Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)

1970-09-26 / nr. 5483

î /'S 1 e ANUL­ XXV — NR. 5.483 (6.962) SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani SESIUNE! eiNSILIILDI PIPIIL1I H JÜOEÍDLII meu feri, la Bacău, în sala Teatrului dramatic „ Bacovia", a avut loc se­siunea Consiliului popular județean. La lucrările­ sesiunii au luat parte ca invitați activiști­ de partid, repre­zentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprin­deri și instituții, președinții comite­telor executive ale consiliilor popu­lare, precum și lucrători cu munci de răspundere din aparatul Comite­tului executiv al Consiliului popular județean și din organele locale de specialitate ale administrației de stat. Sesiunea a înscris pe ordinea de zi : 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular județean pri­vind îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1970 și măsurile pentru îndeplinirea planu­lui pe anul 1971 ; 2. Ratificarea unor decizii, înainte de a se intra în ordinea de zi, potrivit unei practici încetă­țenite în munca organelor locale de partid și de stat, tov. deputat GHEOR­­GHE ROȘU, președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, a informat, pe scurt, des­pre activitatea­ desfășurată de Co­mitetul executiv de la ultima sesiu­ne și pînă în prezent. Subliniind faptul că majoritatea măsurilor sta­bilite în sesiunea precedentă au fost rezolvate, vorbitorul a amintit, prin­tre altele, că a fost comandată do­cumentația de execuție pentru construirea pe Valea Berheciului a unor iazuri, pe o suprafață de 200 ha, a fost dezvoltată și dotată cu noi utilaje secția de împletituri din răchită din orașul Moinești; în comu­na Podu Turcului va lua ființă, luna aceasta, o nouă secție de împletituri din răchită în scopul valorificării materiei prime locale; s-au deschis noi balastiere la Slobozia, Răcă­­ciuni și Faraoani; a început pros­pectarea zăcămintelor de balast, ni­sip, argilă și roci utile, în vederea omologării lor pentru dezvoltarea, în cincinalul­ viitor, a producției ma­terialelor de construcții. De aseme­nea, a fost subliniată preocuparea existentă pentru dezvoltarea și di­versificarea producției în sectorul de industrie locală prin punerea în funcțiune a curățătoriei chimice din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, începerea construcției curăță­toriei și vopsitoriei chimice din mu­nicipiul Bacău, întocmirea unor stu­dii privind eficiența organizării sec­țiilor de mobilă la comandă în ca­drul întreprinderilor de industrie lo­cală și îmbunătățirea activității, de morărit prestator. în ultima parte a informării, to­varășul Gheorghe Roșu, a relevat măsurile luate de Comitetul execu­tiv al Consiliului popular județean pentru buna organizare și desfășu­rare a lucrărilor agricole de sezon. Trecîndu-se la primul punct din ordinea de zi, deputatul Ștefan Croi­toru­, prim-vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar județean a prezentat Raportul privind îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor pe anul 1970 și măsurile pentru îndeplinirea planului pe anul 1971. Raportul a subliniat, printre al­tele, faptul că pe primele 8 luni din acest an, industria locală și-a în­deplinit planul producției globale industriale în proporție de 100,8 la sută, obținîndu-se peste plan pro­duse în valoare de 2.446.000 lei, în­ființarea de noi activități în cadrul întreprinderilor de indus­trie locală — de prelucrare a sticlei, a polistirenului expandat, împletituri din răchită și dezvolta­rea producției de mase plastice, ti­­nichige­rie, articole mărunte din lemn și artizanat — a permis diver­sificarea producției bunurilor de consum și depășirea sarcinii la li­vrări către fondul pieții. în această perioadă au fost asimilate și intro­duse în fabricație un număr de 220 produse noi solicitate de populație, parte din ele livrîndu-se în acest an. Cu toate aceste rezultate, resur­sele existente în cadrul întreprin­derilor de industrie locală n-au fost valorificate integral. Astfel, la I.I.L.­­ Tg. Ocna nu a existat sufi­cientă preocupare pentru diversifi­carea producției bunurilor de con­sum și pentru onorarea contractelor încheiate cu comerțul socialist, fapt ce a făcut ca pe primele 8 luni din acest an întreprinderea să apară cu indicatorul „Livrări către fondul pieții" nerealizat și cu restanțe la o serie de contracte. Nici I.I.L.