Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)
1970-10-18 / nr. 5502
Pag. O parte din problemele dezbătute la recenta adunare de dare de seamă și alegeri a organizației de partid de la Serma zootehnică din C.A.P. SCORȚENI îmi erau cunoscute. Puse însă una alături de cealaltă, a rezultat un întreg lanț al slăbiciunilor. In primul rînd, trebuie spus că producția de lapte pe cap de vacă furajată pe 9 luni este de numai 670 litri, ceea ce a dus la o nerealizare a sarcinilor contractuale cu 605 hectolitri de lapte. Un alt aspect, la fel de grav, este și acela al nerealizării efectivului de animale cu 14 la bovine și 705 la ovine. O cauză a nerealizării efectivelor o constituie și mortalitățile mari (36 bovine și 297 ovine). Fermierul-spectator sau organizator al producției? Spre a spulbera orice urmă de îndoială celor care și-ar închipui că șeful de fermă este un om străin de profesie, precizăm că funcția este deținută de un medic veterinar și acesta se numește Alexandru Catterliu. Că ar fi putut interveni pentru ca producțiile să fie mai mari și mortalitățile mai reduse — se înțelege de la sine. Cum s-o facă, însă, din moment ce dînsul vine cu o cursă de la Bacău și pleacă cu cealaltă, ceea ce explică de ce nu a participat nici măcar o dată la programul de seară al îngrijitorilor din fermă, iar la cel de dimineață prezența sa este o excepție. Cum merg treburile la ferma zootehnică se poate înțelege și bine arătînd că grajdurile (10 mai la număr) sînt nereparate deși materialele (țiglă, carton asfaltat pentru reparatul acoperișului, sticlă pentru geamuri) se găsesc în magazie. In discuțiile purtate pe marginea dării de seamă prezentate, cei doi ajutori de șefi de fermă, Ion Scorțanu și Costache A. Pavel, precum și îngrijitorii Gheorghe V. Șova și Nicolae Prisecaru au subliniat că, pentru iarna care se apropie, furajele sunt insuficiente pentru ovine. A reieșit că la sectoarele de la Poiana, Șerpeni, Dulap, furajele ajung abia pentru vreo două luni , în timp ce însemnate cantități de linuri n-au fost realizate, ca urmare a neglijării de către conducerea cooperativei și brigadieri a cositului în livezi (100 ha), trifoi (60 ha), la punctul numit „Piciorul lung“, iar lucerna de pe 10 ha de la „Poieni“ a așteptat o vară întreagă cosașii (!??). E de neînțeles cum poate dormi noaptea liniștit inginerul Corneliu Haivas care... răspunde de aceste probleme. Pentru rezolvarea unor astfel de treburi nu s-au purtat atîtea discuții între factorii de resort cum s-au purtat, de pildă, între șeful fermei și Vasile Toma, viceprecum ședințele C.A.P., în vederea stabilirii dreptului de a dispune de o șaretă. (De altfel merită reținut că la C.A.P. Scorțeni sunt 4 șarete și 6 atelaje bune pentru efectuarea transporturilor!). Aș sublinia că aceste aspecte sunt cunoscute de către comitetul comunal de partid, care a cerut la timpul cuvenit rezolvarea unor asftel de probleme de către șeful fermei și consiliul de conducere — numai că ele nu și-au găsit rezolvarea. Date fiind aceste grave lipsuri ce se datoresc, în primul rînd, conducerii fermei zootehnice, consiliului de conducere, brigadierilor, dar în același timp și comuniștilor care lucrează în C.A.P. Scorțeni, socotim necesar un efort comun din partea acestora și a organelor de resort județene pentru ca soluția ce se va găsi să fie cu adevărat eficientă. Vasile HARET, secretar al comitetului comunal de partid Scorțeni „IERTAREA“ intitulîdu-ne astfel însemnările de față, ne-am gîndit, mai înainte de toate, la seara de teatru de marți (ora 20,15), care programează piesa lui Ion Băieșu „Iertarea“, în interpretarea unui colectiv al Teatrului Mic, din care se detașează numele unor actori ca Eugenia Popovici, Leopoldina