Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-18 / nr. 5476

> Onorați contractele proprii dacă vra­i sa procedeze la fei și prienerii! • Calendarul ne apropie din ce in ce mai mult, și din ce în ce mai repede, de momentul încheierii actualului plan cincinal. Ce spune bilanțul ? • Obligațiile contractuale — în echilibru instabil. • O logică simplă este ignorată. • Contribuția unor specialiști la corelarea diferitelor faze ale producției și desfacerii este prea in­fimă. • Cum va păși industria județului în primul an al viitorului cincinal ? • Unele întreprinderi așteaptă intermediari pentru înche­ierea contractelor de livrare ? Au mai rămas circa o sută de zile pînă la încheierea calendaristică a actualului plan cincinal — perioa­dă plină de înfăptuiri, în­­ care in­dustria băcăuană și-a consolidat definitiv poziția sa de ramură pre­dominantă în economia județului. . Ne­­ găsim, deci, în pr­agul unei­ noi etape de dezvoltare, cea a cin­cinalului 1971-1975, ale cărei obiec­tive au fost stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pregătirea aces­tei etape constituind principala pre­ocupare a colectivelor de muncă din toate întreprinderile, și la toate nivelele. Pornind de la aceste necesități vom lua, astăzi, în dezbatere, în paralel, una din laturile esențiale ale pregătirii, și anume : ÎNDEPLI­NIREA OBLIGAȚIILOR CONTRAC­TUALE PE ANUL ÎN CURS Și, de asemenea, PERFECTAREA NOILOR CONTRACTE ECONOMICE DE A­­PRO­VIZION­ARE ȘI DESFACERE PENTRU PRODUCȚIA ANULUI VI­ITOR, elemente hotăritoare în fun­damentarea științifică a planului e­­conomic și financiar, in ansamblul său. Este îndeobște cunoscut faptul că relațiile de strînsă interdependență existente între întreprinderi ca ve­rigi ale aceluiași circuit economic național, se conferă acestora dubla calitate : de furnizor și client în a­­celași timp. Dar în activitatea de pregătire a condițiilor tehnico-ma­teriale, funcția de furnizor trebuie­ ■ să aibă prioritate operațională, în virtutea următorului criteriu, logic : înainte de a stabili volumul, struc­­­tura și termenele scadente în apro­vizionarea­ cu materii prime, mate­riale etc. și­ cooperările cu alte în­treprinderi, trebuie cunoscute pro­filul și structura producției, nivelul acesteia pe fiecare, sortiment și pe­rioadă, mai exact spus — să fie a­­sigura­tă cu comenzi și contracte, adică să se cunoască cerințele pie­­ții, fie ea internă sau externă. Nu­mai în felul acesta se vor evita crearea de stocuri supranormative de materiale fără utilizare sau pro­duse fără desfacere și, implicit, i­­mobilizările de fonduri, care înce­tinesc activitatea economică, deter­­minînd — de cele mai multe ori într-o formă­­ mascată — scăde­rea eficienței economice. .Care este situația actuală­ în a­ceasta direcție ? Pentru o mai apro­fundată analiză, aș porni, în pri­mul rind, de la exemplele pe care ni le furnizează activitatea anului în curs. Din analiza stadiului de or­ganizare și realizare a contractelor economice de către întreprinderile industriale, se desprinde faptul, po­zitiv, că majoritatea acestora și-au onorat la timp și în condiții de ca­litate corespunzătoare obligațiile con­tractuale, ceea ce se reflectă în de­pășirea planului producției marfă vindută și încasată, pe 3 luni, cu a­­proape 122 milioane lei, cu efecte favorabile asupra creșterii volumu­lui de beneficii peste plan. Este de remarcat, în această privință, acti­vitatea unităților din industria ex­tractivă, printre care Salina Tg. Ocna, întreprinderea minieră Co­­­­mănești ș.a., toate fără nici un con­tract neonorat la 31 august, și chiar unitățile din cadrul Combina­tului de exploatare și industriali­zare a lemnului, care față de vo­lumul foarte mare de livrări la un număr important de beneficiari, are o restanță de numai 842.000 lei la aceeași dată, Fabrica de celuloză și chirlie ,Lelea“ ■ și­­ altele. Ceea ce stîrnește, însă, îngrijo­rare,­ este­ faptul că finele între­prinderi au încă mari restanțe și o­­norarea obligațiilor contractuale, atît pentru piața internă, cit și la export. Printre acestea se numără Grupul industrial de petrochimie