­­ Moinești nu a acordat atenția cuve­nită pregătirii producției pentru ex­port. La aceasta se adaugă și slă­birea nejustificată a exigenței pri­vind calitatea unor produse, fapt ce s-a soldat cu refuzuri din partea beneficiarului. In ceea ce privește planul unită­ților de gospodărie comunală, acesta a fost realizat în proporție de 102 la sută, fiind depășit la secțiile pres­tatoare de servicii în construcții cu 7,9, la sută, iar la transporturi cu peste 3 milioane călători. Totuși, întreprinderea de gospodărie din Municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, de pildă,­nu­ a realizat planul de reparații curente la fondul loca­tiv, iar calitatea reparațiilor exe­cutate în municipul Bacău și în o­­rașele Tg. Ocna și Comănești, nu se situează la nivelul cerințelor popu­lației. Transportul în comun în mu­nicipiul Bacău, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, orașele Moinești și Comă­nești, pune, în continuare, probleme de organizare pentru satisfacerea pe deplin a cerințelor călătorilor în anumite perioade. Pe linia investițiilor, în anul 1970, Consiliul popular județean are de realizat un volum de lucrări de 135.200.000 lei, din care 101.846.000 lei construcții-montaj. Pe primele 8 luni din acest an s-a realizat un vo­lum de investiții în proporție de 69,9 la sută, la lucrările de construc­­ții-montaj înregistrîndu-se 76,8 la sută. Acolo unde a existat o preo­cupare susținută pentru pregătirea investiției, și realizările obținute sînt bune, creîndu-se premisele în­deplinirii integrale a sarcinilor de plan. Ritmul de executare a investiții­lor pentru perioada la care ne re­ferim a permis punerea în funcțiune în termen a majorității obiectivelor. Din numărul total de 1081 aparta­mente finanțate din fonduri centra­lizate, s-au dat în folosință 573. Pînă la sfîrșitul lui septembrie, vor mai fi date în folosință încă 264 aparta­mente, fiind asigurate toate condi­țiile pentru realizarea integrală a planului, în sectorul de învățămînt s-au dat în folosință 68 săli de clasă față de 40 săli prevăzute.în plan, în mediul rural nu s-au terminat 6 săli de clasă (4 în comuna Săucești și 2 în comuna Căiuți), urmind a fi da­te în folosință pînă la sfîrșitul anu­lui. Stadiile fizice necorespunzătoare la unele obiective ca : secția de va­tă și curățătoria chimică din mu­nicipiul Bacău. Fabrica de pîine și hala chimică din Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Fabrica de pîine din orașul Slănic se datoresc, în primul rînd, Direc­ției de industrie locală, cit și Trus­tului de construcții, care nu au pre­gătit și organizat execuția intr-un ritm corespunzător, în privința activității Trustului de construcții, principalul executant al planului de investiții. Raportul a su­bliniat că acesta și-a îndeplinit pla­nul pentru această perioadă în pro­porție de 104,9 la sută. Aplicarea unor măsuri de organizare științi­fică a producției și a muncii, extin­derea și introducerea unor sisteme noi de execuție, folosirea cea mai completă a timpului de muncă au condus la obținerea în cadrul acti­vității de construcții-montaj a unor indicatori superiori față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate rezultatele bune obținute nu se pot trece cu vederea unele lip­suri, care s-au mai menținut în acti­vitatea de construcții privind ritmul de execuție, darea în folosință la termen a obiectivelor, calitatea u­­nor lucrări executate precum și în gospodărirea materialelor pe șanti­ere. Astfel, nu s-au dat în­ folosință la termenele planificate moara de porumb din Moinești, blocul ali­mentar din Slănic, stația de epurare și rezervoare Lucăcești și altele. ■ Lucrări de slabă calitate și cu­ de­pășirea duratei de execuție s-au în­registrat în special la locuințele din Moinești, Buhuși și la unele șantie­re dispersate. In scopul îmbunătățirii activității în construcții, este necesar să se intensifice ritmul de execuție pe toate șantierele și în special la lu­crările rămase în urmă. Se impune, de asemenea, o mai bună organiza­re a producției și a muncii, o folo­sire rațională a materialelor și ex­tinderea în mai