Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-18 / nr. 5502

Pag. O parte din problemele dezbătute la recenta adunare de dare de sea­mă și alegeri a organizației de par­tid de la Serma zootehnică din C.A.P. SCORȚENI îmi erau cunos­cute. Puse însă una alături de cea­laltă, a rezultat un întreg lanț al slăbiciunilor. In primul rînd, trebuie spus că producția de lapte pe cap de vacă furajată pe 9 luni este de numai 670 litri, ceea ce a dus la o nerea­­lizare a sarcinilor contractuale cu 605 hectolitri de lapte. Un alt as­pect, la fel de grav, este și acela al nerealizării efectivului de ani­male cu 14 la bovine și 705 la ovi­ne. O cauză a nerealizării efective­lor o constituie și mortalitățile mari (36 bovine și 297 ovine). Fermierul-spectator sau organizator al producției? Spre a spulbera orice urmă de îndoială celor care și-ar închipui că șeful de fermă este un om străin de­­ profesie, precizăm că funcția es­te deținută de un medic veterinar și acesta se numește Alexandru Catterliu. Că ar fi putut interveni pentru ca producțiile să fie mai mari și mortalitățile mai reduse — se înțelege de la sine. Cum s-o fa­că, însă, din moment ce dînsul vi­ne cu o cursă de la Bacău și plea­că cu cealaltă, ceea ce explică de ce nu a participat nici măcar o da­tă la programul de seară al îngri­jitorilor din fermă, iar la cel de di­mineață prezența sa este o excep­ție. Cum merg treburile la ferma zo­otehnică se poate înțelege și bine arătînd că grajdurile (10 mai la număr) sînt nereparate deși mate­rialele (țiglă, carton asfaltat pen­tru reparatul acoperișului, sticlă pentru geamuri) se găsesc în ma­gazie. In discuțiile purtate pe marginea dării de seamă prezentate, cei doi ajutori de șefi de fermă, Ion Scor­­țanu și Costache A. Pavel, precum și îngrijitorii Gheorghe V. Șova și Nicolae Prisecaru au subliniat că, pentru iarna care se apropie, fura­jele sunt insuficiente pentru ovine. A reieșit că la sectoarele de la Po­iana, Șerpeni, Dulap, furajele ajung abia pentru vreo două luni ,­ în timp ce însemnate cantități de li­nuri n-au fost realizate, ca urma­re a neglijării de către conducerea cooperativei și brigadieri a cosi­tului în livezi (100 ha), trifoi (60 ha), la punctul numit „Piciorul lung“, iar lucerna de pe 10 ha de la „Poieni“ a așteptat o vară întreagă cosașii (!??). E de neînțeles cum poate dormi noaptea li­niștit inginerul Corneliu Haivas care... răspunde de aceste probleme. Pentru rezolvarea u­­nor astfel de treburi nu s-au purtat atîtea discu­ții între factorii de re­sort cum s-au purtat, de pildă, între șeful fermei și Vasile Toma, vicepre­­c­um ședințele C.A.P., în ve­derea stabilirii dreptului de a dispune de o șaretă. (De alt­fel merită reținut că la C.A.P. Scor­­țeni sunt 4 șarete și 6 atelaje bune pentru efectuarea transporturilor!). Aș sublinia că aceste aspecte sunt cunoscute de către comitetul comu­nal de partid, care a cerut la timpul cuvenit rezolvarea unor asftel de probleme de către șeful fermei și consiliul de conducere — numai că ele nu și-au găsit rezolvarea. Date fiind aceste grave lipsuri ce se datoresc, în primul rînd, condu­cerii fermei zootehnice, consiliului de conducere, brigadierilor, dar în același timp și comuniștilor care lucrează în C.A.P. Scorțeni, socotim necesar un efort comun din partea acestora și a organelor de resort ju­dețene pentru ca soluția ce se va găsi să fie cu adevărat eficientă. Vasile HARET, secretar al comitetului comunal de partid Scorțeni „IERTAREA“ intitulîdu-ne astfel însemnările de față, ne-am gîndit, mai înainte de toate, la seara de teatru de marți (ora 20,15), care programează piesa lui Ion Băieșu „Iertarea“, în interpretarea unui colectiv al Tea­trului Mic, din care se detașează numele unor actori ca Eugenia Po­pov­ici,­­ Leopoldina