Bălănuță, Dumitru Furdui sau Mihai Dogaru și, bineînțeles, ai regizorului Ion Cojar. Insă apelul la clemență s-ar putea foarte bine aplica și la alte două emisiuni TV ce ne-au rămas datoare, oarecum, nouă, telespectatorilor. Mai întii, ar fi vorba de aici de populara „Stea fără nume“, care, la ultima sa apariție pe micul ecran, a distonat neplăcut prin lipsa de obiectivitate a juriului. Ni s-a promis o explicație și o remediere a nedreptății. O așteptăm cicum, la prima dintre emisiunile noii ediții, ce va putea fi urmărită luni, ora 20,45. Prezentarea va fi asigurată în continuare de Dan Deșliu. În sfirșit, redacția sportivă, gîndindu-se că ne-au obosit îndeajuns comentariile lui Bădescu și ale lui Cojocaru, ne propune, pentru transmisia intilnirii Rapid—Universitatea Craiova (divizia A la fotbal, astăzi, ora 12,30) un nou crainic-reporter — Ovidiu Ioanițoaia, pe care l-am darit măcar același ca in paginile „Sportului“ Noutățile din domeniul emisiunilor sportive nu se rezumă la aur. Pe lingă fotbal, iubitorii sportului vor putea fi mar lui Nastor și cu v lorii unei întreceri hipice (ora 16,15) și ai unei demonstrații de patinaj artistic (ora 17,30), ultima întrunind pe cîțiva ași ai gheții — Irina Rodnina și A. Ulanov (U.R.S.S.), O Nepela (Cehoslovacia), alături de reprezentanta noastră Beatrice Huștiu. O reintilnire cu sportul — abia sâmbătă. La ora 15,45 vom putea asista la derby-ul campionatului național de handbal masculin dintre Steaua și Dinamo. La închiderea programului de sîmbătă (ora 22,50) o inedită transmisie de la Campionatul mondial de ciclobal, disputat la Praga. Ce ne-ar mai rămâne de văzut ? Ca de obicei, multe speranțe ne punem in selecția filmelor. Astăzi, ora 20,20 se va proiecta o comedie muzicală — „Inspectorul general“ — cu popularul Danny Kaye. Miercuri, ora 20,15, regretatul Zbigniew Cybulski ne va incinta din nou prin excepționalul său talent, relevant și în pelicula programată la telecinematecă — „Dragoste neîmplinită“. O ultimă recomandare cinematografică, pentru amatori westernurilor. Vineri, ora 20,15, va fi prezentată evocarea dedicată pionierilor vestului sălbatic, intitulată sugestiv „Temerarii“. In distribuție Robert Ryan, Virginia Mayo și Jeffrey Hunter. Pentru telespectatorii de o șchioapă, studioul se va prezenta, astăzi dimineață (ora 9) pe membrii cercului de teatru (copii) al Casei de cultură a sindicatelor din Bacău. Micuții artiști, conduși de Melania Ghica, vor interpreta, pe platourile televiziunii, un fragment din spectacolul deja cunoscut băcăuanilor — „Varietăți școlare“, în final, invitația de a viziona o emisiune din ce in ce mai bine întocmită — „Prim-plan“. In săptămina aceasta, marți, la ora 21,50 eroul „Prim-plan“-ului va fi compozitorul Filaret Barbu, autorul îndrăgitei operete românești „Ana Lugojana“. | STEAGUL ROȘU „Precum s-au umplat, cu adevăr s-au scris și I I I Unul dintre cei mai de seamă cronicari români dintr-o galerie ilustră de cărturari ai timpului fost Ion Neculce, de la a cărui moarte se împlinesc mai bine de două veacuri. Pătruns de însemnătatea deosebită a istoriei, a scris evenimentele țării Moldovei de la 1661, de acolo unde se sfîrșea cronica lui Miron Costin, pînă la venirea la tron a lui Ion Mavrocordat în 1743. Ca și Miron Costin, în predoslovie, unde pledează despre necesitatea scrierii istoriei țării, înfierează pe compilatorii cronicii lui Grigore Ureche care „au defăimat pre moldoveni“. Originar dintr-o familie de mari boieri,Neculce a ocupat în decursul vieții numeroase slujbe în administrație, ajungînd in vremea lui Dimitrie Cantemir hatman al oștirii și, mai tîrziu, sub Grigore Ghica, mare vornic al Țării de Sus. Despre dregătoriile ce le-a avut vorbește pe