Borzești, unde restanța se ridică la peste 11 milioane lei, Combinatul textil Buhuși cu 17 milioane lei, din care 13,5 milioane lei reprezintă produse pentru export, Fabrica „Partizanul" Bacău cu 7,5 milioane lei producție destinată aproape în exclusivitate pieții externe, Fabrica de șuruburi Bacău, cu aproape 4 mi­lioane lei, Uzina metalurgică Bacău cu 1,6 milioane lei. Care sunt moti­vele? Cele mai multe și mai impor­tante sunt de natură pur organiza­torică : necorelarea executării pro­ducției cu termenele de livrare, a­­provizionarea insuficientă sau de calități necorespunzătoare cu ma­teriale, defecțiuni tehnice sau teh­nologice, neînlăturarea la timp a locurilor înguste din fluxul tehno­logic, colaborări imperfecte cu alte întreprinderi, neasigurarea la timp cu dispoziții de livrare la export, produse executate la parametri ca­litativi necorepunzători, lipsă de ambalaje etc. GIP Borzești, spre e­­xem­plu, reclamă nerealizarea a 69 de contracte, cu termene scadente înainte de 31 august, din cauza ne­­corelării planului de producție cu termenele de livrare a produselor stabilite prin contracte. Dar, între­băm noi, contractele cine le-a în­cheiat, nu tot același GIP ? (Este adevărat, de plan și de contracte ). MIRZAC, directorul Direcției județene de statistică (Continuare în pagina a II-a) Întreaga producție marfă a anului 1971­­ trebuie acoperită de pe acum cu comenzi si contracte! AIM GAOA/VIEIMTELE­­ LA CONFRUNTAREA CU FAPTELE ! Succesele rafinerilor din Dărmănești Primele opt luni ale anului s-au încheiat la Rafinăria Dărmănești cu importante realizări în acțiunea de îndeplinire a sarcinilor de plan și a angajamentelor. Avînd de reali­zat, în cursul acestui an, o produc­ție suplimentară în valoare de 2.900.000 lei petroliștii din Dărmă­nești au obținut pînă acum un plus de 1.821.000 lei, ceea ce creează ga­ranția că angajamentul anual la indicatorul producția globală va fi îndeplinit chiar înainte de sfîrșitul anului. Și în privința economiilor la prețul de cost și a beneficiilor peste plan s-au înregistrat succese importante. Astfel, din angajamen­tul anual de 2.200.000 lei stabilit atît la economiile la prețul de cost cit și la beneficiile peste plan s-a obținut, în primele șapte luni ale anului, o economie de 2.136.000 lei, iar la beneficii 1.837.000 lei. Au fost îndeplinite și depășite angajamen­tele anuale la produsele : motorină și păcură. La motorină, în opt luni, angajamentul anual a fost depășit cu 497 tone iar la păcură cu 262 tone. O parte a coloanelor instalației de cracare termică a Rafinăriei din Dăr­mănești. Volumul realizărilor se află în continuă creștere și la „Letea” Harnicii muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de hîr­­tie și celuloză „Letea“ din Bacău, acordînd o deosebită atenție înde­plinirii sarcinilor ce le revin, au înregistrat, în perioada celor opt luni care au trecut din acest an, rezultate meritorii. La valoarea producției globale s-a obținut pînă acum o producție suplimentară de 13.956.000 lei față de un angajament a­­nual de 16.000.000 lei. La producția marfă, an­gajamentul anual pre­vede o depășire de 14.000.00 lei, s-a rea­lizat pînă acum o de­pășire de 12.570.000 lei. Un important plus de producție s-a obți­nut la principalele sor­timente. S-au produs peste plan, pînă acum, 404 tone hun­e (numai 100 tone mai sunt pînă la îndeplinirea anga­jamentului anual) 481 tone drojdie fura­si­feră (față de un anga­jament anual de 600 tone). Se desprinde clar posibilitatea , ca pînă la sfîrșitul anului să se înregistreze în­semnate depășiri la toate obiectivele cu­prinse în angajamen­tul anual care animă aici întrecerea socia­listă. 5.344 metri patrați țesături peste plan Consemnam cu cîteva săptămâni în urmă faptul că Fabrica de pos­tav din Buhuși și-a îndeplinit sar­cinile de plan ale actualului cinci­nal. Tradiția rezultatelor valoroase se păstrează aici, textiliștii rapor­­tînd la sfîrșitul fiecărei perioade noi succese, în prima decadă a lu­nii septembrie, colectivul fabrică buhușene a reușit să producă peste prevederile planului 5344 metri­ pă­trați de țesături finite din lină și bumbac. Succesul primei decade se adaugă celui din perioada ianuarie­­august, cînd Fabrica de postav din Buhuși a depășit planul producției globale­ cu 3,2 la sută și pe­ cel al producției marfă cu 3,4 la sută. 