Steagul Roşu, octombrie 1970 (Anul 25, nr. 5487-5513)

1970-10-27 / nr. 5509

•­ NI ■ I. — M ............... I ............■ .............. I ■ H­­ ANUL XXV — NR. 5.509 (6.988) MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani La capătul a nouă luni G.I.F se prezintă ca principalele angajamente anuale îndeplinite In unitățile Grupului pentru foraj și extracția industrial țițeiului Moinești se desfășoară cu însufle­țire întrecerea socialistă în cadrul căreia se urmărește îndeplinirea și depășirea obiectivelor înscrise în angajamentul anual. Contribuția pe care vor să o aibă petroliștii la în­deplinirea angajamentului anual al organizației județene de partid se anunță de pe acum a fi destul de consistentă. Schelele de extracție de la Moinești, Modurzău și Ze­­meș, întreprinderile de foraj din Moinești și Tg. Ocna, precum și ce­lelalte unități ale grupului (între­prinderea de ateliere și transporturi și Baza de aprovizionare) au înre­gistrat în primele nouă luni ale a­­cestui an o serie de succese care încununează eforturile depuse pen­tru creșterea afluxului de țiței, pen­tru sporirea vitezei de foraj, pen­tru îndeplinirea exemplară a indi­catorilor de plan. Angajamentul anual al grupului la extracția de țiței a fost depășit cu 53,2 la sută. Realizarea, care pen­tru unii apare de prima dată ca fi­ind chiar spectaculoasă, tinde să ca­pete proporții și mai mari. In pri­mele două decade ale lunii în curs grupul a realizat planul la extrac­ție în proporție de 102 la sută, fapt care lasă să se întrevadă o crește­re continuă a volumului realizări­lor și deci o depășire și mai con­sistentă a angajamentului anual. Ce anume a stat la baza acestui succes ? Este demn de reliefat în primul rînd faptul că petroliștii, a­­flați în pas cu tehnica modernă, au efectuat în acest timp numeroase operații tehnologice menite să spo­rească aluxul de țiței. Cele 330 de fisurări hidraulice și 1480 tra­tamente — acidizări, solventări ca­re s-au efectuat pînă acum, fiind executate la un nivel calitativ din ce în ce mai bun s-au soldat cu însemnate sporuri de producție. Nu este lipsită de interes nici străda­nia petroliștilor de la extracție pen­tru traducerea în viață a uneia din­tre cele mai importante sarcini pe care ei le-au desprins din Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 — aceea a reactivării fondului de sonde vechi, în primele nouă luni ale anului, la Moinești au fost reactivate 42 de sonde; debitul a­­cestora a făcut posibilă într-o în­semnată măsură depășirea sarcini­lor de plan și a angajamentului a­­sumat în întrecerea socialistă. Enumerînd în continuare faptele care au făcut posibilă depășirea angajamentului anual la extracția de trei se cuvine a sublinia că în ceea ce privește creșterea produc­tivității muncii grupul industrial a repurtat un succes tot atît de lău­dabil. Deși angajamentul anual pre­vede o creștere de 0,7 la sută la a­­cest indicator, petroliștii, în urma aplicării riguroase a unui complex de măsuri hotărît în consiliul de administrație, au acum satisfacția de a constata că productivitatea muncii la care se ajunsese la fine­le lunii septembrie prezenta o creș­tere de 1,3 la sută față de sarcina planificată. Iată, așadar, încă un an­gajament anual simțitor depășit de către petroliști. La capitolul acesta este cazul să amintim și contribuția sondorilor de la foraj. Dacă pornim de la enunțarea numai a faptului că în nouă luni s-au forat peste plan 6116 metri și tot este suficient pentru a dovedi contribuția sondo­rilor. Să adăugăm însă și metrii forați peste plan în primele două decade ale lunii octombrie 1­532 și vom avea imaginea completă a hărniciei celor de la foraj. Deci, 6.648 metri forați peste plan, echi­valentul a patru sonde de adîncime medie. în perioada la care ne refe­rim, sondorii au terminat forajul la 111 sonde, deși planul prevedea în­cheierea operațiilor de foraj la nu­mai 107 sonde. Patru sonde peste plan. iată cel mai grăitor argument care pledează pentru rodnicia mun­cii sondorilor ! Dar hărnicia și pri­ceperea lor se regăsesc și în alte succese. Să amintim din seria lor numai două : timpul neproductiv care pe total grup este acum de nu­mai 10,5 la sută, față de 12,2 la su­tă cât a fost în anul trecut, și vite­za de foraj, care este de 521,7 me­­tri/gram­c/lună. Viteza medie de fo­raj la C­ SEET Moinești trebuia să spo­rească, după cum glăsuiește anga­ja­mentul, cu 2 la sută ; viteza la ca­re s-a ajuns