mare măsură a a­­cordului global. In agricultură. Raportul a subli­niat că eforturile principale au fost îndreptate în direcția aplicării în viață a prevederilor programului a­­doptat de partid pentru creșterea producției vegetale și animale, ur­­mărindu-se efectuarea lucrărilor la timp si in condiții corespunzătoare, realizarea punct cu punct a obiec­tivelor înscrise în planurile de pro­ducție ale unităților agricole de stat și cooperatiste. Deși însămînță­­rile la majoritatea culturilor s-au făcut în bune condițiuni, la cultura porumbului, datorită ploilor, pe o suprafață de peste 10.000 ha s-a în­­tîrziat această lucrare, celelalte ac­țiuni fiind stînjenite simțitor. Acest fapt ca și unele defecțiuni în res­pectarea tehnologiei și-a spus cu­­vîntul asupra producției slabe de grîu din anul curent. în prezent se desfășoară recolta­rea culturilor de toamnă și acțiunea de predare la fondul central a pro­duselor : fasole, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr și legume. Comitetul executiv al Consiliului popular județean, prin Direcția agri­colă, va trebui să urmărească cu a­­tenție realizarea întocmai a preve­derilor în special la legume, unde din planul anual al cooperativelor agricole de producție s-a preluat doar 30 la sută. Pregătirea condițiilor pentru ob­ținerea unor producții bune în a­­nul viitor a început o dată cu în­­sămînțarea griului. Ținînd seama de situația deosebit de grea care a e­­xistat în anul agricol 1969—1970, de neajunsurile care au avut loc­, comi­tetele executive ale consiliilor popu­lare și specialiștii din agricultură, trebuie să controleze și să sprijine direct unitățile de producție, astfel ca­ pregătirea și desfășurarea în­să­­mîntarii griului să se­ facă la timp și în condițiuni optime. De reținut este faptul că pînă în prezent s-a asigurat sămînța nece­sară, s-a arat peste 53 la sută din suprafața pla­nificată și s-a pregătit 45 la sută din teren pentru însămînțare. Avînd în vedere timpul prielnic și faptul că sîntem în perioada op­timă de însămînțare a griului, va trebui ca în 2—3 zile să se termine de schimbat sămînța necorespunză­toare, inclusiv cea pentru loturile semincere, astfel ca aceasta să poa­tă fi tratată la timp. Măsuri ener­gice, la nivelul fiecărei unități din agricultură, se impun și pentru eli­berarea intr-un timp cit mai scurt a terenurilor destinate­ culturii griu­lui, în sectorul zootehnic, eforturile trebuie îndreptate spre realizarea e­­fectivelor planificate pentru finele acestui an. O concluzie importantă a Rapor­tului se referă la faptul că atît Co­mitetul executiv al Consiliului popular județean cit și cele ale con­siliilor subordonate vor trebui să acționeze cu mai multă fermitate în aplicarea de către toți factorii, a Legii privind organizarea producției și a muncii în agricultură, în ve­derea folosirii cu maximum de ran­dament a fondului funciar, a efec­tivelor de animale și a oricăror mijloace materiale și bănești de care dispune agricultura noastră. ★ Depășirea planului de către uni­tățile din economia locală, valorifi­carea rezervelor de creștere a pro­ductivității muncii, de reducere a prețului de cost, îmbunătățirea sis­temului de urmărire și analiză a realizării indicatorilor economici și financiari se reflectă în mod cores­punzător și­ în execuția bugetului lo­cal pe această perioadă. După da­tele înscrise pe primele 8 luni asu­pra execuției bugetului, rezultă că veniturile realizate însumează 416.870.000 lei, adică 105,7 la sută fată de prevederi, iar cheltuielile 374.429.000 lei, ceea ce reprezintă 92,3 la sută din creditele bugetare aprobate. Pe ansamblul economiei locale acumulările din beneficii și impozitul pe circulația mărfurilor pe semestrul I s-au îndeplinit în pro­porție de 109 la sută, ceea ce re­prezintă în cifre absolute o depășire de peste 16 milioane lei. (Continuare în pagina a Il-a) Culesul culturilor tîrzii-operativ, fară nici un fel de pierderi! Indiscutabil, în aceste zile, pe agenda de lucru a agricultorilor se află o sumedenie de lucrări ce trebuie efectuate rapid și cu­ mai bine. Pe prim plan se situează recoltatul culturilor tîrzii și însămînțările. Este de la sine înțeles că strânsul cu prioritate a porumbului și a sfeclei de zahăr de pe tarlalele