Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)
1970-11-22 / nr. 5532
L ANUL XXV — NR. 5.532 (7.011) DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Consfătuire pe tema Munca politică și cultural - educativă de masă in sprijinul realizării sarcinilor economice în sala Teatrului de stat din Bacău s-au deschis ieri lucrările Consfătuirii, organizate de Comitetul județean de partid pe tema : „Munca politică și cultural-educativă în sprijinul realizării sarcinilor economice“. La lucrările consfătuirii, care continuă și astăzi, sunt prezenți activiști ai comitetelor județean și municipale de partid, secretarii comitetelor de partid municipale, orășenești și din întreprinderile județului, secretari ai unor organizații de bază, ai comitetelor U.T.C. din întreprinderi, președinții consiliilor municipale și orășenești ale U.G.S.R., ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, directorii și bibliotecarii caselor de cultură și ai cluburilor, șefii serviciilor OSPM din întreprinderi, redactori ai ziarelor de uzină, ai presei locale și centrale. La lucrările consfătuirii a participat tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Iau parte, de asemenea, tovarășul Octavian Nistor, șeful sectorului muncii politice din cadrul secției propagandă a C.C. al P.C.R., unii reprezentanți ai instituțiilor centrale CEPECA și Facultatea de calcul economic și cibernetică economică. Tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid, a deschis lucrările arătînd scopul și însemnătatea consfătuirii, necesitatea schimbului de experiență și de opinii, menite să ducă la îmbunătățirea activității politice în sprijinul economiei. Prima expunere privind perspectivele de dezvoltare a județului Bacău în viitorul cincinal a fost făcută de către tovarășul Gheorghe Roșu, în cuvîntul său, primul secretar al Comitetului județean de partid după ce a subliniat faptul că prezenta consfătuire se înscrie pe linia preocupărilor Biroului Comitetului județean de partid pentru găsirea unor forme și metode eficiente ale propagandei de partid și muncii politice și cultural-educative, în scopul antrenării maselor largi la înfăptuirea sarcinilor economice, a făcut o referire succintă la schimbările esențiale care au intervenit în structura industriei județului Bacău în anii construcției socialiste. „în opera de industrializare socialistă a țării, a subliniat vorbitorul, în județul nostru au fost construite numeroase obiective moderne care asigură un înalt grad de valorificare a materiilor prime. Și întreprinderile mai vechi au fost și sunt în continuă extindere și modernizare, astfel că azi dispunem de o industrie complexă, în care chimia deține în totalul producției o pondere de peste 23 la sută, energia electrică aproape 11 la sută, extracția și prelucrarea petrolului 17 la sută, industria alimentară 13 la sută, iar cea a lemnului, hîrtiei și celulozei— aproape 14 la sută, în continuare vorbitorul s-a referit la faptul că ritmul mediu anual de creștere a producției industriale în ultimii 10 ani a fost superior celui realizat pe țară. Drept urmare județul Bacău deține 3,4 la sută în producția de ansamblu a economiei naționale, ceea ce îl situează pe locul al optălea între cele 39 județe ale țării. Actualul cincinal ale cărui sarcini se înfăptuiesc cu succes și-a pus din plin amprenta pe dezvoltarea județului Bacău. Viitorul cincinal va marca o mai mare dezvoltare și înflorire a economiei județului. Precizînd faptul că sarcinile ce-i revin județului sunt pe măsura suportului material solid pe care-1 oferă stadiul actual de dezvoltare a economiei, resursele materiale de care dispune, capacitatea și energia oamenilor muncii, vorbitorul a subliniat că o trăsătură a dinamicii economiei județului în viitorul cincinal, ca și pînă acum, o va constitui continuarea dezvoltării în ritm susținut a industriei, pe seama lărgirii și diversificării capacităților de producție existente, a construirii de noi linii tehnologice, completării și mai ales modernizării proceselor de producție cu noi mașini și utilaje. Potrivit datelor de plan, aflate în fază de proiect, producția globală industrială va crește în 