Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)
1970-09-26 / nr. 5483
î /'S 1 e ANUL XXV — NR. 5.483 (6.962) SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani SESIUNE! eiNSILIILDI PIPIIL1I H JÜOEÍDLII meu feri, la Bacău, în sala Teatrului dramatic „ Bacovia", a avut loc sesiunea Consiliului popular județean. La lucrările sesiunii au luat parte ca invitați activiști de partid, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și instituții, președinții comitetelor executive ale consiliilor populare, precum și lucrători cu munci de răspundere din aparatul Comitetului executiv al Consiliului popular județean și din organele locale de specialitate ale administrației de stat. Sesiunea a înscris pe ordinea de zi : 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular județean privind îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1970 și măsurile pentru îndeplinirea planului pe anul 1971 ; 2. Ratificarea unor decizii, înainte de a se intra în ordinea de zi, potrivit unei practici încetățenite în munca organelor locale de partid și de stat, tov. deputat GHEORGHE ROȘU, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a informat, pe scurt, despre activitatea desfășurată de Comitetul executiv de la ultima sesiune și pînă în prezent. Subliniind faptul că majoritatea măsurilor stabilite în sesiunea precedentă au fost rezolvate, vorbitorul a amintit, printre altele, că a fost comandată documentația de execuție pentru construirea pe Valea Berheciului a unor iazuri, pe o suprafață de 200 ha, a fost dezvoltată și dotată cu noi utilaje secția de împletituri din răchită din orașul Moinești; în comuna Podu Turcului va lua ființă, luna aceasta, o nouă secție de împletituri din răchită în scopul valorificării materiei prime locale; s-au deschis noi balastiere la Slobozia, Răcăciuni și Faraoani; a început prospectarea zăcămintelor de balast, nisip, argilă și roci utile, în vederea omologării lor pentru dezvoltarea, în cincinalul viitor, a producției materialelor de construcții. De asemenea, a fost subliniată preocuparea existentă pentru dezvoltarea și diversificarea producției în sectorul de industrie locală prin punerea în funcțiune a curățătoriei chimice din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, începerea construcției curățătoriei și vopsitoriei chimice din municipiul Bacău, întocmirea unor studii privind eficiența organizării secțiilor de mobilă la comandă în cadrul întreprinderilor de industrie locală și îmbunătățirea activității, de morărit prestator. în ultima parte a informării, tovarășul Gheorghe Roșu, a relevat măsurile luate de Comitetul executiv al Consiliului popular județean pentru buna organizare și desfășurare a lucrărilor agricole de sezon. Trecîndu-se la primul punct din ordinea de zi, deputatul Ștefan Croitoru, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean a prezentat Raportul privind îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1970 și măsurile pentru îndeplinirea planului pe anul 1971. Raportul a subliniat, printre altele, faptul că pe primele 8 luni din acest an, industria locală și-a îndeplinit planul producției globale industriale în proporție de 100,8 la sută, obținîndu-se peste plan produse în valoare de 2.446.000 lei, înființarea de noi activități în cadrul întreprinderilor de industrie locală — de prelucrare a sticlei, a polistirenului expandat, împletituri din răchită și dezvoltarea producției de mase plastice, tinichigerie, articole mărunte din lemn și artizanat — a permis diversificarea producției bunurilor de consum și depășirea sarcinii la livrări către fondul pieții. în această perioadă au fost asimilate și introduse în fabricație un număr de 220 produse noi solicitate de populație, parte din ele livrîndu-se în acest an. Cu toate aceste rezultate, resursele existente în cadrul întreprinderilor de industrie locală n-au fost valorificate integral. Astfel, la I.I.L. Tg. Ocna nu a existat suficientă preocupare pentru diversificarea producției bunurilor de consum și pentru onorarea contractelor încheiate cu comerțul socialist, fapt ce a făcut ca pe primele 8 luni din acest an întreprinderea să apară cu indicatorul „Livrări către fondul pieții" nerealizat și cu restanțe la o serie de contracte. Nici I.I.L. Moinești nu a acordat atenția cuvenită pregătirii producției pentru export. La aceasta se adaugă și slăbirea nejustificată a exigenței privind calitatea unor produse, fapt ce s-a soldat cu refuzuri din partea beneficiarului. In ceea ce privește planul unităților de gospodărie comunală, acesta a fost realizat în proporție de 102 la sută, fiind depășit la secțiile prestatoare de servicii în construcții cu 7,9, la sută, iar la transporturi cu peste 