destinate semănatului griului prezintă maximă importanță. Se a­­sigură astfel eliberarea urgentă a terenului, pregătirea acestuia pe mă­sura cerințelor tehnologiei culturii griului. Iată de ce investigațiile noastre în citeva cooperative au vizat acest aspect, cum este organizată munca la recoltatul culturilor tîrzii, Cu forțe sporite a început strân­sul porumbului și sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă di­n PÂN­DEȘTI. S-a recoltat suprafața de 50 ha porumb, iar sfecla de zahăr de pe circa 20 ha. — Din toate brigăzile de cîmp — ne relatează ing. șef Gh. Fasolă — participă un număr însemnat de cooperatori la culesul porumbului și al sfeclei de zahăr. Recolta de sfeclă este transportată conform graficului la fabrică, iar porumbul este depozitat cu grijă. Cam e și fi­resc, am intrat la recoltat mai întîi pe tarlalele destinate a 11 însămîn­­țate cu grîu. S-a început recoltatul porumbului și la cooperativa din URECHEȘTI. In brigada de cîmp din satul Slo­bozia, se lucra la culesul porumbu­lui, numai că participarea la lucru era totuși nemulțumitoare." Am vă­zut lanuri întregi de porumb ajuns la maturitate, dar unde­ nu înce­puse culesul. Oare nu-i păgubitoare așteptarea, tovarăși cooperatori din Urechești ? Un popas mai îndelungat făcut la C.A.P. GURA VĂII ne-a dat pu­tință să aflăm citeva deficiențe de ordin organizatoric la culturilor de toamnă. Ne­recoltatul referim la faptul că deși griul, în parte, ur­mează să fie cultivat pe un teren o­­cupat de porumb, recoltatul ulti­melor culturi întîrzie nejustificat. Atît președintele G.A.P. V. Turtu­rică, cit și inginerul ne spuneau că au stabilit ca abia luni, 28 septem­brie, să se înceapă culesul porum­bului. Nu-i copt porumbul? Nici vorbă! Insă lucrarea este amînată nejustficat. De fapt și la grădina de legume. Strinsul produselor tre­nează­ în loc de 80—40 de coopera­tori, cîți ar fi necesari pentru cu­lesul roșiilor, castraveților, ardeilor și altor­­ legume, joi erau la lucru doar 14 cooperatori. iar președin­tele se ocupa de alte treburi, neîn­semnate, în loc să fi acționat pen­tru mobilizarea oamenilor la lucru. Participarea cooperatorilor la cu­lesul rodului toamnei este o pro­blemă dificilă la C.A.P. „6 Martie" din Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. După cum am aflat în pri­ma urgență este de recoltat supra­fața de 220 ha porumb. S-a început, dar destul de timid, culesul acestei culturi, pe tarlaua „Strîmba“. — Ne-ar trebui — spune preșe­dintele unității I. Popescu — cam 300 de cooperatori care să ia parte zilnic la culesul porumbului. Dar nu știm cum se va realiza această cifră. Avem greutăți. Am semnalat deseori cercul vi­cios în care se învîrte cooperativa agricolă din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum, cînd există un volum mare de lucru, unitatea trebuie mai mult ajutată atît de co­mitetul municipal de partid cît și de organele agricole județene. Dar ajutorul nu trebuie să constea nu­mai în control și sfaturi, ci cit mai eficient, materializat în rezolvarea dificultăților în care se zbate aceas­tă unitate. Numai în felul acesta, la unitatea respectivă, ci­ și-n celelalte din ju­deț, recoltatul culturilor de toamnă se va face repede și fără pierderi, asigurîndu-se astfel și crearea con­dițiilor favorabile însămînțărilor. Siiul fermei de stat Sascut, ing. a Ist­r­a­ti apreciind momentul optim pentru recoltatul porumbului. I A încheierea a tovarășului vizitei in Austria film CEAUȘESCU Vizita la Agenția Internațională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a președintelui Nicolae Ceaușescu, a soției sale, Elena Ceaușescu, și a persoanelor oficiale care-l însoțesc pe șeful statului ro­mân a început cu vizitarea Agenției Internaționale pentru Energia Ato­mică din capitala Austriei. Viena este sediul a două­ organi­zații specializate ale O.N.U.: Agen­ția Internațională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (C.