Bălănuță, Dumi­tru Furdui sau Mihai Dogaru și, bineînțeles, ai regizorului Ion Co­jar. Insă apelul la clemență s-ar pu­tea foarte bine aplica și la alte două emisiuni TV ce ne-au rămas datoare, oarecum, nouă, telespec­tatorilor. Mai întii, ar fi vorba de aici de populara „Stea fără nume“, care, la ultima sa apariție pe micul ecran, a distonat neplăcut prin lip­sa de obiectivitate a juriului. Ni s-a promis o explicație și o reme­diere a nedreptății. O așteptăm ci­cum, la prima dintre emisiunile noii ediții, ce va putea fi urmărită luni, ora 20,45. Prezentarea va fi asigu­rată în continuare de Dan Deșliu. În sfirșit, redacția sportivă, gîn­­dindu-se că ne-au obosit îndeajuns comentariile lui Bădescu și ale lui Cojocaru­, ne propune, pentru trans­misia intilnirii Rapid—Universita­tea Craiova (divizia A la fotbal, as­tăzi, ora 12,30) un nou crainic-re­porter — Ovidiu Ioanițoaia, pe care l-am darit măcar același ca in pa­ginile „Sportului“ Noutățile din domeniul emisiunilor sportive nu se rezumă la au­r. Pe lingă fotbal, iubitorii sportului vor putea fi mar­ lui Nastor și cu­ v lorii unei întreceri hipice (ora 16,15) și ai unei demonstrații de patinaj artistic (ora 17,30), ultima întrunind pe cîțiva ași ai gheții — Irina Ro­­dnina și A. Ulanov (U.R.S.S.), O Nepela (Cehoslovacia), alături de reprezentanta noastră Beatrice Huș­­tiu. O reintilnire cu sportul — a­­bia sâmbătă. La ora 15,45 vom pu­­tea asista la derby-ul campionatu­lui național de handbal masculin dintre Steaua și Dinamo. La închi­derea programului de sîmbătă (ora 22,50) o inedită transmisie de la Campionatul mondial de ciclobal, disputat la Praga. Ce ne-ar mai rămâne de văzut ? Ca de obicei, multe speranțe ne pu­nem in selecția filmelor. Astăzi, ora 20,20 se va proiecta o comedie mu­zicală — „Inspectorul general“ — cu popularul Danny Kaye. Miercuri, ora 20,15, regretatul Zbigniew Cy­­bulski ne va incinta din nou prin excepționalul său talent, relevant și în pelicula programată la teleci­­nematecă — „Dragoste neîmplini­tă“. O ultimă recomandare cine­matografică, pentru amatori wes­ternurilor. Vineri, ora 20,15, va fi prezentată evocarea dedicată pio­nierilor vestului sălbatic, intitulată sugestiv „Temerarii“. In distribuție Robert Ryan, Virginia Mayo și Je­ffrey Hunter. Pentru telespectatorii de­ o șchioapă, studioul se va prezenta, astăzi dimineață (ora 9) pe membrii cercului de teatru (copii) al Casei de cultură a sindicatelor din Ba­cău. Micuții artiști, conduși de Me­lania Ghica, vor interpreta, pe pla­tourile televiziunii, un fragment din spectacolul deja cunoscut băcăua­nilor — „Varietăți școlare“, în final, invitația de a viziona o emisiune din ce in ce mai bine în­tocmită — „Prim-plan“. In săptă­­mina aceasta, marți, la ora 21,50 eroul „Prim-plan“-ului va fi com­pozitorul Filaret Barbu, autorul în­drăgitei operete românești „Ana Lugojana“. | STEAGUL ROȘU ­ „Precum s-au u­mplat, cu adevăr s-au scris și I I I Unul dintre cei mai de seamă cronicari români dintr-o galerie ilustră de cărturari ai timpului fost Ion Neculce, de la a cărui moarte se împli­­­nesc mai bine de două veacuri. Pătruns de însemnătatea deosebită a istoriei, a scris evenimentele țării Moldovei de la 1661, de acolo unde se sfîrșea cronica lui Miron Costin, pînă la venirea la tron a lui Ion Mavrocordat în 1743. Ca și Miron Costin, în predoslovie, unde ple­dează despre necesitatea scrierii istoriei țării, în­fierează pe compilatorii cronicii lui Grigore U­­reche care „au defăimat pre moldoveni“. Originar dintr-o familie de mari­ boieri,­­Neculce a ocupat în decursul vieții numeroase slujbe în administrație, ajungînd in vremea lui Dimitrie Cantemir hatman al oștirii și, mai tîrziu, sub Gri­gore Ghica, mare vornic al Țării de Sus. Despre dregătoriile ce le-a avut