alocuri chiar în cuprinsul cronicii: „din sulgeria cea mare (Antioh Cantemir n.n.) m-au pus spătar mare“. Participarea activă la viața politică a țării i-a dat posibilitatea să cunoască îndeaproape evenimentele timpului și să le consemneze cu fidelitate în cronică : „însă până la Duca-Vodă cel bătrin l-au scris di pe nește izvoade ce au aflat la unii și alții și din audzitele celor bătrini boieri; iară de la Duca-Vodă cel bătrin înainte, păn unde s-a vide, la domnia lui Ion-vodă Macrovordat, nici de pre un izvod a nemărui, ce au scris singur, dintru a sa știință cit s-au umplat de au fost in viiața sa .Nu i-au mai trebuit istoric strein să citească și să scrie, că au fost scrisă in inima sa“. Faptelor legate de domnia lui Dimitrie Cantemir și exilului în Rusia le acordă un spațiu mai larg. Cei nouă ani petrecuți fortuit în străinătate, după bătălia de la Stănilești, nu l-au determinat să-și uite patria, dimpotrivă, mistuit de dorul de țară, a făcut totul spre a o revedea. Întreaga cronică respiră suflul cald al patriotismului care l-a animat, din ea răzbate adesea amărăciunea autorului în legătură cu soarta tristă a țării închinată turcilor. Deși poziția sa de clasă transpare clar, în mai multe rînduri ia apărarea „prostimei“ împilate, împotriva boierimii hrăpărețe și avide de înavu- 225 ani de la moartea cronicarului Ion Neculce țe. Dînd dovada unei viziuni mai largi, cronicarul expune întîmplările cu o naturalețe aparte, făcînd dese incursiuni în trecutul unor țări vecine în care aveau loc evenimente cu rezonanțe și pentru Moldova. Cu toate că a început tîrziu, spre sfîrșitul vieții, să redacteze cronica, faptele prezentate sînt vii. Fără a fi un erudit ca Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, Ion Neculce a stăpînit însă arta povestirii, scriind firesc, în stilul caracteristic vorbirii populare, reușind să ne lase pagini de literatură veritabilă. Voroava cronicii lui Neculce este dulce și molcomă, specifică graiului moldovean, stilul și limba sa cu parfum arhaic ne introduc intr-o lume demult apusă. Talentat mînuitor al penei, stăpînește cu precizie limba, prin scurte caracterizări zugrăvind portrete ale unor domnitori care trăiesc aievea, dovadă incontestabilă a măiestriei sale artistice. Neculce a încercat și, în general, a reușit să fie imparțial, după cum singur atrage atenția: „...vă poftesc, cetitorilor, pre unde ar fi greșit condeiul meu, să priimiți, să nu gîndiți că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva, ce, precum s-au umplat, cu adevăr s-au scris“. Cronicarul are o concepție înaintată despre istorie, socotind-o un izvor de învățătură, fiind convins de forța ei educativă: „cu cit veți ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atâta veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați a date răspunsuri la sfaturi...“. Găsind cu cale să lase urmașilor spre a nu se pierde, a cules un mănunchi din cele mai reprezentative legende istorice care circulau în vremea sa și le-a așezat înaintea letopisețului arătînd că „cine va ceti și le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine“. Trebuie spus că multe din aceste legende cu un sîmbure de adevăr, au folosit drept motive de inspirație în operele unor scriitori de mai tîrziu. Marele povestitor Sadoveanu, care a scris nenumărate lucrări inspirate din trecutul istoric al țării, a mărturisit că letopisețul lui Neculce i-a fost „carte de căpătâi". Dată fiind valoarea documentară și literară excepțională a scrierii sale, opera lui Ion Neculce reprezintă un moment de seamă al istoriei culturii românești. Relu LEOVEANU POSTAM (Urmare din pagina I) desuetă. Tolbele poștașilor sunt încărcate cu ziare, reviste, avize, citații, telegrame, scrisorile-s