3 milioane călători. Totuși, întreprinderea de gospodărie din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, de pildă,nu a realizat planul de reparații curente la fondul locativ, iar calitatea reparațiilor executate în municipul Bacău și în orașele Tg. Ocna și Comănești, nu se situează la nivelul cerințelor populației. Transportul în comun în municipiul Bacău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, orașele Moinești și Comănești, pune, în continuare, probleme de organizare pentru satisfacerea pe deplin a cerințelor călătorilor în anumite perioade. Pe linia investițiilor, în anul 1970, Consiliul popular județean are de realizat un volum de lucrări de 135.200.000 lei, din care 101.846.000 lei construcții-montaj. Pe primele 8 luni din acest an s-a realizat un volum de investiții în proporție de 69,9 la sută, la lucrările de construcții-montaj înregistrîndu-se 76,8 la sută. Acolo unde a existat o preocupare susținută pentru pregătirea investiției, și realizările obținute sînt bune, creîndu-se premisele îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan. Ritmul de executare a investițiilor pentru perioada la care ne referim a permis punerea în funcțiune în termen a majorității obiectivelor. Din numărul total de 1081 apartamente finanțate din fonduri centralizate, s-au dat în folosință 573. Pînă la sfîrșitul lui septembrie, vor mai fi date în folosință încă 264 apartamente, fiind asigurate toate condițiile pentru realizarea integrală a planului, în sectorul de învățămînt s-au dat în folosință 68 săli de clasă față de 40 săli prevăzute.în plan, în mediul rural nu s-au terminat 6 săli de clasă (4 în comuna Săucești și 2 în comuna Căiuți), urmind a fi date în folosință pînă la sfîrșitul anului. Stadiile fizice necorespunzătoare la unele obiective ca : secția de vată și curățătoria chimică din municipiul Bacău. Fabrica de pîine și hala chimică din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Fabrica de pîine din orașul Slănic se datoresc, în primul rînd, Direcției de industrie locală, cit și Trustului de construcții, care nu au pregătit și organizat execuția intr-un ritm corespunzător, în privința activității Trustului de construcții, principalul executant al planului de investiții. Raportul a subliniat că acesta și-a îndeplinit planul pentru această perioadă în proporție de 104,9 la sută. Aplicarea unor măsuri de organizare științifică a producției și a muncii, extinderea și introducerea unor sisteme noi de execuție, folosirea cea mai completă a timpului de muncă au condus la obținerea în cadrul activității de construcții-montaj a unor indicatori superiori față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate rezultatele bune obținute nu se pot trece cu vederea unele lipsuri, care s-au mai menținut în activitatea de construcții privind ritmul de execuție, darea în folosință la termen a obiectivelor, calitatea unor lucrări executate precum și în gospodărirea materialelor pe șantiere. Astfel, nu s-au dat în folosință la termenele planificate moara de porumb din Moinești, blocul alimentar din Slănic, stația de epurare și rezervoare Lucăcești și altele. ■ Lucrări de slabă calitate și cu depășirea duratei de execuție s-au înregistrat în special la locuințele din Moinești, Buhuși și la unele șantiere dispersate. In scopul îmbunătățirii activității în construcții, este necesar să se intensifice ritmul de execuție pe toate șantierele și în special la lucrările rămase în urmă. Se impune, de asemenea, o mai bună organizare a producției și a muncii, o folosire rațională a materialelor și extinderea în mai mare măsură a acordului global. In agricultură. Raportul a subliniat că eforturile principale au fost îndreptate în direcția aplicării în viață a prevederilor programului adoptat de partid pentru creșterea producției vegetale și animale, urmărindu-se efectuarea lucrărilor la timp si in condiții corespunzătoare, realizarea punct cu punct a obiectivelor înscrise în planurile de producție ale unităților agricole de stat și cooperatiste. Deși însămînțările la majoritatea culturilor s-au făcut în bune condițiuni, la cultura porumbului, datorită ploilor, pe o suprafață de peste 10.000 ha s-a întîrziat această lucrare, celelalte acțiuni fiind stînjenite simțitor. Acest fapt ca și unele defecțiuni în respectarea tehnologiei și-a spus cuvîntul asupra producției slabe de grîu din anul curent. în prezent se desfășoară recoltarea culturilor de toamnă și acțiunea de predare la fondul central a produselor : fasole, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr și legume. Comitetul executiv al Consiliului popular județean, prin Direcția agricolă, va trebui să urmărească cu atenție realizarea întocmai a