Steagul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 25, nr. 5514-5538)

1970-11-22 / nr. 5532

L ANUL XXV — NR. 5.532 (7.011) DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Consfătuire pe tema Munca politică și cultural - educativă de masă in sprijinul realizării sarcinilor economice în sala Teatrului de stat din Bacău s-au deschis ieri lucrările Consfătui­rii, organizate de Comitetul județean de partid pe tema : „Munca politică și cultural-educativă în sprijinul realizării sarcinilor economice“. La lucrările consfătuirii, care con­tinuă și astăzi, sunt prezenți activiști ai comitetelor județean și municipale de partid, secretarii comitetelor de partid municipale, orășenești și din întreprinderile județului, secretari ai unor organizații de bază, ai comite­telor U.T.C. din întreprinderi, preșe­dinții consiliilor municipale și oră­șenești ale U.G.S.R., ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, directo­rii și bibliotecarii caselor de cultură și ai cluburilor, șefii serviciilor OSPM din întreprinderi, redactori ai ziare­lor de uzină, ai presei locale și cen­trale. La lucrările consfătuirii a participat tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secre­­tar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. Iau parte, de asemenea, to­varășul Octavian Nistor, șeful secto­rului muncii politice din cadrul sec­ției propagandă a C.C. al P.C.R., unii reprezentanți ai instituțiilor centrale CEPECA și Facultatea de calcul eco­nomic și cibernetică economică. Tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid, a deschis lucrările arătînd scopul și în­semnătatea consfătuirii, necesitatea schimbului de experiență și de opinii, menite să ducă la îmbunătățirea acti­vității politice în sprijinul economiei. Prima expunere privind pers­pectivele de dezvoltare a județului Bacău în viitorul cincinal a fost fă­cută de către tovarășul Gheorghe Roșu, în cuvîntul său, primul secre­tar al Comitetului județean de partid după ce a subliniat faptul că prezenta consfătuire se înscrie pe linia preo­cupărilor Biroului Comitetului jude­țean de partid pentru găsirea unor forme și metode eficiente ale propa­gandei de partid și muncii politice și cultural-educative, în scopul antre­nării maselor largi la înfăptuirea sar­cinilor economice, a făcut o referire succintă la schimbările esențiale care au intervenit în structura industriei județului Bacău în anii construcției socialiste. „în opera de industrializare socialistă a țării, a subliniat vorbito­rul, în județul nostru au fost cons­­truite­ numeroase obiective moderne care asigură un înalt grad de valo­rificare a materiilor prime. Și între­prinderile mai vechi au fost și sunt în continuă extindere și modernizare, astfel că azi dispunem de o indus­trie complexă, în care chimia deține în totalul producției o pondere de peste 23 la sută, energia electrică a­­proape 11 la sută, extracția și prelu­crarea petrolului 17 la sută, industria alimentară 13 la sută, iar cea a lem­nului, hîrtiei și celulozei­— aproape 14 la sută, în continuare vorbitorul s-a referit la faptul că ritmul mediu anual de creștere a producției industriale în ultimii 10 ani a fost superior ce­lui realizat pe țară. Drept urmare județul Bacău deține 3,4 la sută în producția de ansamblu a economiei naționale, ceea ce îl situează pe locul al optălea între cele 39 județe ale țării. Actualul cincinal ale cărui sar­cini se înfăptuiesc cu succes și-a pus din plin amprenta pe dezvoltarea județului Bacău. Viitorul cincinal va marca o mai mare dezvoltare și înflorire a economiei județului. Preci­­zînd faptul că sarcinile ce-i revin ju­dețului sunt pe măsura suportului ma­terial solid pe care-1 oferă stadiul ac­tual de dezvoltare a economiei, re­sursele materiale de care dispune, capacitatea și energia oamenilor muncii, vorbitorul a subliniat că o trăsătură a dinamicii economiei ju­dețului în viitorul cincinal, ca și pînă acum, o va constitui continuarea dez­voltării în ritm susținut a indus­triei, pe seama lărgirii și diversifică­rii capacităților de producție existen­te, a construirii de noi linii tehno­logice, completării și mai ales mo­dernizării proceselor de producție cu noi mașini și utilaje. Potrivit datelor de plan, afla­te în fază de proiect, produc­ția globală industrială va creș­te în 1975 față de 1970 cu peste 41 la sută, adică într-un ritm mediu anu­al de 7,2 la sută. Un spor substanțial va înregistra industria construcțiilor de mașini a cărei producție va crește de 3,4 ori în comparație cu anul 1970. în industria chimică producția va tre­bui să sporească cu 67 la sută, atît prin utilizarea mai completă a insta­lațiilor existente la GIF Borzești, cit și prin punerea în funcțiune a unor noi instalații. In industria celulozei, și hîrtiei se prevede o dublare a pro­ducției de hirtie, iar în industria u­­șoară o creștere a producției cu a­­proape 39 la sută. Și industria alimen­tară va