echivalează cu o creș­tere de 9,8 la sută față de sarci­na planificată. Ușor de dedus că și în acest caz prevederea mentului a rămas mult în angaja­urmă. Optimizarea regimului de foraj, uti­lizarea din ce în ce mai bună timpului de lucru, cunoașterea te­­­meinică a tehnicii de care benefi­ciază și mînuirea sigură a acesteia — iată ce anume i-a condus pe sondori la asemenea rezultate. în­treprinderea de foraj Tg. Ocna are contribuția cea mai mare la aceste realizări. Sondorii din Moinești știu că, deși bune, rezultatele lor sunt întrecute de cele ale întreprinde­rii din Tg. Ocna. Emulația face ca cele două întreprinderi să nu mai țină cont de limitele superioare ale angajamentelor. Așa se și explică depășirea acestor angajamente încă de pe acum, cu două luni înainte de încheierea anului. Acțiunile întreprinse în primele nouă luni ale acestui an de colec­tivele unităților grupului aiipineș­­tean pentru creșterea eficienței e­ Stelian NANIANU (Continuare în pag. a II-a) ANGAJAMENTELE Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ! ■——­­ Solemnitatea­­ depunerii de coroane . Cu prilejul celei de-a 26-a ani­versări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, du­minică dimineața, la monumentele eroilor români și sovietici, a avut loc solemnitatea depunerii de co­­­roane. La solemnitate au participat tova­rășii : Gheorghe Roșu, prim-secre­­tar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, general maior Constantin Bu­­culei, Victor Enășoae și Radu Ma­­noliu, secretari ai Comitetului jude­țean Bacău al P.C.R., Ștefan Croi­­toru, prim-vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, Ioan Ichim, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular al municipiului, membri ai birourilor comitetelor județean și municipal . Bacău ale P.C.R., ai comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare ju­dețean și municipal, numeroși re­prezentanți ai organizațiilor de ma­să și obștești, ai unor întreprinderi și instituții. Cu acest prilej, în acordul so­lemn al „Imnului eroilor", au­ fost depuse coroane de flori.,din partea: comitetelor județean și municipal Bacău ale P.C.R., consiliilor popu­lare ale județului și municipiului, Comitetului județean Bacău al U.T.G., Consiliului județean al sin­dicatelor, Garnizoanei Bacău,­­găr­zilor patriotice, ca și din partea al­tor întreprinderi și instituții; în încheiere, cei prezenți au pri­mit defilarea gărzii de onoare. Ostași și pionieri au făcut de gar­dă. Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Ame­rici a cunoscut ieri un moment deo­sebit. Răspunzând invitației președin­telui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușes­­cu, sunt începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oas­peți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din ju­rul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Admi­nistrației federale erau arborate dra­pele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmos­fera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întâlniri la nivel înalt, în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc în­chinat memoriei lui George Washing­ton, au­­ venit să întîmpine și să sa­lute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și ame­ricane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, socie­tăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe ga­zonul din fața podiumului, fanfara în ținută drapelele festivă și zeci de ofițeri cu celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonia­lului. în jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium, au sosit secretarul Departa­mentului de Stat, William Rogers și so­ția, amiralul Thomas Moorer, preșe­dinte al Comitetului mixt al șefi­lor de stat major, cu soția, Walter Wa­shington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al se­cretarului de stat pentru probleme­le europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la Bucu­rești, cu soția, Gilbert Hahn jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea prezenți Dumi­tru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, amba­sadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williams­burg, la bordul căruia se aflau pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și so­ția sa, Elena Ceaușescu, în timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președinte­le Richard Nixon și soția