prevederilor în special la legume, unde din planul anual al cooperativelor agricole de producție s-a preluat doar 30 la sută. Pregătirea condițiilor pentru obținerea unor producții bune în anul viitor a început o dată cu însămînțarea griului. Ținînd seama de situația deosebit de grea care a existat în anul agricol 1969—1970, de neajunsurile care au avut loc, comitetele executive ale consiliilor populare și specialiștii din agricultură, trebuie să controleze și să sprijine direct unitățile de producție, astfel ca pregătirea și desfășurarea însămîntarii griului să se facă la timp și în condițiuni optime. De reținut este faptul că pînă în prezent s-a asigurat sămînța necesară, s-a arat peste 53 la sută din suprafața planificată și s-a pregătit 45 la sută din teren pentru însămînțare. Avînd în vedere timpul prielnic și faptul că sîntem în perioada optimă de însămînțare a griului, va trebui ca în 2—3 zile să se termine de schimbat sămînța necorespunzătoare, inclusiv cea pentru loturile semincere, astfel ca aceasta să poată fi tratată la timp. Măsuri energice, la nivelul fiecărei unități din agricultură, se impun și pentru eliberarea intr-un timp cit mai scurt a terenurilor destinate culturii griului, în sectorul zootehnic, eforturile trebuie îndreptate spre realizarea efectivelor planificate pentru finele acestui an. O concluzie importantă a Raportului se referă la faptul că atît Comitetul executiv al Consiliului popular județean cit și cele ale consiliilor subordonate vor trebui să acționeze cu mai multă fermitate în aplicarea de către toți factorii, a Legii privind organizarea producției și a muncii în agricultură, în vederea folosirii cu maximum de randament a fondului funciar, a efectivelor de animale și a oricăror mijloace materiale și bănești de care dispune agricultura noastră. ★ Depășirea planului de către unitățile din economia locală, valorificarea rezervelor de creștere a productivității muncii, de reducere a prețului de cost, îmbunătățirea sistemului de urmărire și analiză a realizării indicatorilor economici și financiari se reflectă în mod corespunzător și în execuția bugetului local pe această perioadă. După datele înscrise pe primele 8 luni asupra execuției bugetului, rezultă că veniturile realizate însumează 416.870.000 lei, adică 105,7 la sută fată de prevederi, iar cheltuielile 374.429.000 lei, ceea ce reprezintă 92,3 la sută din creditele bugetare aprobate. Pe ansamblul economiei locale acumulările din beneficii și impozitul pe circulația mărfurilor pe semestrul I s-au îndeplinit în proporție de 109 la sută, ceea ce reprezintă în cifre absolute o depășire de peste 16 milioane lei. (Continuare în pagina a Il-a) Culesul culturilor tîrzii-operativ, fară nici un fel de pierderi! Indiscutabil, în aceste zile, pe agenda de lucru a agricultorilor se află o sumedenie de lucrări ce trebuie efectuate rapid și cu mai bine. Pe prim plan se situează recoltatul culturilor tîrzii și însămînțările. Este de la sine înțeles că strânsul cu prioritate a porumbului și a sfeclei de zahăr de pe tarlalele destinate semănatului griului prezintă maximă importanță. Se asigură astfel eliberarea urgentă a terenului, pregătirea acestuia pe măsura cerințelor tehnologiei culturii griului. Iată de ce investigațiile noastre în citeva cooperative au vizat acest aspect, cum este organizată munca la recoltatul culturilor tîrzii, Cu forțe sporite a început strânsul porumbului și sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă din PÂNDEȘTI. S-a recoltat suprafața de 50 ha porumb, iar sfecla de zahăr de pe circa 20 ha. — Din toate brigăzile de cîmp — ne relatează ing. șef Gh. Fasolă — participă un număr însemnat de cooperatori la culesul porumbului și al sfeclei de zahăr. Recolta de sfeclă este transportată conform graficului la fabrică, iar porumbul este depozitat cu grijă. Cam e și firesc, am intrat la recoltat mai întîi pe tarlalele destinate a 11 însămînțate cu grîu. S-a început recoltatul porumbului și la cooperativa din URECHEȘTI. In brigada de cîmp din satul Slobozia, se lucra la culesul porumbului, numai că participarea la lucru era totuși nemulțumitoare." Am văzut lanuri întregi de porumb ajuns la maturitate, dar unde nu începuse culesul. Oare nu-i păgubitoare așteptarea, tovarăși cooperatori din Urechești ? Un popas mai îndelungat făcut la C.A.P. GURA VĂII ne-a dat putință să aflăm citeva deficiențe de ordin organizatoric la culturilor de toamnă. Nerecoltatul referim la faptul că deși griul, în parte, urmează să fie cultivat pe un teren ocupat de porumb, recoltatul ultimelor culturi întîrzie nejustificat. Atît președintele G.A.P. V. Turturică, cit și inginerul ne spuneau că au stabilit ca abia luni, 28 septembrie, să se înceapă