iasă puține la număr, o brumă. Așadar, întrebarea mea de acum e cite interese am ratat din cauza lipsei de operativitate a unuia ori altuia dintre poștași ? Întrebare — veți vedea din relatarea de mai jos — nu fără rost. Așteptam în zilele de după încheierea concediului un onorariu de la o revistă. O sumă destul de subțire, dar meritată și, mai ales, necesară cheltuielilor de toamnă. Expeditorul îmi comunicase telefonic trimiterea onorariului la 12 septembrie. Desigur — ca să glumesc ! — fiind sîmbătă, o făcuse intr-unul din cele trei ceasuri rele ale acestei zile, pentru că banii îi primii abia pe 23 ale lunii respective. Trebuie să precizez că expeditorul nu era nici din Hawai, nici din Islanda, ci din Pitești. Adevărul e că mandatul fusese recepționat de oficiul 3 Bacău la 14 septembrie, dar zăcuse in cartoteca poștașului, un flăcău înalt, cu gîndurile aiurea, poate în nori. Intimplarea a tăcut să-mi amintesc că, în vara trecută, expediasem eu Însumi, prin același oficiu, un mandat de bani, telegrafic, înspre o comună din apropierea Sucevii și ajunsese în județul Timiș. Aceste recorduri de neglijență, care au — ce-i drept — scuza de a nu fi niște recorduri absolute și, deci, lipsa șansei de a fi cindva înregistrate la vreo rubrică de curiozități, mă obligă — altfel, decit aș vrea —să fiu rezervat și, cu Îndreptățire, sever, față de acel personaj care, la vederea sa, face să tresară in mine adolescența: poștașul. Și cred, nu sunt singurul ajuns intr-o asemenea situație. DOSARUL nr. 6/1970 în atenția opiniei publice Constatare la fața locului „Subsemnații: Nuțu Ioan, dr. Grapă Dumitra și Ciobanu Georgeta, membri ai comisiei pentru ocrotirea minorilor, ne-am deplasat în ziua de 24 iunie 1970 la locuința familiei Tudorache Mihai, pentru a constata condițiile de creștere și educare ale minorului loan. Din verificarea efectuată au rezultat următoarele : DATE PRIVIND FAMILIA: Minorul loan, născut în anul 1955 a fost crescut de părinții săi pînă în anul 1967. Cu timp minorul a fost crescut și îngrijit de mama sa, a obținut rezultate foarte bune la învățătură, absolvind clasa a V-a cu media 8, avînd la obiectele de bază medii peste 8. în clasa a V-a fiind printre primii, a fost ales în colectivul de conducere al clasei. După terminarea clasei a V-a a decedat mama sa. Imediat după aceasta, tatăl său s-a recăsătorit cu o femeie care a mai fost căsătorită în două rînduri, avînd din fiecare căsătorie cite un copil. Din momentul intrării în familie a mamei vitrege și a copiilor săi, tatăl și-a schimbat atitudinea față de copil, astfel că toți aceștia i-au creat condiții de viață inumane, fapt ce rezultă din aceea că situația la învățătură s-a înrăutățit brusc, clasa a Vl-a a absolvit-o cu media 6,55, iar în clasa a VII-a a rămas repetent. Cît timp a trăit mama copilului, acesta nu a ridicat nici o problemă pentru familia sa. După decesul mamei și venirea în familie a mamei vitrege, tatăl copilului a căutat pe orice cale să-l îndepărteze din familie, insistînd, în mod repetat, împreună cu actuala soție, pentru internarea copilului într-o instituție specială, motivînd că este debil mintal, în ultimul timp, deși familia s-a mutat într-un apartament proprietate personală, cu 3 camere frumos mobilate, soții dorm într-o cameră, cei doi fii ai soției dorm fiecare în cîte o cameră, iar minorul Ioan doarme într-un hol, fără lumină directă, pe o ladă care este mai scurtă decît lungimea copilului. In momentul verificării (ora 16) am găsit pe cei doi soți făcîndu-și somnul de după-amiază, fiica soției se afla în camera ei, iar minorul nu era acasă. La întrebarea noastră unde se află minorul, toți membrii familiei au afirmat că nu știu cînd și unde a plecat