1975 față de 1970 cu peste 41 la sută, adică într-un ritm mediu anual de 7,2 la sută. Un spor substanțial va înregistra industria construcțiilor de mașini a cărei producție va crește de 3,4 ori în comparație cu anul 1970. în industria chimică producția va trebui să sporească cu 67 la sută, atît prin utilizarea mai completă a instalațiilor existente la GIF Borzești, cit și prin punerea în funcțiune a unor noi instalații. In industria celulozei, și hîrtiei se prevede o dublare a producției de hirtie, iar în industria ușoară o creștere a producției cu aproape 39 la sută. Și industria alimentară va înregistra creșteri însemnate în viitorul cincinal, volumul producției globale sporind cu 46,5 la sută, în principal pe seama utilizării mai complete a capacităților de producție existente. O sarcină deosebită revine industriei ușoare și alimentare in noul cincinal privind diversificarea mai largă a producției și îmbunătățirea substanțială a calității mărfurilor destinate consumului populației. Sporul de producție prevăzut a se realiza în perioada 1971—1975 trebuie să se obțină în proporție de peste 93 la sută pe seama creșterii productivității muncii. Volumul investițiilor în următorii 5 ani va depăși pe cel al actualului cincinal cu 6 miliarde lei. Cifrele enunțate relevă că pentru industria județului Bacău viitorul cincinal este etapa unui important progres cantitativ și calitativ. Și agricultura județului va cunoaște în perioada 1971—1975 o dezvoltare evidentă. Producția globală agricolă va înregistra la sfîrșitul cincinalului o creștere cu peste 50 la sută față de prevederile anului 1970, din care la producția vegetală cu peste 60 la sută, iar la cea animală cu peste 40 la sută. Pentru continua dezvoltare și modernizare a agriculturii, un sprijin substanțial va fi acordat de către stat, așa cum prevăd Programele Naționale adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970. Numai pentru dezvoltarea cooperativelor agricole din județul Bacău valoarea totală a creditelor acordate de stat va crește considerabil față de precedentul cincinal. Pentru dezvoltarea bazei tehnicomateriale a agriculturii județului se vor investi aproape 2 miliarde lei, din care 845.000.000 numai în cooperativele agricole de producție (fonduri proprii și credite acordate de stat). Și celelalte ramuri ale comerțului, învățămîntului, culturii, sănătății, — vor cunoaște în anii cincinalului o dezvoltare impetuoasă. Se înțelege, înfăptuirea exemplară a sarcinilor prevăzute pentru fiecare ramură, în parte, nu poate fi concepută fără creșterea rolului de conducător și a competenței organelor și organizațiilor de partid. Ele trebuie să-și intensifice munca politică de convingere, de mobilizare a maselor largi la înfăptuirea sarcinilor economice și să antreneze în acest scop și pe ceilalți factori — comitetele de sindicat, organizațiile U.T.C., presa, în încheiere, vorbitorul s-a referit la citeva direcții spre care munca politică, va trebui să-și îndrepte mijloacele, subliniind importanța continuei perfecționări a metodologiei ei și rolul consfătuirii organizate in acest sens. Pe marginea temei consfătuirii, propunîndu-și drept scop răspîndirea experienței înaintate în munca ei politicoeducativă, în vederea sporirii eficienței activității economice, au avut loc mai multe expuneri. Tovarășul Rusu Pintilie, șeful Secției de propagandă a Comitetului județean de partid, a expus tema „Munca politică și cultural-educativă de masă in sprijinul realizării sarcinilor economice și reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale“. Tovarășul David Dumitru, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. a susținut tema : „Munca politică de masă desfășurată de organizațiile de partid din municipiul Bacău in sprijinul acțiunii de reducere a consumurilor specifice de materii prime și materiale". Tovarășul Constantin Toma, directorul cabinetului municipal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit despre: „Preocuparea Comitetului municipal de partid pentru orientarea muncii politice de masă spre realizarea plană a angajamentelor sarcinilor de asumate în întrecerea socialistă și îmbunătățirea