sa, Patri­cia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șe­ful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sínt arborate fanioanele celor două țări. Sînt parcurse aleile parcu­lui, flancate de ofițeri ce poartă in bandulieră drapelele de stat ale Ro­mâniei și SUA și care dau onorul. Pe ambele părți ale traseului, sute și su­te de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fa­ța intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amena­jat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și so­ția sa, Patricia Nixon, ies în în­tâmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mîna cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet d­e trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceaușescu. l­­a rugămintea fo­toreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre po­diumul de onoare. Intr-un cadru sa­(Continuare în pag. a IV-a) INSILOZATUL FURAJELOR TREBUIE IMPULSIONAT! Este limpede — și lucrul acesta Îl cunoaște fiecare crescător de a­­nimale — că fără asigurarea pe tot timpul stabulației a unor cantități sporite de nutrețuri, nu se pot con­cepe producții corespunzătoare. Conservarea pentru iarnă a unor furaje suculente este în favoarea asigurării unei balanțe furajere complete, a unor rații echilibrate, în ce măsură se înțelege acest im­perativ în unele cooperative agri­cole, vom examina în rândurile ca­re urmează, în urma unui raid în­treprins zilele acestea în cîteva co­operative agricole. Fermele zootehnice ale coopera­tivelor agricole din G.A.P. Nicolae Bălcescu și Săucești cunosc acum animația unei activități intense. Se însiloze­ază cocenii de porumb în amestec cu colete de floarea-soare­­lui, melasă, saramură etc. — Pînă în prezent — se declară ing. L. Baciu, șeful fermei zooteh­nice a C.A.P. Săucești — am însi­­lozat aproape 1.000 tone coceni. Cantitatea putea fi mult mai mare dacă secția de mecanizare ar fi fost dotată cu mai multe mașini CSU. Ne-ar trebui vreo 5 combine și tot atîtea remorci. Promisiuni sînt de peste tot, dar faptele nu se văd. La ferma zootehnică a C.A.P. Ni­colae Bălcescu (condusă de medicul veterinar Gh. Ciobanu) se lucră de zor la însilozatul cocenilor. Contro­lul permanent efectuat de către șe­ful fermei asigură realizarea unui siloz de bună calitate, în raidul nostru ne-a fost dat să întîlnim și mostre ale neglijenței în asigurarea suculentelor. La co­operativa agricolă din comuna Va­lea Seacă, ferma zootehnică cuprin­de un număr însemnat de anima­le. Cu toate acestea grija pentru însilozarea cocenilor, deci pentru asigurarea unui belșug de furaje pe timpul iernii, se găsește undeva, la periferia preocupărilor. Din cele 2.000 tone coceni­cii trebuie însilo­­zați aici s-au realizat doar 140 tone. Abia acum se mai amenaja un loc pentru însilozat. în iesle cocenii fuseseră administrați întregi pentru că tocătoarea era defectă, întrebat de ce această situație, ajutorul șe­fului de fermă, Ioan Miftode, a dat din umeri. Nu știm unde era în a­­cel moment șeful de fermă, ing. Aurora Feier. La C.A.P. Valea Sea­că treburile în ce privește asigu­rarea furajelor pentru perioada sta­­bulației trebuie să se bucure de mai multă atenție. O altă unitate în care baza fura­jeră se cere completată este și cooperativa agricolă Siretul. Aici, din cele 1.500 tone siloz cut trebuie asigurat, pînă zilele trecute se rea­lizase o treime. Nemulțumirea ing. șef Elena Gherghi era justificată: —• Cele două mașini CSU se po­ticnesc des în lan. Oare conducerea I.M.A. Hemeiuși nu se gîndește că realizarea planului la însilozări es­te periclitată ? Am consemnat doar cîteva aspec­te care oferă destule motive „gos­podarilor“ mai sus citați să depună stăruitoare eforturi în vederea completării de îndată a „rafturilor“ încă goale ale „cămării“ zootehniei. Conducerile I.M.A. prin secțiile de mecanizare, să dea un sprijin mai substanțial cooperativelor pentru ca acestea să poată impulsiona rit­mul însilozărilor, iar organele agri­cole județene să controleze și să tragă acum la răspundere pe cei care privesc cu dezinteres proble­ma asigurării furajelor suculente. La iarnă, ori la începutul primăve­rii, cînd producția zootehnică va suferi, controlul și măsurile vor fi tardive. Prof. unii. MINI­MUTISCI­ a în circumscripția electorală nr. cial-Politice de pe lingă C.C. al P.C.R. încă din primele ore ale dimine­ții, cele 22 secții de votare, îm­bră­­cate într-o tradițională haină spe­cifică evenimentului, au trăit atmos­fera intensă a alegerilor. Mii