'ÄRA Illinium tovarășului UM­I­MUȘESCU­ cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice . Joi dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretar general al Partidului Comunist Român, s-a­ întilnit intr-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verde­ț, Manea Irinescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centralei. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicări tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, pre­cum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu­ e­­chipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premi­selor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, în con­ducerea și dirijarea unor procese tehnologice,­ rezulta­tele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îm­bunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, orga­nizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea a­­plicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării auto­mate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată ela­borării de programe de calcul, utilizării la întreaga capa­citate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important in discuții l-a ocupat problema pre­­gătirii cadrelor pentru informatica — analiști, progra­matori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de spe­cialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea inten­sificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fa­bricației­ în țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de­ calcul. Participanții au exprimat hotărârea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor­ trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informațional economic. I­uind cuvântul în concluzie, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii elec­tronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvol­tarea activității în acest domeniu, co­respunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al par­tidului a subliniat necesitatea elabo­rării și promovării unei concepții uni­tare în realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică între infor­matică și decizie la toate nivelele ac­tivității economice. Totodată, a reco­mandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puter­nice, capabile să răspundă prompt ne­voilor unităților economice. De ase­menea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea ra­țională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a a­­rătat că accentul trebuie pus, în pri­mul rând, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberne­ticii, a problemelor planificării și con­ducerii activității productive, a apro­vizionării tehnico-materiale și desface­­rii produselor. In continuare, a subli­niat necesitatea de a se realiza, cu a­­jutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție si gestiunea completă a cîtorva uzine im­portante, asigurîndu-li-se dotarea co­respunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea ei în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pre­gătitoare adecvate. O deosebită im­portanță va trebui să se acorde sta­­tisticii, căreia îi revine un rol primor­dial în realizarea sistemului informa­țional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indi­cat o serie de măsuri pentru forma­rea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii ur­mători. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspun­dere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însu­șească elementele de bază ale infor­maticii moderne, pentru a putea fo­losi cît mai eficient avantajele aces­teia în activitatea de conducere. Tot­odată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cît și în infor­matică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan interna­țional In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în ve­derea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea între­prinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiec­tivele prevăzute pentru perioada 1971-1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a a­­preciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a infor­maticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condti­­siuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convinge­rea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă in slujba înfăptuirii impor­tantelor sarcini ce le revin, contri­buind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Epoca optimă a în­sămințărilor s­ositea Pregătirile sînt încheiate ? Am intrat deja în perioada optimă pentru însămînțatul cul­turilor de toamnă, printre acestea griul ocupind cele mai în­tinse suprafețe. Deși calendaristic sîntem în cadrul epocii fa­vorabile începerii însămînțatului, lucrarea încă nu a început, specialiștii, în urma consultării cadrelor de răspundere de la nivelul județului amînînd pentru cîteva zile data însămînțări­­lor. Și aceasta numai în dorința fermă de a se executa lucrări de cea mai bună calitate, care să asigure obținerea unei recolte bogate în anul care vine, deciziile luate fiind expresia unor a­­nalize temeinice făcute în teren. Un caz elocvent în această direc­ție l-am întîlnit zilele trecute la coo­perativa agricolă din TAMAȘI.. Aici, deși semănatul orzului trebuia să înceapă pe 16 septembrie, terenul fiind deja pregătit, în urma depla­sării la fața locului a unui specia­list din cadrul Direcției agricole, s-a căzut de acord cu inginerul șef al unității, V. Tărniceru, ca lucrarea să înceapă luni 21 septembrie. Cele patru semănători existente la secția de mecanizare au fost verificate și reparate, făcîndu-li-se­ totodată și proba de către specialistul coope­rativei agricole. „Totul este pregă­tit, așa încît oricînd putem trece la semănat", spunea interlocutorul. Și la cooperativa agricolă din PIN­­CEȘTI, însămînțatul culturilor de toamnă poate începe, întreaga can­titate de semințe este în magazii, iar buletinele de analiză (de culoare roșii), sunt deja în unitate. De ase­menea, suprafața care urmează a fi semănată după­ culturi premer­gătoare timpurii — aproape 200 ha — este pregătită în întregime, cu care ocazie au fost administrate și îngrășămintele necesare. Pornind de la aceste realizări, împreună­ cu inginerul șef al unității, D. Iancu, ne-am oprit îndeosebi asupra cali­tății lucrărilor efectuate de către mecanizatori, în general se poate spune că acestea sunt executate la un înalt nivel agrotehnic, ceea ce răspunde pe deplin ordinului 2.000 al M.A.I. în mod deosebit merită să fie menționate lucrările de pre­gătire a patului germinativ, lucrări care au fost executate de mecaniza­torii Constantin Mărăncioiu și Spiri­don Moraru. De altfel, ei lucrează în această unitate de peste 6 ani, așa incit sînt în măsură să cunoască pînă în cele mai mici amănunte orice porțiune de teren. Și aici, la cooperativa din Pîn­cești, s-a făcut cunoscut sprijinul specialiștilor de la Direcția agricolă, în mod deosebit al inginerului C. Grozav, care, împreună cu specialis­tul din unitate, a definitivat prin­cipiile tehnologiei corespunzătoare la cultura griului. Deși însămînțatul va începe abia în jurul datei de 25 septembrie, totul este pregătit. Se­­mănătorile sunt reparate și reglate, iar mânuitorii de agregate au fost instruiți. Sunt măsuri care asigură executarea lucrărilor la timp și de bună calitate. Cu toate acestea se ridică o problemă: la data vizitei noastre, din cele 14 tractoare ale secției de mecanizare 7 erau în re­parații . Chiar în reparații planifi­cate fiind: urgentarea punerii lor Ing. Gh. LUPU (Continuare în pag. a II-a) pSf!