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieș­te în aceste zile sesiunea anuală a Conferinței generale a A.I.E.A. Fron­tispiciul palatului este împodobit cu steagurile țărilor participante. As­tăzi, în mod deosebit, intrarea la Congresszentrum este flancată de drapelul României, care flutură ală­turi de drapelul Națiunilor Unite și de cel al Austriei în cinstea preșe­dintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferinței. A.S.E.A. are ca obiectiv esențial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale folosirii ener­giei nucleare în scopuri pașnice, ini­țiind, pe baza unui program diver­sificat, acțiuni de colaborare între țările membre ale organizației, cu respectarea principiilor egalității și avantajului reciproc. A.I.E.A. încu­rajează formarea de cadre speciali­zate, acordarea de asistență tehni­că, prilejuiește­ schimburi utile de experiență și, prin centrul interna­tional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoașterea a ceea ce se realizează în domeniul vast al cercetării și aplicării ener­giei nucleare în scopuri pașnice. în aceste eforturi, A.S.E.A. se bucură de sprijinul larg al Repu­blicii Socialiste România, țara noas­tră acordînd o deosebită atenție ma­rilor progrese ce le înregistrează în epoca contemporană știința și teh­nica. Vineri ora 10,00... coloana de mașini pătrunde în incinta Hfisbur­gului și se oprește la monumentalul portal de la Congresszentrum, de­venit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni internaționale științifi­ce. Președintele Consiliului de Stat și soția se sînt întîmpinați la so­sire de dr. V. Sarabhai, președin­tele actualei sesiuni a Conferinței generale A.I.E.A., președintele Co­misiei de energie atomică din India, și de Jr. S. Fkiund, directorul gene­ral al A.I.E.A., împreună cu soția. Președintele Ceaușescu și persoane­le oficiale care-l însoțesc sînt con­duși pe scara de marmură în bi­roul președintelui conferinței gene­­rale, unde dr. S. Eklund prezintă pe colaboratorii săi din conducerea or­ganizației și pe funcționarii interna­ționali români care lucrează aici. Arătînd că participanții la sesiu­nea anuală a Conferinței generale a A.I.E.A. se simt onorați de faptul că au ocazia să se întîlnească cu președintele Nicolae Ceaușescu, di­rectorul general al organizației a re­levat, contribuția eficientă a Româ­niei la realizarea obiectivelor Agen­(Continuare în pagina a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU DOMNULE PREȘEDINTE, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, îmi este deosebit de plăcut să fo­losesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac in Austria, pentru a saluta pe participanții la Conferința Gene­rală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră care reu­nește iluștri reprezentanți ai științei din peste 85 de țări membre ale A­­genției se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, pola­rizând larg interesul și atenția opiniei publice mondiale. Importanța ei este determinată de faptul că dezbate pro­blemele unui compartiment esențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru progresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea u­­nor mari realizări in dezvoltarea for­țelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, în ridicarea nivelului de ci­vilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distru­gere — bomba atomică și cu hidro­gen. Misiunea fundamentală pe care sta­tele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru Energia Ato­mică este tocmai aceea — stipulată expres în însuși statutul agenției — de a încuraja și facilita în lumea în­treagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, într-un climat de încredere și colabo­rare între popoare. Oamenii de știin­ță sunt, prin însăși natura activității lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pen­tru progresul și bunăstarea popoare­lor. Este evident că dacă mijloacele ma­teriale și uriașele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor a­­tomice și de cercetările pentru perfec­ționarea lor ar fi îndreptate spre rea­lizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condițiilor de viață ale umanității. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniului uman în in­strumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului și prosperității — acesta este un mă­reț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și energia lor. Acționînd in acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indi­ferent de convingerile lor filozofice și politice, de apartenența la un sistem social-politic sau altul — să-și aducă, împreu­nă, contribuția la promovarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a propus și care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunțat și se pro­nunță în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare ge­nerală, și îndeosebi de dezarmare nu­cleară, considerînd că singura modali­tate de a elibera omenirea de coșma­rul războiului nuclear este oprirea producției acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea defi­nitivă a folosirii energiei atomice în scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenției Internaționale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza con­trolul asupra realizării prevederilor lui, în așa fel nicit să se împiedice proliferarea armelor nucleare și, în a­­celași timp, să se asigure tuturor sta­telor accesul liber la folosirea ener­giei nucleare în scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru Ener­gia Atomică poate contribui prin ac­tivitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizație al tuturor popoarelor. O importanță deosebită are în acest sens activitatea agenției pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării și fo­losirii energiei nucleare in scopuri pașnice, pentru intensificarea schim­bului de informații și de experiență, pentru sprijinirea eforturilor țărilor membre care luptă pentru recuperarea rămînerii în urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenția Interna­țională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destin­derea internațională, la înțelegerea în­tre popoare, la cauza păcii în lume. România, conștientă de importanța hotărîtoare pe care fizica atomică o are în viața societății contemporane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare și utili­zarea energiei atomice în diferite do­menii ale producției și vieții sociale — dintre care aș menționa în special construcția unor centrale atomoelec­­trice — pentru folosirea acestei u­­riașe forțe în vasta operă pe care o înfăptuiește — de făurire a unei orîn­­duiri noi. De aceea, țara noastră este profund interesată să dezvolte colabo­­rarea și cooperarea cu toate statele, să-și intensifice participarea la acțiu­nile și schimburile ce se desfășoară în cadrul Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, în calitate de membră fondatoare a Agenției, pe deplin conștientă de importanța atribuțiilor și misiunii ce revin acestei organizații în orientarea cercetărilor atomice spre scopuri paș­nice și in generalizarea în lume a re­zultatelor acestei ramuri primordiale a științei contemporane. România va acorda și în viitor întregul său spri­jin activității desfășurate de Agenția Internațională pentru Energia Ato­mică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinței dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare și coo­perare fructuoasă pe planul cercetării și aplicării pașnice a energiei nucleare în folosul tuturor statelor pe care le reprezentați, al progresului și secu­rității internaționale. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost ofe­rită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței generale a A.I.E.A. Vă mulțumesc dumneavoastră, tutu­ror, pentru atenție. i| Pagina a III-a | || Pagina Ii literară Citiți în ziarul de mîine pagina NZAGAM N Luntrea de papirus va învinge (•) LA PRORA — BARBADOS! 2 IULIE. Am fost trezit de cineva care striga: „Kalamar e în urma noastră !“ La bordul navei O.N.U. toți erau uimiți de viteza noastră. Operatorul sosit cu „Kalamar“ avea rău de mare și a trebuit să treacă la bordul lui Rei și Carlo pentru a fotografia Ra-11 din depărtare. Pri­viți dinafară, arătam ca o șatră plu­titoare. în sfrîșit „Kalamar" ne-a făcut ocolul, în semn de adio și a dispărut apoi dincolo de orizont. 4 IULIE. Vîntul era atît de puter­nic nicit a trebuit să dublăm numă­rul oamenilor de cart. Conducerea navei a devenit însă mai ușoară de­oarece Norman reușise „să cen­treze" pînza­ cea mare.Teri, am par­curs 60 mile, iar astăzi 81.. 5 IULIE. Am observat o pasăre tropicală cu coadă albă; ne apro­piem de pămînt. Cînd suiam, cînd coboram pe valuri. Aproape întrea­ga navă se afla sub apă.­­Continuare în pagina a II-a 1

Next