de ce­tățeni de cele mai­ diferite virste și profesii — muncitori, maiștri și ingineri din marile uzine ale plat­formei industriale Borzești, oameni ai muncii , din întreprinderile­ fores­tiere, intelectuali din numeroase instituții de ciriii, știință și cultură, cooperatori din multimilionara uni­tate a tîrgurotușenilor, începînd de la cei care abia au împlinit 18 ani și pină la bătrînii pensionari inclu­siv — au ținut să-și dea votul can­didatului Frontului Unității Socia­liste. Ei și-au exercitat acest drept cu legitima mîndrie și încredere în viitor, grandiosul încredere ce le-o insuflă tablou al realizărilor României socialiste la capătul de­ceniului al VlI-lea din secolul al XX-lea, la intersecția dintre cele două cincinale adoptate de înaltele forumuri ale Partidului Comunist — Congresul al IX-lea și Congresul al X-lea — în preajma unei sărbă­tori scumpe nouă, tuturor — aniver­sarea semicentenarului partidului. Adus la scara localităților în care au loc alegerile, acest tablou își găsește­ cum nu se poate mai bine reflectarea în chipul tînărului oraș, a cărui istorie fiu depășește mai mult de 20 de ani, ca și în cel al comunei Tg. Trotuș. Mîinile har­nice ale constructorilor din circum­scripția electorală nr. 10 a M.A.N. au făurit modernul oraș al petro­chimiștilor și înfățișarea de azi a comunei Tg. Trotuș. Aceste mîini care într-o perioadă de aproape două decenii au ridicat obiective in­dustriale și social-culturale pentru care au fost investite circa 10 mi­orașul petrochimiștilor și comu­na Tg. Trotuș. Aici, în cea mai ti­­nără cetate a petrochimiei româ­nești, ca și în vechea așezare de graniță dintre ținuturile ardelene și moldovene au avut loc duminică 25 octombrie a.c. alegeri partiale pen­tru circumscripția electorală nr. 10 a Marii Adunări Nationale. A can­didat prof. univ. Miron Constanti­­nescu, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Academiei de Științe So- fost ales deputat l«­a M. 1Ni­ liarde lei, vor executa în numai­­ cinci ani lucrări de extindere a a­­cestor obiective în valoare de a­­proape 6 miliarde lei. Aceste mîini neobosite s-au grăbit să introducă în urne, cu satisfacție, votul pentru tot ceea ce s-a făcut și se va face aici, în viitor, pentru ca traiul să le fie și mai îmbelșugat, pentru poli­tica înțeleaptă a partidului și statu­lui nostru. Pînă la amiază, prin fața urnelor trecuseră peste 90 la sută din tota­lul alegătorilor. Cine sînt cei care au votat printre primii ? E greu de înșiruit numele tuturor celor care au ținut să fie la ușa secțiilor de votare încă de la ora 5 diminea­ța. Amintim, totuși, pe cele ale pensionarilor Ion Costin, în vârstă de 91 de ani, învățătoarei Florica Lupescu, care în ciuda celor 65 de ani ai săi continuă să desfășoare muncă de instrucție și educație, so­ților Constantin și Elena Boboc, fruntașilor în producție Neculai Lupu, fochist la Uzina de petrol, Gheorghe Aanei de la Uzina chimi­că, ca și ale cooperatorilor fruntași Dumitru Vrînceanu, Elena Dumitraș­­cu și Ștefan Rusu. Printre primii au tinut să-și dea votul candidatului Frontului Unității Socialiste și pre­zenții la frumoasele „alaiuri“ de nuntă. Dar nu pot să fie toți pri­mii... Pînă la ora 24, cetățenii circum­scripției electorale nr. 10, își dădu­seră votul candidatului Frontului Unității Socialiste, în proporție de 99,79 la sută, afirmîndu-și cu acest prilej hotărîrea de a-și înzeci e­­forturile pentru încheierea cu suc­ces a ultimului an al actualului cin­cinal, pentru transpunerea exem­plară în viață a prevederilor noului cincinal, pentru înflorirea continuă a circumscripției electorale, a tra­iului lor. Grădinarii pregătesc recolta viitoare în anul 1971, cooperativa agri­colă din Prăjești urmează să cul­tive cu legume peste 100 de hecta­re. Or, după cum bine știm, rezul­tatele viitoare depind în mare parte de măsurile care se iau încă de pe acum. în acest sens, ing. Vaselena Alexa ne-a precizat: „Pînă acum în grădina de legume s-au însămîn­­țat 15 hectare cu spanac, adică în­treaga suprafață prevăzută, iar la ceapa pentru stufat s-au realizat două hectare din cele 5 planificate, acțiunea fiind în curs de desfășu­rare“. Am mai fost informați că întrea­ga suprafață însămînțată a fost fer­tilizată corespunzător cu îngrășă­minte chimice, iar pe alte 20 hec­tare s-au transportat îngrășăminte organice. Legea cu privire la dezvoltarea educației fizice și sportului în țara noastră acordă o deosebită