și că de timp îndelungat pleacă înainte de întoarcerea celorlalți membri ai familiei acasă, pentru a evita să se întâlnească cu ei. La recomandările noastre de a încerca să-l apropie, afectînd o pane din timp copilului, tatăl a afirmat că nu are timp, iar sora vitregă a acestuia care este studentă la Institutul pedagogic a afirmat că dintr-un animal înrăit nu se mai poate scoate nimic. La întrebarea pusă de ce cei doi băieți (fiul ei și minorul) nu dorm în aceeași cameră, mama vitregă a căutat să motiveze că îi este teamă că minorul ar putea avea o boală (deși consultațiile medicale infirmă acest lucru) ce s-ar transmite fiului ei. SITUAȚIA ACTUALA A MINORULUI Din discuțiile anterioare avute cu minorul, în fața comisiei, s-a constatat că este emotiv, timorat și prezintă tulburări de vorbire. Din cauza tratamentului la care este supus, minorul are tulburări de comportare, fugind de acasă și de la școală. La propunerea noastră să-l interneze pe minor la o școală cu internat, (părinții n.r.) au afirmat că nu au posibilități materiale (deși situația reală infirmă aceasta), ei contînd pe o instituție specială cu întreținere gratuită. CONCLUZII Față de situația în care se află minorul — condiții inumane de trai — se impune scoaterea acestuia de urgență din acest mediu și internarea lui într-o casă de copii școlari, cu plata întreținerii, întrucit rămînerea lui în continuare în această familie îi periclitează sănătatea și dezvoltarea psihică și morală“. (Va urma) S. LUNGU ȘT. PIERSIC In ultimii ani, Fabrica „Proletarul“ din Bacău cunoaște amplă acțiune de modernizare , menită să genereze o simțitoare creștere a volumului și calității producției. în imaginea pe care v-o prezentăm este înfățișată sala reamenajată a atelierului de repansat. Condițiile bune de lucru creează repansatoarelor posibilitatea unei contribuții consistente la calitatea finală a țesăturilor. Foto : B. CONSTANTIN 1*IEFIO £ FAIT ® NĂLBOC IOAN, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej pierdut legitimație G.I.P. Borzești. O declaranlă: PRICOP CONSTANTIN, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej pierdut legitimație G.I.P. Borzești. O declaranlă: DOVLEAC ION, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej pierdut legitimație G.I.P. Borzești. O declar nulă. TIMOFTE ILIE pierdut legitimație de serviciu I.I.L. Moldova Bacău. O declar nulă. Malt Vînd mașină de tricotat Singer. Paulini Gheorghe, str. Minerva 9, bloc 35 cartier „Steagul roșu" 4 Brașov. s r jLJ rysotem de frewnU unu—-----------------------Familia îndurerată anunță încetarea din viață a ELENEI G0ANTA , fostă VEZA Corpul neînsuflețit este depus la capela cimitirului. înmormîntarea are loc duminică 18 octombrie, ora 15. 1//VZ Rl Timi "Hăi _ WiB» Ieri. In cadrul categoriei A de fotbal Steaua a smuls victoria cu 3—2 echipei Politehnica Iași prin punctul înscris în ultimul minut de joc. Gazdele au deschis scorul în minutul 6 datorită fundașului Vigu, care a trimis cai „boltă“, balonul depășindu-l pe portarul Iordache, prins pe „contrepied“, în minutul 14, Golire a egalat, iar în minutul 42, oaspeții au luat avantaj printr-un gol marcat de Cuperman, la capătul unei acțiuni individuale. Fotbaliștii militari au reușit să egaleze în minutul 77 la o învălmășeală, cînd Tătaru a strecurat balonul în plasă. In ultimul minut de joc, cînd nimeni nu se mai aștepta și rezultatul de egalitate părea echitabil ,bucureștenii au marcat prin Iordănescu, punctul victorios. REZULTATELE DIN ȚARA : Steagul roșu Brașov — U.T. Arad 0—0 ; F. C. Argeș Pitești — Dinamo București 1—1 (1—0). Au marcat Roșu (minn. 35) și respectiv Sălceanu (min. 74). Ginduri pe „fotoliul ghinionului“ Handicapată de lipsa celor trei partide