înregistra creșteri însemnate în viitorul cincinal, volumul produc­ției globale sporind cu 46,5 la sută, în­ principal pe seama utilizării mai complete a capacităților de producție existente. O sarcină deosebită re­vine industriei ușoare și alimentare in noul cincinal privind diversi­ficarea mai largă a producției și îm­bunătățirea substanțială a calității mărfurilor destinate consumului popu­lației. Sporul de producție prevăzut a se realiza în perioada 1971—1975 trebuie să se obțină în proporție de peste 93 la sută pe seama creșterii productivității muncii. Volumul inves­tițiilor în următorii 5 ani va depăși pe cel al actualului cincinal cu 6 miliar­de lei. Cifrele enunțate relevă că pentru industria județului Bacău viitorul cincinal este etapa unui important progres cantitativ și calitativ. Și agri­cultura județului va cunoaște în pe­rioada 1971—1975 o dezvoltare evi­dentă. Producția globală agricolă va înregistra la sfîrșitul cincinalului o creștere cu peste 50 la sută față de prevederile anului 1970, din care la producția vegetală cu peste 60 la sută, iar la cea animală cu peste 40 la sută. Pentru continua dezvoltare și moder­nizare a agriculturii, un sprijin subs­tanțial va fi acordat de către stat, așa cum prevăd Programele Naționale adoptate de plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970. Numai pentru dezvolta­rea cooperativelor agricole din jude­țul Bacău valoarea totală a creditelor acordate de stat va crește conside­rabil față de precedentul cincinal. Pentru dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a agriculturii județului se vor investi aproape 2 miliarde lei, din care 845.000.000 numai în coo­perativele agricole de producție (fon­duri proprii și credite acordate de stat). Și celelalte ramuri ale­ comer­țului, învățămîntului, culturii, sănătă­ții, — vor cunoaște în anii cincina­lului o dezvoltare impetuoasă. Se înțelege, înfăptuirea exemplară a sarcinilor prevăzute pentru fiecare ramură, în parte, nu poate fi conce­pută fără creșterea rolului de con­ducător și a competenței organelor și organizațiilor de partid. Ele trebuie să-și intensifice munca politică de convingere, de mobilizare a maselor largi la înfăptuirea sarcinilor econo­mice și să antreneze în acest scop și pe ceilalți factori — comitetele de sindicat, organizațiile U.T.C., presa, în încheiere, vorbitorul s-a referit la citeva direcții spre care munca poli­tică, va trebui să-și îndrepte mijloacele, subliniind importanța con­tinuei perfecționări a metodologiei ei și rolul consfătuirii organizate in acest sens. Pe marginea temei consfătuirii, pro­­punîndu-și drept scop răspîndirea ex­perienței înaintate în munca ei politico­­educativă, în vederea sporirii e­­ficienței activității economice, au avut loc mai multe expuneri. Tova­rășul Rusu Pintilie, șeful Secției de propagandă a Comitetului județean de partid, a expus tema „Munca poli­tică și cultural-educativă de masă in sprijinul realizării sarcinilor econo­mice și reducerii consumurilor spe­cifice de materii prime și materiale“. Tovarășul David Dumitru, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. a susținut tema : „Munca politică de masă desfășurată de organizațiile de partid din municipiul Bacău in spri­jinul acțiunii de reducere a consu­murilor specifice de materii prime și materiale". Tovarășul Constantin Tom­a, directorul cabinetului munici­pal de partid Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit despre: „Preocuparea Comitetului municipal de partid pen­tru orientarea muncii politice de masă spre realizarea plană a angajamentelor sarcinilor de asumate în întrecerea socialistă și îmbunătățirea calității produselor". Tovarășii Aurel Stoian, secretarul Comitetului orășe­nesc Comănești al P.C.R. și Nicolae Necula, secretarul Comitetului de partid de la Schela de extracție Moi­­nești au abordat tema : „Munca poli­tică de masă în dezbaterea ședințe­lor de birou și a plenarelor comite­tului", iar tovarășul Ioan Simion, redactor șef al Editurii politice, a vorbit despre în desfășurarea „Rolul cărții politice muncii politice de masă". în după-amiaza zilei de ieri, seria expunerilor a continuat cu temele : „Organizarea, instruirea și folosirea colectivelor care desfășoară muncă politică de masă", susținută de Petru Remedea, secretarul Comitetului de partid de la Uzina metalurgică Bacău, „Ziarul de uzină — prezent la dez­(Continuare în pag. a II-a) Aspect de la Expoziția cu tema „Munca politică și cultural-educativă de­rilor economice", organizată in holul Teatrului de stat din Bacău. masă în sprijinul realizării sarei- Foto: C. BURSUC Consfătuire cu meșterii și creatorii populari Astăzi, are loc prima consfătuire cu meșterii și creatorii populari din județ, organizată de Școala populară de artă și Casa creației populare. Este vorba, în fapt, de un schimb de păreri între cei care transmit din generație în generație arta cusăturilor și țesăturilor