“ (Confort 11, an­„Milcovul" (Confort IV), precum­­ și­ atelierul de prefabricate al Trustului de construcții Bacău. ­ * mmm m jmmm m r mmm* r .mmm » mmmm t .1 înainte de deschiderea stagiunii Peste puțin timp gon­gul noii stagiuni 1970- 1971 se va face auzit la Bacău. Pînă atunci, în vreme ce la sediul Tea­trului „Bacovia" se repetă „Mielul tur­bat“ de Aurel Baran­­ga și „Clavirele plîng în or­aș‘“ (un recital G. Bacovia), o parte din colectivul artistic­ băcăuan­e prezente pe scene din județ și din afara lui. Spectatori din multe localități au aplaudat reprezentați­ile cu piesa lui Virgil Stoenescu „Moartea ultimului golan“ și co­media lui Marc C­a­mo­­b­lli „Logodnicele a­­terizează­ la Paris“. Ieri, artiști băcăuani au fost prezenți la Pia­tra Neamț, urmînd ca astăzi să apară în fa­ța publicului din Tg. Neamț. 0 lume dispărută„ & în a patra etapă a drumului său prin „lumea dispărută“, Walter Bonatti (aflat de data aceasta în Peru) a escaladat crestele înghețate ale Anzilor Raura pentru a găsi la­cul din care se desprind primele fi­ricele de apă ce formează marele Amazon. LA IZVOARELE AMAZONULUI Cînd între conchistadorii anticu­lui , imperiu al incașilor s-a răspîn­­dit,« zvonul ..existenței fabulosului Eldorado din­­ estul Anzilor, n­oul gu­­­vern­ator Francisco Pizarro a orga­nizat o mare expediție în fruntea căreia l-a pus, pe fratele său Gon­­zalo. Caravana era formată din vreo 200 de oameni­­— care pe jos, care călare, au ieșit din Quito, ac­tuala capitală a Ecuadorului, în ziua de Crăciun a anului 1539. In timpul marșului, Pizarro a adunat aproape 40 mii de indici, înarmați cu securi și tesace, care duceau cu ei turme de porci și oi pentru apro­vizionarea trupei. Intîmpinînd di­ficultăți de tot felul — de la ciocni­rile cu triburi de indios, zăpezile și frigurile din Cordilieri și pînă la cutremure, mult prea frecvente pentru gustul europenilor —, ca­(Continuare in pag. a II-a)

Next