culesul porumbului. Nu-i copt porumbul? Nici vorbă! Insă lucrarea este amînată nejustficat. De fapt și la grădina de legume. Strinsul produselor trenează în loc de 80—40 de cooperatori, cîți ar fi necesari pentru culesul roșiilor, castraveților, ardeilor și altor legume, joi erau la lucru doar 14 cooperatori. iar președintele se ocupa de alte treburi, neînsemnate, în loc să fi acționat pentru mobilizarea oamenilor la lucru. Participarea cooperatorilor la culesul rodului toamnei este o problemă dificilă la C.A.P. „6 Martie" din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. După cum am aflat în prima urgență este de recoltat suprafața de 220 ha porumb. S-a început, dar destul de timid, culesul acestei culturi, pe tarlaua „Strîmba“. — Ne-ar trebui — spune președintele unității I. Popescu — cam 300 de cooperatori care să ia parte zilnic la culesul porumbului. Dar nu știm cum se va realiza această cifră. Avem greutăți. Am semnalat deseori cercul vicios în care se învîrte cooperativa agricolă din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum, cînd există un volum mare de lucru, unitatea trebuie mai mult ajutată atît de comitetul municipal de partid cît și de organele agricole județene. Dar ajutorul nu trebuie să constea numai în control și sfaturi, ci cit mai eficient, materializat în rezolvarea dificultăților în care se zbate această unitate. Numai în felul acesta, la unitatea respectivă, ci și-n celelalte din județ, recoltatul culturilor de toamnă se va face repede și fără pierderi, asigurîndu-se astfel și crearea condițiilor favorabile însămînțărilor. Siiul fermei de stat Sascut, ing. a Istrati apreciind momentul optim pentru recoltatul porumbului. I A încheierea a tovarășului vizitei in Austria film CEAUȘESCU Vizita la Agenția Internațională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a președintelui Nicolae Ceaușescu, a soției sale, Elena Ceaușescu, și a persoanelor oficiale care-l însoțesc pe șeful statului român a început cu vizitarea Agenției Internaționale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organizații specializate ale O.N.U.: Agenția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (C.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduiește în aceste zile sesiunea anuală a Conferinței generale a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile țărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Națiunilor Unite și de cel al Austriei în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferinței. A.S.E.A. are ca obiectiv esențial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice, inițiind, pe baza unui program diversificat, acțiuni de colaborare între țările membre ale organizației, cu respectarea principiilor egalității și avantajului reciproc. A.I.E.A. încurajează formarea de cadre specializate, acordarea de asistență tehnică, prilejuiește schimburi utile de experiență și, prin centrul international de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoașterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării și aplicării energiei nucleare în scopuri pașnice. în aceste eforturi, A.S.E.A. se bucură de sprijinul larg al Republicii Socialiste România, țara noastră acordînd o deosebită atenție marilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană știința și tehnica. Vineri ora 10,00... coloana de mașini pătrunde în incinta Hfisburgului și se oprește la monumentalul portal de la Congresszentrum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaționale științifice. Președintele Consiliului de Stat și soția se sînt întîmpinați la sosire de dr. V. Sarabhai, președintele actualei sesiuni a Conferinței generale A.I.E.A., președintele Comisiei de energie atomică din India, și de Jr. S. Fkiund, directorul general al A.I.E.A., împreună cu soția. Președintele Ceaușescu și persoanele oficiale care-l însoțesc sînt conduși pe scara de marmură în biroul președintelui conferinței generale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din conducerea organizației și pe funcționarii internaționali români care lucrează aici. Arătînd că participanții la sesiunea anuală a Conferinței generale a A.I.E.A. se simt onorați de faptul că au ocazia să se întîlnească cu președintele Nicolae Ceaușescu, directorul general al organizației a relevat, contribuția eficientă a României la realizarea obiectivelor Agen(Continuare în pagina a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU DOMNULE PREȘEDINTE, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac in Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră care reunește iluștri reprezentanți ai științei din peste 85 de țări membre ale Agenției se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, polarizând