vorbește pe alocuri chiar în cuprinsul cronicii: „din sulgeria cea mare (An­­tioh Cantemir n.n.) m-au pus spătar mare“. Parti­ciparea activă la viața politică a țării i-a dat po­sibilitatea să cunoască îndeaproape evenimentele timpului și să le consemneze cu fidelitate în cro­nică : „însă până la Duca-Vodă cel bătrin l-au scris di pe nește izvoade ce au aflat la unii și alții și din audzitele celor bătrini boieri; iară de la Duca-Vodă cel bătrin înainte, păn unde s-a vide, la domnia lui Ion-vodă Macrovordat, nici de pre un izvod a nemărui, ce au scris singur, din­tru a sa știință cit s-au u­mplat de au fost in viiața sa .Nu i-au mai trebuit istoric strein să ci­tească și să scrie, că au fost scrisă in inima sa“. Faptelor legate de domnia lui Dimitrie Cantemir și exilului în Rusia le acordă un spațiu mai larg. Cei nouă ani petrecuți fortuit în străinătate, după bătălia de la Stănilești, nu l-au determinat să-și uite patria, dimpotrivă, mistuit de dorul de țară, a făcut totul spre a o revedea. Întreaga cronică res­piră suflul cald al patriotismului­ care l-a animat, din ea răzbate adesea amărăciunea autorului în legătură cu soarta tristă a țării închinată turcilor. Deși poziția sa de clasă transpare clar, în mai multe rînduri ia apărarea „prostimei“ împilate, împotriva boierimii hrăpărețe și avide de înavu- 225 ani de la moartea cronicarului Ion Neculce ț­­e. Dînd dovada unei viziuni mai largi, cronica­rul expune întîmplările cu o naturalețe aparte, făcînd dese incursiuni în trecutul unor țări vecine în care aveau loc evenimente cu rezonanțe și pen­tru Moldova. Cu toate că a început tîrziu, spre sfîrșitul vieții, să redacteze cronica, faptele prezentate sînt vii. Fără a fi un erudit ca Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, Ion Neculce a stăpînit însă arta poves­tirii, scriind firesc, în stilul caracteristic vorbirii populare, reușind să ne lase pagini de literatură veritabilă. Voroava cronicii lui Neculce este dulce și molcomă, specifică graiului moldovean, stilul și limba sa cu parfum arhaic ne introduc intr-o lume­­ demult apusă. Talentat mînuitor al penei, stăpînește cu precizie limba, prin scurte caracte­rizări zugrăvind portrete ale unor domnitori care trăiesc aievea, dovadă incontestabilă a măiestriei sale artistice. Neculce a încercat și, în general, a reușit să fie imparțial, după cum singur atrage atenția: „...vă­­ poftesc, cetitorilor, pre unde ar fi greșit condeiul meu, să priimiți, să nu gîndiți că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva, ce, precum s-au u­mplat, cu adevăr s-au scris“. Cronicarul are o concepție înaintată despre istorie, socotind-o un izvor de învățătură, fiind convins de forța ei educativă: „cu cit veți ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atâta veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați a date răspunsuri la sfaturi...“. Găsind cu cale să lase urmașilor spre a nu se pierde, a cu­les un mănunchi din cele mai reprezentative le­gende istorice care circulau în vremea sa și le-a așezat înaintea letopisețului arătînd că „cine va ceti și le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine“. Trebuie spus că multe din aceste legende cu un sîmbure de adevăr, au folo­sit drept motive de inspirație în operele unor scriitori de mai tîrziu. Marele povestitor Sadovea­­nu, care a scris nenumărate lucrări inspirate din trecutul istoric al țării, a mărturisit că letopisețul lui Neculce i-a fost „carte de căpătâi". Dată fiind valoarea documentară și literară ex­cepțională a scrierii sale, opera lui Ion Neculce reprezintă un moment de seamă al istoriei culturii românești. Relu LEOVEANU POSTAM (Urmare din pagina I) desuetă. Tolbele poștașilor sunt în­cărcate cu ziare, reviste, avize, ci­tații, telegrame­, scrisorile-s