calității produselor". Tovarășii Aurel Stoian, secretarul Comitetului orășenesc Comănești al P.C.R. și Nicolae Necula, secretarul Comitetului de partid de la Schela de extracție Moinești au abordat tema : „Munca politică de masă în dezbaterea ședințelor de birou și a plenarelor comitetului", iar tovarășul Ioan Simion, redactor șef al Editurii politice, a vorbit despre în desfășurarea „Rolul cărții politice muncii politice de masă". în după-amiaza zilei de ieri, seria expunerilor a continuat cu temele : „Organizarea, instruirea și folosirea colectivelor care desfășoară muncă politică de masă", susținută de Petru Remedea, secretarul Comitetului de partid de la Uzina metalurgică Bacău, „Ziarul de uzină — prezent la dez(Continuare în pag. a II-a) Aspect de la Expoziția cu tema „Munca politică și cultural-educativă derilor economice", organizată in holul Teatrului de stat din Bacău. masă în sprijinul realizării sarei- Foto: C. BURSUC Consfătuire cu meșterii și creatorii populari Astăzi, are loc prima consfătuire cu meșterii și creatorii populari din județ, organizată de Școala populară de artă și Casa creației populare. Este vorba, în fapt, de un schimb de păreri între cei care transmit din generație în generație arta cusăturilor și țesăturilor populare, a olăritului, sculpturii în lemn etc. și cei care, la nivelul județului Bacău sau în comune, se ocupă de îndrumarea și încurajarea tradiției locale. Consfătuirea are loc la Răchitoasa, reunind invitați din 10 comune. Ea se desfășoară în cadrul unei expoziții cu lucrări executate de elevii Școlii populare de artă, de meșteri și creatori populari. Aceasta și alte trei acțiuni similare, programate pentru perioada de iarnă, au rostul de a contribui la orientarea sătenilor care servesc cu talentul lor arta populară spre ceea ce județul nostru are mai semnificativ, mai caracteristic. La Uzina de cauciuc DEFICIENTE IN CALITATEA Legea privind calitatea produselor determină tot mai multe efecte pozitive și la Uzina de cauciuc, asigurate și de aplicarea la toate locurile de muncă a unor măsuri care urmăresc înlăturarea anomaliilor ce mai afectează producția, sporirea răspunderii salariaților, urmărirea atentă, permanentă, a calității produselor finite. In lunile care au trecut din acest an s-au obținut, în general, rezultate apreciabile. La cauciucul CAROM-1500, de pildă, planul de stat de calitate a fost depășit, cu regularitate, între 1 și 4 procente acetona a fost numai de calitate extra, iar la find 99,9 la sută din producția realizată a întrunit caracteristicile acestei maxime prevederi, restul producției fiind de calitatea I. Dar, ce se cîștigă pe de o parte, se pierde pe alta. Serviciul C.T.C. care și-a îndreptat atenția spre asigurarea caracteristicilor tehnico-economice ale produselor fabricate, atît pentru piața externă, cit și pentru beneficiarii din țară, a scos la iveală și unele neconcordanțe, sesizînd faptul că, uneori, se mai îngăduie unor salariați să participe în realizarea unor produse neconforme normelor de calitate. Alteori, calitatea unor produse are de suferit datorită depozitării în condiții vitrege sau ambalării superficiale etc. Ca urmare, s-au primit reclamații de la unii beneficiari, reclamații a căror temeinicie a fost, în majoritatea cazurilor, dovedită. Spre exemplu, în 22 de saci cu polistiren de uz general, incolor, livrați la export, au fost găsite particule străine în loc de granule; la același beneficiar s-au trimis 1.000 kg polistiren antișoc PAS-4 verde, în loc de polistiren tip -3 cristal. Uzina de prelucrare a maselor plastice — Iași, a reclamat impuritățile găsite în două loturi de polistiren PAS-4, care împiedică buna prelucrare a acestui produs. S-au primit, de asemenea, și unele sesizări referitoare la faptul că polietilena nu acoperă bine baloții de cauciuc, din care cauza produsul se lipește de cartonul paleților în care este ambalat și se impurifică. Alături de reclamațiile făcute de beneficiari, adăugăm și cele 28 de procese-verbale de refuz întocmite de către I.G.S. cu ocazia avizării produselor pentru export. Refuzurile pentru remediere s-au referit, între altele, la diferențele de greutate