larg interesul și atenția opiniei publice mondiale. Importanța ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru progresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări in dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, în ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuși statutul agenției — de a încuraja și facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, într-un climat de încredere și colaborare între popoare. Oamenii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale și uriașele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru perfecționarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului și prosperității — acesta este un măreț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și energia lor. Acționînd in acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice și politice, de apartenența la un sistem social-politic sau altul — să-și aducă, împreună, contribuția la promovarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a propus și care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunțat și se pronunță în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, și îndeosebi de dezarmare nucleară, considerînd că singura modalitate de a elibera omenirea de coșmarul războiului nuclear este oprirea producției acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă a folosirii energiei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenției Internaționale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevederilor lui, în așa fel nicit să se împiedice proliferarea armelor nucleare și, în același timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizație al tuturor popoarelor. O importanță deosebită are în acest sens activitatea agenției pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării și folosirii energiei nucleare in scopuri pașnice, pentru intensificarea schimbului de informații și de experiență, pentru sprijinirea eforturilor țărilor membre care luptă pentru recuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenția Internațională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinderea internațională, la înțelegerea între popoare, la cauza păcii în lume. România, conștientă de importanța hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viața societății contemporane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare și utilizarea energiei atomice în diferite domenii ale producției și vieții sociale — dintre care aș menționa în special construcția unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriașe forțe în vasta operă pe care o înfăptuiește — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, țara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea și cooperarea cu toate statele, să-și intensifice participarea la acțiunile și schimburile ce se desfășoară în cadrul Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, în calitate de membră fondatoare a Agenției, pe deplin conștientă de importanța atribuțiilor și misiunii ce revin acestei organizații în orientarea cercetărilor atomice spre scopuri pașnice și in generalizarea în lume a rezultatelor acestei ramuri primordiale a științei contemporane. România va acorda și în viitor întregul său sprijin activității desfășurate de Agenția Internațională pentru Energia Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinței dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare și cooperare fructuoasă pe planul cercetării și aplicării pașnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le reprezentați, al progresului și securității internaționale. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței generale a A.I.E.A. Vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenție. i| Pagina a III-a | || Pagina Ii literară Citiți în ziarul de mîine pagina NZAGAM N Luntrea de papirus va învinge (•) LA PRORA — BARBADOS! 2 IULIE. Am fost trezit de cineva care striga: „Kalamar e în urma noastră !“ La bordul navei O.N.U. toți erau uimiți de viteza noastră. Operatorul sosit cu „Kalamar“ avea rău de mare și a trebuit să treacă la bordul lui Rei și Carlo pentru a fotografia Ra-11 din depărtare. Priviți dinafară, arătam ca o șatră plutitoare. în sfrîșit „Kalamar" ne-a făcut ocolul, în semn de adio și a dispărut apoi dincolo de orizont. 4 IULIE. Vîntul era atît de puternic nicit a trebuit să dublăm numărul oamenilor de cart. Conducerea navei a devenit însă mai ușoară deoarece Norman reușise „să centreze" pînza cea mare.Teri, am parcurs 60 mile, iar astăzi 81.. 5 IULIE. Am observat o pasăre tropicală cu coadă albă; ne apropiem de pămînt. Cînd suiam, cînd coboram pe valuri. Aproape întreaga navă se afla sub apă.Continuare în pagina a II-a 1