iasă puține la număr, o brumă. Așadar, întrebarea mea de acum e cite in­terese am ratat din cauza lipsei de operativitate a unuia ori altuia din­tre poștași ? Întrebare — veți ve­dea din relatarea de mai jos — nu fără rost. Așteptam în zilele de după în­cheierea concediului un onorariu de la o revistă. O sumă destul de subțire, dar meritată și, mai ales, necesară cheltuielilor de toamnă. Expeditorul îmi comunicase telefo­­nic trimiterea onorariului la 12 sep­tembrie. Desigur — ca să glumesc ! — fiind sîmbătă, o făcuse intr-unul din cele trei ceasuri rele ale aces­tei zile, pentru că banii îi primii a­­bia pe 23 ale lunii respective. Tre­buie să precizez că expeditorul nu era nici din Hawai, nici din Islanda, ci din Pitești. Adevărul e că man­datul fusese recepționat de oficiul 3 Bacău la 14 septembrie, dar ză­cuse in cartoteca poștașului, un flă­­cău înalt, cu gîndurile aiurea, poa­te în nori. Intimplarea a tăcut să-mi amintesc că, în vara trecută, expe­diasem eu Însumi, prin același ofi­ciu, un mandat de bani, telegrafic, înspre o comună din apropierea Su­­cevii și ajunsese în județul Timiș. Aceste recorduri de neglijență, care au — ce-i drept — scuza de a nu fi niște recorduri absolute și, deci, lipsa șansei de a fi cindva în­registrate la vreo rubrică de cu­riozități, mă obligă — altfel, de­cit aș vrea —să fiu rezervat și, cu În­dreptățire, sever, față de acel per­sonaj care, la vederea sa, face să tresară in mine adolescența: poș­tașul. Și cred, nu sunt singurul a­­juns intr-o asemenea situație. DOSARUL nr. 6/1970 în atenția opiniei publice Constatare la fața locului „Subsemnații: Nuțu Ioan, dr. Gra­pă Dumitra și Ciobanu Georgeta, membri ai comisiei pentru ocroti­rea minorilor, ne-am deplasat în ziua de 24 iunie 1970 la locuința familiei Tudorache Mihai, pentru a constata condițiile de creștere și e­­ducare ale minorului loan. Din verificarea efectuată au re­zultat următoarele : DATE PRIVIND FAMILIA: Minorul loan, născut în anul 1955 a fost crescut de părinții săi pînă în anul 1967. Cu­ timp minorul a fost crescut și îngrijit de mam­a sa, a obținut re­zultate foarte bune la învățătură, absolvind clasa a V-a cu media 8, avînd la obiectele de bază me­dii peste 8. în clasa a V-a fiind printre primii, a fost ales în colec­tivul de conducere al clasei. După terminarea clasei a V-a a decedat mama sa. Imediat după a­­ceasta, tatăl său s-a recăsătorit cu o femeie care a mai fost căsătorită în două rînduri, avînd din fiecare căsătorie cite un copil. Din momentul intrării în familie a mamei vitrege și a copiilor săi, tatăl și-a schimbat atitudinea față de copil, astfel că toți aceștia i-au creat condiții de viață inumane, fapt ce rezultă din aceea că situa­ția la învățătură s-a înrăutățit brusc, clasa a Vl-a a absolvit-o cu media 6,55, iar în clasa a VII-a a rămas repetent. Cît timp a trăit mama copilului, acesta nu a ridicat nici o proble­mă pentru familia sa. După decesul mamei și venirea în familie a ma­mei vitrege, tatăl copilului a căutat pe orice cale să-l îndepărteze din familie, insistînd, în mod repetat, împreună cu actuala soție, pentru internarea copilului într-o instituție specială, motivînd că este debil mintal, în ultimul timp, deși familia s-a mutat într-un apartament proprieta­te personală, cu 3 camere frumos mobilate, soții dorm într-o cameră, cei doi fii ai soției dorm fiecare în cîte­­ o cameră, iar minorul Ioan doarme într-un hol, fără lumină di­rectă, pe o ladă care este mai scur­tă decît lungimea copilului. In momentul verificării (ora 16) am găsit pe cei doi soți făcîndu-și somnul de după-amiază, fiica soției se afla în camera ei, iar minorul nu era acasă. La întrebarea noastră unde se află minorul, toți membrii familiei au afirmat că nu știu cînd și unde a plecat și că de timp