constatate la unii paleti cu baloti de cauciuc (cazuri de peste 30 kg în plus), marcaj incomplet și ambalaj deteriorat, baloți de cauciuc cu greutate peste limita admisă, granule supradimensionate și saci neegalizați la polistiren, iar refu- Constantin TOMA (Continuare în pag. a II-a) BENEFICIARII RECLAMA UNOR PRODUSE Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din CiaDe la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului, — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decât o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei condus la schimbrea structurii populației. Numeroși localnici pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreîn întâmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației a venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid prinderi din țară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele Uzinele metalurgice Reșița, de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că, în prima etapă, uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula bazele inși de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii candescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere” — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să de(Continuare în pag. a IV-a) In Balșul industrial Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NNCOLAE CEAUȘESCU și-a încheiat vizita in R.P. Bulgaria Sosirea în Capitală Simbătă după-amiază s-a înapoiat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu-P.C.R. I“, exprimindu-i sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fiictuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria, a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mtinile a numeroși cetățeni. COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. în timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața, Combinatul chimic Vrața, s-a întilnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. (Continuare în pag. a IV-a) I Pagina a lll-a 1 I Magazin J /^WWW/W WWW> STADIONUL „23 AUGUST“ — ora 12,30, întîlnirea echipelor de tineret-rezerve SPORT CLUB BACĂU—U.T.A. La ora 14,30, arbitrul bucureștean Ion DRĂGHICI va alinia la centru divizionarele A, SPORT CLUB BACĂU și U.T.A. O confruntare care aduce pe gazon, printre alții, pe Ghiță, Dembrovschi, Sorin Avram, Ene, Băluță, Pană, Florea, Gornea, Lereter, Broșovschi, Domide, Axente, Florian Dumitrescu. Cartea de vizită a campionilor transformă întîlnirea de la Bacău într-un cap de afiș al etapei a XI-a. TERENUL LICEULUI DE FOTBAL — ora 13, în cadrul campionatului republican de juniori, echipa Liceului de fotbal din Bacău va primi, pe teren propriu, replica formației băcăuane Letea. VARȘOVIA -păsărea Phoenix a Poloniei Un bilet de intrare de numai cîțiva zloți ne oferă prilejul să facem cunoștință cu cel mai impunător edificiu varșovian — Palatul culturii și științei. Aici, sub aripile uriașei construcții, cu fațadă din marmură — copie fidelă a Universității „Lomonosov" din Moscova, sunt adăpostite o sumedenie de instituții de cultură, artă, știință : Academia, trei teatre, Studioul de televiziune, marea sală congreselor, biblioteci, a expoziții etc. Se spune că piața din jurul palatului este cea mare din Europa, mai acum o parte din ea e ocupată de materiale de construcții, deoarece în apropiere, chiar în punctul central al Capitalei, se execută lucrări de modernizare a arterelor de circulație. Palatul culturii și științei cunoaște zilnic un pelerinaj neîntrerupt. Sute de excursioniști din țară și străinătate sunt tentați plăcerea unică de de a privi Varșovia de la mare altitudine. Intr-adevăr, de la balconul celui de-al 30-lea etaj al monumentalului edificiu, Varșovia ți se așterne dinaintea privirilor în toată splendoarea sa. La est — Vistula cu luciul de argint pe care alunecă leneș șlepuri și corăbii de mic tonaj , dincolo de un mal — un para tînăr în mijlocul căruia se află un stadion cu 120.000 mare de locuri. Aproape de chei se zărește statuia de bronz a unei sirene reprezentînd emblema capitalei poloneze. La numai citeva sute de metri depărtare se desfășoară grupul de olă-Toma JAMNEALA (Continuare in pag. a IlI-a)