Șf*ț»*ț* La C.A.P. Valea Seacă, mecanizatorii nului in vederea însămințăr­ilor, lucrează intens la pregătirea tere- Foto. C. BURSUC Cursuri de instruire cu propagandiștii de la oraș. La Bacău,­ s-a încheiat, aseară, cursul de instruire cu propagan­diștii din oraș. Eșalonat pe par­cursul a opt după-amiezi, progra­mul instruirii, deosebit de bogat de data aceasta, a inclus în tematica sa expuneri teoretice și pe proble­me ale muncii de zi cu zi, dezba­teri, activități­­ metodice, schimburi de experiență, simpozioane. La în­deplinirea lui și-au dat concursul membri ai Biroului Comitetului ju­dețean de partid, ai Biroului Comi­tetului municipal de partid, lectori ai C.C. al P.C.R., specialiști în pro­bleme economice, de știință, tură și artă. Tovarășul Gheorghe ROȘU, prim­­secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., a susținut, în fața propagandiștilor, expunerea „Prin­cipalele sarcini ce stau în fața or­ganelor și organizațiilor de partid, în domeniul economic, social și cultural. Rolul învățămîntului de partid în realizarea lor“. Tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comi­tetului județean de partid a expus „Sarcinile actuale ale muncii ideo­logice, ale propagandei de partid“. Despre sporirea eficienței întregii activități economice, ca o condiție hotăritoare a progresului rapid și multilateral al țării, a vorbit conf. dr. Constantin Ștefan, șeful catedrei de calcul economic din cadrul Academiei de învățămînt social po­litic „Ștefan Gheorghiu", tovarășul Radu Pantazi, membru corespondent al Academiei de științe sociale și politice a expus tema „Marxism-le­­ninismul și lumea contemporană. Poziția P.C.R. privind dezvoltarea gîndirii marxist-leniniste în epoca contemporană". Iar prof. univ dr. docent Edwin Glaser, „Probleme ale situației­­ internaționale. Activitatea statornică a partidului nostru pen­tru dezvoltarea colaborării și compe­­cul­­tării cu toate țările socialiste. Partici­parea României la schimburile eco­nomice și tehnico-științifice pe plan internațional". Prin înaltul conținut de idei al ex­punerilor, ca și al celorlalte manifes­tări organizate, instruirea a însem­nat un bun prilej de pregătire a propagandiștilor, condiție hotărî­­toare în buna desfășurare a în­­vățămîntului de partid în noul an de activitate. ★ loc Instruiri asemănătoare au avut și în municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar în aceste zile, se desfășoară în orașele Buhuși, Comănești și Tg. Ocna. Ieri, in meci­ele verificare Dinamo Bacău-CFR Pașcani 3-0 (1-0) Interesat în primul rind de randamentul unor anumiți jucători bă­căuani, titularizați fortuit pe posturi noi (datorită indisponibilităților sur­venite), antrenorul Valeriu Neagu a operat pe parcursul partidei cîteva modificări in structura echipei, experimentînd — concomitent — și unele scheme tactice,­­conform concepției de joc ale viitorului adversar, F. C. Argeș, întreg atacul (și Vătafii) au corespuns. Apărarea n-a avut probleme. Golurile au fost înscrise, în ordine, de Ene Daniel, Pană și Sorin Avram. 0 lume du­păr <6. După 1869, cercetătorul italian An­tonio Raimondi, realizînd un calcul matematic asupra debitului de apă și­ un examen chimic al sărurilor din ambii afluenți, a ajuns și el la concluzia că rîul Maranon are un debit superior. Problema părea ast­fel rezolvată, dar imediat s-a ivit o alta, unde izvorăște rîul Mara­­hón ? Exploratorul Bertrand Flom­­noy i-a situat izvoarele în lacul I­auricocha, în­ timp ce italianul Raimondi le-a stabilit 30 km mai la sud, mai precis în lacul Ninecocha, la poalele lui Cerro Yarupa. Ideea de­ a găsi izvoarele Ama­zonului mă fascina încă de prin 1961, cînd am­ escaladat cîteva culmi ale lanțului Huayhuass. Cînd, din punct de vedere material, proiectul a devenit realizabil, am părăsit I­talia și mi-am început călătoria spre crestele de gheață ale Anzilor. Aveam de gînd să urmez cursul fluviului de la izvoare, prin văile încurcate și misterioase in care triburile de indici îl denumesc „șarpele de aur", pînă la ocean. Am ajuns la Qyon, la poalele munților, însoțit fiind de Mario Allegri, un compatriot, și de peruvianul Arturo­ Soriano. Oyon­ este o tipică așezare andină, cu case de argilă cocoțate la 3.600 m înălțime. Este frig și culmile se ascund parcă în vifor­niță. In dimineața următoare, tele­­guța în care călătorim amenință să se împotmolească în zăpadă, înain­te­ de a ajunge la mina de argint de la Raum unde se termină de (Continuare în pagina a Il-a) f

Next