în­delungat pleacă înainte de întoar­cerea celorlalți membri ai familiei acasă, pentru a evita să se întâl­nească cu ei. La recomandările noastre de a în­cerca să-l apropie, afectînd o pane din timp copilului, tatăl a afirmat că nu are timp, iar sora vitregă a acestuia care este studentă la Ins­titutul pedagogic a afirmat că din­­tr-un animal înrăit nu se mai poate scoate nimic. La întrebarea pusă­­ de ce cei doi băieți (fiul ei și minorul) nu dorm în aceeași cameră, mama vitregă a căutat să motiveze că îi este tea­mă că minorul ar putea avea o boa­lă (deși consultațiile medicale in­firmă acest lucru) ce s-ar transmi­te fiului ei. SITUAȚIA ACTUALA A MINO­RULUI Din discuțiile anterioare avute cu minorul, în fața comisiei, s-a constatat că este emotiv, timorat și prezintă tulburări de vorbire. Din cauza tratamentului la care este supus, minorul are tulburări de comportare, fugind de acasă și de la școală. La propunerea noastră să-l inter­neze pe minor la o școală cu in­ternat, (părinții n.r.) au afirmat că nu au posibilități materiale (deși si­tuația reală infirmă aceasta), ei contînd pe o instituție specială cu întreținere gratuită. CONCLUZII Față de situația în care se află minorul — condiții inumane de trai — se impune scoaterea aces­tuia de urgență din acest mediu și internarea lui într-o casă de copii școlari,­ cu plata întreținerii, întru­­cit rămînerea lui în continuare în această familie îi periclitează sănă­tatea și dezvoltarea psihică și mo­rală“. (Va urma) S. LUNGU ȘT. PIERSIC In ultimii ani, Fabrica „Prole­tarul“ din Bacău cunoaște amplă acțiune de modernizare , menită să genereze o simțitoa­re creștere a volumului și cali­tății producției. în imaginea pe care v-o prezentăm este înfă­țișată sala reamenajată a ate­lierului de repansat. Condițiile bune de lucru creează repansa­­toarelor posibilitatea unei con­tribuții consistente la calitatea finală a țesăturilor. Foto : B. CONSTANTIN 1*IEFIO £ FAIT ® NĂLBOC IOAN, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej pierdut legitimație G.I.P. Borzești. O de­clar­anlă: PRICOP CONSTANTIN, Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej pier­dut legitimație G.I.P. Borzești. O de­clar­anlă: DOVLEAC ION, Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej pierdut legiti­mație G.I.P. Borzești. O declar nulă. TIMOFTE ILIE pierdut legitimație de serviciu I.I.L. Moldova Bacău. O declar nulă. Malt Vînd mașină de tricotat Singer. Paulini Gheorghe, str. Minerva 9, bloc 35 cartier „Steagul roșu" 4 Brașov. s­ r­ jLJ rysotem de­­ frewnU unu—-----------------------­Familia îndurerată anunță înce­tarea din viață a ELENEI G0ANTA , fostă VEZA Corpul neînsuflețit este depus la capela cimitirului. înmormîntarea are loc duminică 18 octombrie, ora 15. 1­//VZ Rl Timi "Hăi _ W­iB» Ieri. In cadrul categoriei A de fotbal Steaua a smuls victoria cu 3—2 echipei Politehnica Iași prin punc­tul înscris în ultimul minut de joc. Gazdele au deschis scorul în minutul 6 datorită fundașului Vigu, care a trimis cai „boltă“, balonul depășindu-l pe portarul Iordache, prins pe „contrepied“, în minutul 14, Golire a egalat, iar în minutul 42, oaspeții au luat avantaj printr-un gol marcat de Cu­­perman, la capătul unei acțiuni individuale. Fotbaliștii militari au reușit să egaleze în minutul 77 la o învălmășeală, cînd Tătaru a strecurat ba­lonul în plasă. In ultimul minut de joc, cînd nimeni nu se mai aștepta și rezultatul de egalitate părea echitabil ,bucureștenii au marcat prin Iordănes­­cu, punctul victorios. REZULTATELE DIN ȚARA : Steagul roșu Brașov — U.T. Arad 0—0 ; F. C. Argeș Pitești — Dinamo București 1—1 (1—0). Au marcat Roșu (minn. 35) și respectiv Sălceanu (min. 74). Ginduri pe „fotoliul ghinionului“ Handicapată de lipsa celor trei partide disputate