popu­lare, a olăritului, sculpturii în lemn etc. și cei care, la nivelul județului Bacău sau în comune, se ocupă de îndrumarea și încurajarea tradiției locale. Consfătuirea are loc la Ră­­chitoasa, reunind invitați din 10 co­mune. Ea se desfășoară în cadrul u­­nei expoziții cu lucrări executate de elevii Școlii populare de artă, de meșteri și creatori populari. Aceasta și alte trei acțiuni simi­lare, programate pentru perioada de iarnă, au rostul de a contribui la orientarea sătenilor care servesc cu talentul lor arta populară spre ceea ce județul nostru are mai semnifi­cativ, mai caracteristic. La Uzina de cauciuc DEFICIENTE IN CALITATEA Legea privind calitatea produse­lor determină tot mai multe efecte pozitive și la Uzina de cauciuc, asi­gurate și de aplicarea la toate locu­rile de muncă a unor măsuri care urmăresc înlăturarea anomaliilor ce mai afectează producția, sporirea răspunderii salariaților, urmărirea atentă, permanentă, a calității pro­duselor finite. In lunile care au trecut din acest an s-au obținut, în general, rezul­tate apreciabile. La cauciucul CAROM-1500, de pildă, planul de stat de calitate a fost depășit, cu regularitate, între 1 și 4 procente acetona a fost numai de calitate ex­tra, iar la find­ 99,9 la sută din pro­ducția realizată a întrunit caracte­risticile acestei maxime prevederi, restul producției fiind de calita­tea I. Dar, ce se cîștigă pe de o parte, se pierde pe alta. Serviciul C.T.C. care și-a îndreptat atenția spre asi­gurarea caracteristicilor tehnico-eco­­nomice ale produselor fabricate, atît pentru piața externă, cit și pen­tru beneficiarii din țară, a scos la iveală și unele neconcordanțe, se­­sizînd faptul că, uneori, se mai în­găduie unor salariați să participe în realizarea unor produse necon­forme normelor de calitate. Alteori, calitatea unor produse are de su­ferit datorită depozitării în condiții vitrege sau ambalării superficiale etc. Ca urmare, s-au primit recla­mații de la unii beneficiari, recla­­mații a căror temeinicie a fost, în majoritatea cazurilor, dovedită. Spre exemplu, în 22 de saci cu polistiren de uz general, incolor, livrați la export, au fost găsite particule străine în loc de granule; la ace­lași beneficiar s-au trimis 1.000 kg polistiren antișoc PAS-4 verde, în loc de polistiren tip -3 cristal. Uzina de prelucrare a maselor plastice — Iași, a reclamat impuritățile găsite în două loturi de polistiren PAS-4, care împiedică buna prelucrare a acestui produs. S-au primit, de ase­menea, și unele sesizări referitoare la faptul că polietilena nu acoperă bine baloții de cauciuc, din care cauza produsul se lipește de carto­nul paleților în care este ambalat și se impurifică. Alături de reclamațiile făcute de beneficiari, adăugăm și cele 28 de procese-verbale de refuz întocmite de către I.G.S. cu ocazia avizării produselor pentru export. Refuzurile pentru remediere s-au referit, între altele, la diferențele de greutate constatate la unii paleti cu baloti de cauciuc (cazuri de peste 30 kg în plus), marcaj incomplet și am­balaj deteriorat, baloți de cauciuc cu greutate peste limita admisă, granule supradimensionate și saci neegalizați la polistiren, iar refu- Constantin TOMA (Continuare în pag. a II-a) BENEFICIARII RECLAMA UNOR PRODUSE Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Cia­De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se în­dreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere u­­nități industriale ale țării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evi­dent. „Ridicarea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zo­nelor țării, a dus nemijlocit la schim­barea înfățișării Balșului, — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decât o simplă turnătorie de plite pentru so­bele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă casa de cultură, spitalul, conferă ora­șului atributele urbanisticii moderne.­­ In același timp, construcția uzinei condus la schimbrea structurii populației. Numeroși localnici pregă­tiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la între­în întâmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tova­rășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației a venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Dolj al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului popular județean, repre­zentanți ai organelor locale de partid prinderi din țară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele Uzinele metalurgice Reșița, de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit munci­tori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că, în prima etapă, uzina va produce osii și roți monolit pentru vagoane, iar în­­ etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor teh­nologice au și fost livrate beneficia­rilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe flu­xul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul teh­nologic este complet mecanizat și au­tomatizat, făcînd să dispară din no­menclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula bazele in­și de stat. Numeroși cetățeni ai Cra­­iovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a parti­dului și statului, pusă în slujba inte­reselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii­ candescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de co­mandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din u­­tilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Caru­­sel, U.M. Timișoara — podurile ru­lante, „Electroputere” — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se in­teresează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă in­dicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea ju­dicioasă a terenului, pentru a se evi­ta scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată pro­ducția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să de­(Continuare în pag. a IV-a) In Balșul industrial Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NN­COLAE CEAUȘESCU și-a încheiat vizita in R.P. Bulgaria Sosirea în Capitală Simbătă după-amiază s-a înapo­iat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­­cialiste România, condusă de to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, care a făcut o vi­­zită oficială de prietenie în Repu­blica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte to­varășii Ilie Verdeț, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Vasile Patili­­neț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Va­sile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, gene­rali, ziariști. Au fost de față Borislav Kons­tantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bul­garia la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adre­­sa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceau­șescu-P.C.R. I“, exprimindu-­i sentimentele de dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție față de rezultatele deosebit de fii­ctuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria, a delegației de par­tid și guvernamentale a țării noas­tre. Secretarul general al partidu­lui a răspuns ovațiilor mulțimii, a strîns mtinile a numeroși cetățeni. COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. în timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Vrața, Com­binatul chimic Vrața, s-a întilnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bul­gar în construirea socialismului, de preocupările Parti­dului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului mul­tilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele român și bulgar. (Continuare în pag. a IV-a) I Pagina a lll-a 1 I Magazin J /­^WWW/W WWW> STADIONUL „23 AUGUST“ — ora 12,30, întîlnirea echipelor de tineret-rezerve SPORT CLUB BACĂU—U.T.A. La ora 14,30, arbi­trul bucureștean Ion DRĂGHICI va alinia la centru divizionarele A, SPORT CLUB BACĂU și U.T.A. O confruntare care aduce pe gazon, printre alții, pe Ghiță, Dembrovs­­chi, Sorin Avram, Ene, Băluță, Pană, Florea, Gornea, Lereter, Broșovschi, Domide, Axente, Florian Dumitres­­cu. Cartea de vizită a campionilor transformă întîlnirea de la Bacău într-un cap de afiș al etapei a XI-a. TERENUL LICEULUI DE FOTBAL — ora 13, în cadrul campiona­tului republican de juniori, echipa Liceului de fotbal din Bacău va primi, pe teren propriu, replica for­mației băcăuane Letea. VARȘOVIA -păsărea Phoenix a Poloniei Un bilet de intrare de numai cîțiva zloți ne oferă prilejul să facem cunoștință cu cel mai impunător edificiu var­­șovian — Palatul cul­turii și științei. Aici, sub aripile uriașei con­strucții, cu fațadă din marmură — copie fide­lă a Universității „Lo­monosov" din Moscova, sunt adăpostite o su­medenie de instituții de cultură, artă, știin­ță : Academia, trei­­ tea­tre, Studioul de televi­ziune, marea sală congreselor, biblioteci, a expoziții etc. Se spune că piața din jurul pa­latului este cea mare din Europa, mai a­cum o parte din ea e ocupată de materiale de construcții, deoare­ce în apropiere, chiar în punctul central al Capitalei, se execută lucrări de modernizare a arterelor de circula­ție. Palatul culturii și științei cunoaște zilnic un pelerinaj neîntre­rupt. Sute de excursio­niști din țară și străi­nătate sunt tentați plăcerea unică de de a privi Varșovia de la mare altitudine. Intr-a­devăr, de la balconul celui de-al 30-lea etaj al monumentalului edi­ficiu, Varșovia ți se așterne dinaintea pri­virilor în toată splen­doarea sa. La est — Vistula cu luciu­l de argint pe care alunecă leneș șlepuri și corăbii de mic tonaj , dincolo de un mal — un para tînăr în mijlocul că­ruia se află un stadion cu 120.000 mare de locuri. Aproape de chei se zărește statuia de bronz a unei sirene reprezentînd emblema capitalei poloneze. La numai citeva sute de metri depărtare se des­fășoară grupul de olă-Toma JAMNEALA (Continuare in pag. a IlI-a)

Next