disputate ieri după-amiază etapa de azi păstrează, totuși, ceva din nota ei de interes. E drept că „meciurile-cheie" s-au consumat deja și suporterii de astăzi invidiază suporterii de ieri pentru fentele subtile ale capriciosului Dobrin, sau cursele irezistibilului Florică Dumitrescu în careul bine păzit al brașovenilor. Și totuși... Și totuși, fără U.T.A. sau Dinamo București, fără Steaua și F. C. Argeș, fără „Poli" Iași și „Steagul roșu", vom avea încă o duminică de suspense. La Constanța, Farul are — ca întotdeauna — prima șansă, dar ploieștenii au mai făcut surprize și nu-i deloc exclus un rezultat egal. Să nu uităm că amicalul de la București, cu Steaua, a dovedit la petroliști potente nebănuite încă. „U“ Cluj a învins ușor, la Mediaș, divizionara B din localitate, și se crede la adăpost de orice surpriză. Gurile rele din Petroșani spun, însă, că Naidin va fi, pentru mineri, „omul care aduce... goluri“. Cine ? Neagu și Dumitru vor lupta, pe Giulești, pentru reabilitare. Ce răspuns dau „oamenii Băniei“ ? Derbyul codașelor se va disputa la Timișoara, și pare-se că vom înregistra o nouă rocadă în zona lanternei. Ce va fi, însă, la Bacău ? Din fotoliul nr. 13, dinamoviștii pregătesc un salt spectaculos, în dauna „bancherilor" de la Progresul. Cînd stai două săptămîni în „fotoliul ghinionului“,n-ai altă șansă decit gîndul optimist. în unanimitate, dinamoviștii băcăuani au răspuns întrebării noastre printr-un singur cuvînt, pronunțat ferm: VICTORIE! Și avem încredere în ei. Ștefan OLTEANU „MOBIART întreprinderea de industrie locală „MOLDOVA“ Bacău ANGAJEAZA șef depozit cherestea Salarizarea conf. H.C.M. 914/1968 Doritorii se vor adresa întreprinderii I.L. „Moldova" Bacău strada Mihai Viteazu nr. 22—24, telefon 14409 — biroul personal. (i J întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice „Harghita“ din Miercurea Ciuc Angajează muncitori pentru muncă în subteran la secția Sântimbru Se asigură cea mai înaltă rețea de salarizare din industria minieră, încadrările tarifare fiind între 61-113 lei post, în funcție de calificare și stagiu in meserie. La încadrările tarifare se adaugă 35% spor de șantier conform H.C.M. 1053, 15% pentru munca de noapte și 4—6% pentru conducerea formațiilor de lucru. AVANTAJE : Echipament de protecție, cazare gratuită, servirea mesei la cantină contra cost. Cei interesați, să aibă vîrsta între 18—45 ani și se vor prezenta pentru angajare la I.P.E.G.H. Miercurea Ciuc, strada Gheorghe Doja nr. 6, cu buletinul de identitate, actul privind situația militară, nota de lichidare și carnetul de muncă. ■ »vyyyyviQtvyyvwvvvvvv»vvvvvvwv«vvwv^ Duminică 18 octombrie 1970 17.15 18.00 18.45 19.00 19.30 20.05 20.27 20.45 21.00 21.35 22.00 22.10 22.30 22.50 23.00 5.05-6.05- 9.30 10.10 10.30 10.50 11.45 12.00 12.25 12.30 13.00 13.10 13.22 13.45 14.30 15.00 15.30 16.00 16.45 .05 17.30 17.50 18.00 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.30 22.00 20.20 17.00 17.05 17.30 18.00 19.00 19.15 19.30 20.00 20.45 21.00 21.05 21.59 6.00 6.05 6.30 6.40 7.00 TEATRU ! Teatrul dramatic „Bacovia” prezintă la sediu — orele 19.30 — spectacolul cu piesa „MIELUL TURBAT“, iar in,deplasare la Moinesti „CLAVIRELE PLÎNG N ORAȘ“. I cinema) MUNICIPIUL BACĂU Muncitorul : „In arșița nopții" (orele : 10,20 ; 15 ; 17,10 ; 19,20 ; 21,30). Tel. 12028. Flamura roșie : „Alfa, Romeo și Julieta" (orele : 16 , 18 , 20). Tel. 11959. Progresul : „Degetul de fier" (orele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. Tineretului : „Dansind Sirtaki" (orele : 10.30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 19030 MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Canarul și viscolul“. Oituz : „Petrecerea“. Constructorul : „Un cuib de nobili“. TG. OCNA Oituz : „Sub semnul lui Monte Cristo“. MOINEȘTI 23 August : „Această femeie". Petrolul : „Iubita lui Graminia". COMANEȘTI 1 Mai : „Argoman superdiabolicul* BUHUȘI Textila ! „Străinii". asau 6 August : „Să ucizi o pasăre cântătoare“. FILIPEȘTI „Domnișoara doctor“. dArmanești Rafinărie s „Al 8-lea“. televiziune) DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 9.00 Deschiderea emisiunii. 