ieri după-amiază etapa de azi păstrează, totuși, ceva din nota ei de interes. E drept­­ că „meciurile-cheie" s-au consumat deja și suporterii de astăzi invidia­ză suporterii de ieri pentru fentele subtile ale capriciosului Dobrin, sau cursele irezistibilului Florică Dumitrescu în careul bine păzit al brașovenilor. Și totuși... Și totuși, fără U.T.A. sau Dinamo București, fără Steaua și F. C. Argeș, fără „Poli" Iași și „Steagul roșu", vom avea încă o duminică de sus­pense. La Constanța, Farul are — ca în­totdeauna — prima șansă, dar ploieștenii au mai făcut surprize și nu-i deloc exclus un rezultat e­­gal. Să nu uităm că amicalul de la București, cu Steaua, a dovedit la petroliști potente nebănuite încă. „U“ Cluj a învins ușor, la Me­diaș, divizionara B din localitate, și se crede la adăpost de orice surpri­ză. Gurile rele din Petroșani spun, însă, că Naidin va fi, pentru mi­neri, „omul care aduce... goluri“. Cine ? Neagu și Dumitru vor lupta, pe Giulești, pentru reabilitare. Ce răs­puns dau „oamenii Băniei“ ? Derbyul codașelor se va disputa la Timișoara, și pare-se că vom în­registra o nouă rocadă în zona lan­ternei. Ce va fi, însă, la Bacău ? Din fo­toliul nr. 13, dinamovișt­ii pregătesc un salt spectaculos, în dauna „ban­cherilor" de la Progresul. Cînd stai două săptămîni în „fotoliul ghi­nionului“,n-ai altă șansă decit gîn­­dul optimist. în unanimitate, dinamoviștii bă­căuani au răspuns întrebării noastre printr-un singur cuvînt, pronunțat ferm: VICTORIE! Și avem încredere în ei. Ștefan OLTEANU „MOBIART întreprinderea de industrie locală „MOLDOVA“ Bacău ANGAJEAZA șef depozit cherestea Salarizarea conf. H.C.M. 914/1968 Doritorii se vor adresa întreprinderii I.L. „Moldova" Bacău strada Mihai Viteazu nr. 22—24, telefon 14409 — biroul personal. (i J întreprinderea de prospecțiuni și­­ explorări geologice „Harghita“ din Miercurea Ciuc Angajează muncitori pentru muncă în subteran la secția Sântimbru Se asigură cea mai înaltă rețea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind între 61-113 lei post, în funcție de calificare și stagiu in meserie. La încadrările tarifare se adaugă 35% spor de șantier conform H.C.M. 1053, 15% pentru munca de noapte și 4—6% pentru conducerea formațiilor de lucru. AVANTAJE : Echipament de protecție, cazare gratuită, servi­rea mesei la cantină contra cost. Cei interesați, să aibă vîrsta între 18—45 ani și se vor prezenta pentru angajare la I.P.E.G.H. Miercurea Ciuc, strada Gheorghe Doja nr. 6, cu­ buletinul de identitate, actul privind situația militară, nota de li­chidare și carnetul de muncă. ■ »vyyyyviQtvyyvwvvvvvv»vvvvvvwv«vvwv^ Duminică 18 octombrie 1970 17.15 18.00 18.45 19.00 19.30 20.05 20.27 20.45 21.00 21.35 22.00 22.10 22.30 22.50 23.00 5.05-6.05- 9.30 10.10 10.30 10.50 11.45 12.00 12.25 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.30 15.00 15.30 16.00 16.45 .05 17.30 17.50 18.00 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.30 22.00 20.20 17.00 17.05 17.30 18.00 19.00 19.15 19.30 20.00 20.45 21.00 21.05 21.59 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 TEATRU ! Teatrul dramatic „Bacovia” prezintă la sediu — orele 19.30 — spectacolul cu piesa „MIELUL TURBAT“, iar in,de­­plasare la Moinesti „CLAVIRELE PLÎNG N ORAȘ“. I cinema) MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : „In arșița nopții" (orele : 10,20 ; 15 ; 17,10 ; 19,20 ; 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „Alfa, Romeo și Julie­ta" (orele : 16 , 18 , 20). Tel. 11959. Progresul : „Degetul de fier" (orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului : „Dansind Sirtaki" (orele : 10.30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 19030 MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Canarul și viscolul“. Oituz : „Petrecerea“. Constructorul : „Un cuib de nobili“. TG. OCNA Oituz : „Sub semnul lui Monte Cristo“. MOINEȘTI 23 August : „Această femeie". Petrolul : „Iubita lui Graminia". COMANEȘTI 1 Mai : „Argoman superdiab­olicul* BUHUȘI Textila ! „Străinii". asau 6 August : „Să ucizi o pasăre cântă­­toare“. FILIPEȘTI „Domnișoara doctor“. dArmanești Rafinărie s „Al 8-lea“. televiziune) DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 9.00 Deschiderea emisiunii. 