impor­tanță acestei activități, trasând sar­cini precise organizațiilor de masă și de stat, privind creșterea conti­nuă a performanțelor sportive, în concordanță cu dezvoltarea social­­economică și a bazei materiale a mișcării sportive, îndeplinind aceste îndatoriri, în județul Bacău, sub permanenta con­ducere și îndrumare a organelor locale de partid și de stat, Consiliul județean pentru educație fizică și sport, în colaborare cu celelalte organizații ce au sarcini în acest domeniu, a înregistrat în ultimii ani, în activitatea sportivă de per­formanță, unele rezultate deosebite. Faptul­ că, în prezent, avem 37 echipe divizionare (5 în divizia A, 7 în divizia B, 5 in divizia C și 20 în divizia școlarilor și juniorilor), precum și numeroși sportivi în lo­turile reprezentative ale țării, (26 în lotul olimpic și peste 30 in lo­turile naționale), obținerea, numai în ultimii 3 ani, a peste 25 titluri de campioni naționali de seniori și juniori, la gimnastică, lupte, box, atletism, modelism și radioamatori, medalia de bronz obținută la cam­­pionatele europene de lupte, cuceri­rea titlului de campioană republi­cană la fotbal — ediția 1969—1970, de către echipa de tineret a clubu­lui sportiv „Dinamo“, calificarea fotbaliștilor băcăuani în sferturile de finală a Cupei Europene a Târ­gurilor, obținerea a 8 titluri de maestru al sportului, precum și re­zultatele remarcabile obținute de reprezentativele de fotbal, hand­bal, lupte, box și gimnastică ale cluburilor sportive din orașele ju­dețului Bacău, cîștigarea a nume­roase întîlniri internaționale (ami­cale și oficiale) la fotbal, handbal, volei, gimnastică etc. precum și multe alte rezultate obținute de sportivii băcăuani de-a lungul ani­lor, oglindesc, evident, dezvoltarea impetuoasă a sportului de perfor­manță din județul Bacău. Aceste rezultate au fost posibile numai în urma unei munci pline de pasiune și răspundere depusă de unii antrenori și profesori, de clu­burile și asociațiile sportive, de bi­rourile secțiilor pe ramură de sport, de sprijinul, deosebit de pre­țios, acordat de organele de partid și de stat la toate nivelele, de efor­turile și dăruirea sportivilor noștri fruntași. Sînt multe exemple de oameni pa­sionați : Mircea Croitoru, antrenor de lupte, colectivul de antrenori și profesori de la Liceul de gimnasti­că din Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, condus de familia Gheor­ghe și Elena Simionescu (directorul Liceului și, respectiv, antrenoarea federală), Alexandru Victor, antre­nor de box, Gheorghe Ardeleanu, atletism, Aurel Dascălu, la volei, Vasile Ghenade — antrenorul echi­pei de volei „Viitorul“, Ing. Mircea Radu, modelism, și Nicolaie Sicoe, la radioamatorism, Mihai Pintea, Béla Karoly, Gheorghe­ Zarzu, Flo­ D. DIMITRIU, vicepreședinte al Consiliului județean Bacău pentru educație fizică și sport (Continuare în pag. a III-a) RETROSPECTIVĂ ȘI PERSPECTIVE IN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ DIN JUDEȚ Centenarul Școlii generale nr. 2 Bacău Duminică, 25 octombrie, în sala mare a Casei de cultură a sindica­telor din municipiul Bacău, aproape 800 de participanți de toate vîrste­­le și-au dat întâlnire într-un cadru emoționant pentru a sărbători îm­preună împlinirea unui secol de cînd, pe malul drept al Bistriței, lua ființă un nou lăcaș de cultură, cunoscut azi sub numele de Școala generală nr. 2, în prezidiul adunării aniversative au luat loc : Victor Enășoae, secre­tar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., inspectori școlari, condu­cători de instituții de artă și cultu­ră, foști și actuali profesori și elevi ai școlii sărbătorite, alți invitați. Cei înscriși la cuvînt, printre ca­re: prof. Crișu Furdu, directorul șco­lii, învățătoarea octogenară Alice Teofănescu, fosta elevă Sachete Maria Podaru, azi cadru didactic, Mircea Țarălungă, director adjunct al Liceului „G. Bacovia“ au reîn­viat cu adîncă emoție o parte din cei o sută de ani, cîți numără azi fosta Școală de fete nr. 2. în aplauzele participanților, s-a dat apoi citire telegramei adresate Comitetului Central al P.C.R., to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU. Cei prezenți au urmărit, în con­tinuare, un frumos program cultu­ral-artistic prezentat de elevii Șco­lii generale nr. 2, după care s-au deplasat la sediul școlii pentru a a­­sista la dezvelirea unei plăci come­morative, vizitând, totodată, expo­ziția documentară deschisă cu pri­lejul centenarului.

Next