10.00 Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal . Rapid — U. Craiova. 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune in limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj TV. 20.20 Film artistic : Inspectorul general. 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 In jurul orei 16.45 — transmisiune directă de la New York a cuvintării tovarășului Nicolae Ceaușescu la sesiunea jubiliară a O.N.U. 18.00 Deschidera emisiunii. 18.05 Student la Politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. Iadio? BUCURIȘTI DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL I Caravana fanteziei. Muzică ușoară.Cîntă Aurelia Fătu Răduțu. Gazeta radio. Muzică populară. Teatru scurt. Melodii de dragoste. Duete din operete. * / Zece melodii preferate. * : Romanțe. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Panoramic sportiv. Muzică de dans. Moment poetic. Programul de dans continuă. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 -6.00 Muzica dimineții.9.30 Muzică și actualități. Revista literară radio. Curs de limba engleză. Duete din opere românești. Radio-Prichindel. Sfatul medicului. Miniaturi distractive. Știința la zi. Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Radiojurnal. Avanpremieră cotidiană. Cîntece de ieri și de azi. Din muzica popoarelor. Te apăr, te laud, te cînt. Cîntece și jocuri populare. Muzică ușoară. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Transmisiune directă de la New York. Antena tineretului. Muzică populară. Poșta radio. Cîntecul e pretutindeni. Gazeta radio. Din comoara folclorului nostru. Tableta de seară. Microrecital Margareta Pîslaru Argheziană. Teatru radiofonic. Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. IAȘI DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Cîntecul care mi-e drag. Magazin duminical. Radiojurnal. Voci care au cucerit lumea. Jurnal literar. Pe portativul undelor — melodia preferată. La izvoarele muzicii. Buletin de știri. Melody-club, închiderea emisiunii. LUNI 19 OCTOMBRIE 1970 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ Buletin de știri. Matineu muzical. Emisiune pentru sate. Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovene. Informații și muzică. PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Pe traseul știință-producție. Cîntece patriotice. Oameni de seamă. Pe portativul undelor, melodia prefereată. Radiojurnal. Jocuri populare românești. De luni pînă luni. Odă limbii române. Enciclopedie muzicală. Buletin de știri. Sport. Melodii de pretutindeni. Revista revistelor literare. Melodii de pretutindeni (continuare). EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeria de artă . Expoziția de grafică Ștefan Popescu, deschisă zilnic Intre rele 10—18. Holul Teatrului „G. Bacovia“ J Expozitia de pictură și grafică a grupului plasticienilor din Snvățământ „Penelul Alb". COMUNA BACOVA Expoziția memorială Ion Borcea. [vremea) Vremea devine schimbătoare cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din sectorul nordic apoi sud-estic. Temperatura se menține variabilă , minimele vor fi cuprinse între minus 3 și plus 3 grade, iar maximele intre 4 și 14 grade. Local dimineața se va semnala ceață. 17.00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.00 20.30 21.00 21.05 21.15 21.00 21.40