10.00 Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal . Rapid — U. Craiova. 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune in limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV. 20.20 Film artistic : Inspectorul general. 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 In jurul orei 16.45 — transmisiune di­rectă de la New York a cuvintării to­varășului Nicolae Ceaușescu la sesiunea jubiliară a O.N.U. 18.00 Deschidera emisiunii. 18.05 Student la Politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri­ publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. I­adio? BUCUR­­IȘTI DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I Caravana fanteziei. Muzică ușoară.­­Cîntă Aurelia Fătu Răduțu. Gazeta radio. Muzică populară. Teatru scurt. Melodii de dragoste. Duete din operete. * / Zece melodii preferate. *­­ : Romanțe. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Panoramic sportiv. Muzică de dans. Moment poetic. Programul de dans continuă. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 -6.00 Muzica dimineții.­­9.30 Muzică și actualități. Revista literară radio. Curs de limba engleză. Duete din opere românești. Radio-Prichindel. Sfatul medicului. Miniaturi distractive. Știința la zi. Intîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntece de ieri și de azi. Din muzica popoarelor. Te apăr, te laud, te cînt. Cîntece și jocuri populare. Muzică ușoară. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Transmisiune directă de la New York. Antena tineretului. Muzică populară. Poșta radio. Cîntecul e pretutindeni. Gazeta radio. Din comoara folclorului nostru. Tableta de seară. Microrecital Margareta Pîslaru­ Argheziană. Teatru radiofonic. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. IAȘI DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Cîntecul care mi-e drag. Magazin duminical. Radiojurnal. Voci care au cucerit lumea. Jurnal literar. Pe portativul undelor — melodia preferată. La izvoarele muzicii. Buletin de știri. Melody-club, închiderea emisiunii. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ Buletin de știri. Matineu muzical. Emisiune pentru sate. Cu­ cîntecul și jocul pe plaiuri mol­dovene. Informații și muzică. PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Pe traseul știință-producție. Cîntece patriotice. Oameni de seamă. Pe portativul undelor, melodia pre­­fereată. Radiojurnal. Jocuri populare românești. De luni pînă luni. Odă limbii române. Enciclopedie muzicală. Buletin de știri. Sport. Melodii de pretutindeni. Revista revistelor literare. Melodii de pretutindeni (continu­are). EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeria de artă . Expoziția de grafică Ștefan Popescu, deschisă zilnic Intre rele 10—18. Holul Teatrului „G. Bacovia“ J Expo­zitia de pictură și grafică a grupului plasticienilor din Snvățământ „Penelul Alb". COMUNA BACOVA Expoziția memorială Ion Borcea. [vremea) Vremea devine schimbătoare cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din sec­torul nordic apoi sud-estic. Temperatura se menține variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 3 și plus 3 grade, iar maximele intre 4 și 14 grade. Local dimineața se va semnala ceață. 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.00 20.30 21.00 21.05 21.15 21.00 21.40

Next