Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)
1971-02-25 / nr. 5611
*7 i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.611 (7.090) JOI 25 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cît și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru ; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan ; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot intense a potențialului material mai și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții socialculturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, la citeva probleme pe care le consider mai importante, în primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate ; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă , cît și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice ; dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lingă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ei, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel încît, pînă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producție în provincie, deși știm cu toții că astăzi aproape 85 la sută din producția țării se realizează acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sîntem la început și, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate , dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective ; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. Au existat rețineri și la ministere — firește din alte motive. în parte, asemenea rețineri s-au născut dintr-o oarecare neîncredere în posibilitățile noilor organisme economice de a soluționa corespunzător problemele conducerii și organizării producției ; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuțiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menținerea unui personal atît (Continuare în pagina a III-a) i vedere exterioară a secției de umbiiâ de la Complexul de prelucrare a lemnului din Comanești, Foto. C. BURSU.Q REZOLUȚIA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organizațiile de tineret de la ultimul Congres și a stabilit obiectivele și sarcinile ce revin ■ Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfășurîndu-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pentru înfăptuirea revoluției și construcției socialiste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. — Aprobînd activitatea desfășurată de Comitetul Central în perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative în rândul tineretului, îmbogățirea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, în organizarea unor activități cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere ale unităților economice și ale instituțiilor de învățămînt, ale organismelor economice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la creșterea influenței și prestigiului lor în rîndurile tineretului. Experiența ultimilor trei ani, rezultatele obținute confirmă pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comunist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată însă existența unor deficiențe în munca organelor și organizațiilor U.T.C., în generalizarea experienței pozitive, în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. — Congresul stabilește ca sarcină politică fundamentală a activității de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului tineret, de la orașe și sate, la activitatea economică, socială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. " Dezvoltarea într-un ritm susținut a industriei și agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.T.C. față de rezolvarea problemelor de muncă și viață ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea continuă a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spiritului de răspundere față de pregătirea profesională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării concursurilor și olimpiadelor pe meserii și profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unităților agricole, în stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se impune ca organizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine în asigurarea condițiilor necesare manifestării plenare a capacității, priceperii și hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerele fete, contribuind astfel la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care îndrăgesc satul și munca pămîntului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uniunii Tineretului Comunist în școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea deprinderilor de studiu individual, de gîndire independentă, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de învățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvoltării concursurilor pe obiecte cercurilor pe meserii, cercurilor pracșitice și atelierelor de producție, societăților tehnico-științifice, extinderii cercetării aplicative, a atelierelor de proiectare și unităților lucrative studențești. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiții optime de desfășurare a practicii în producție în toate formele de învățămînt. Se va urmări pregătirea fiecărui elev în vederea asimilării unei meserii. Congresul apreciază că este necesar ca organizațiile U.T.C. să dezvolte în rîndul tinerilor intelectuali din unitățile de producție, institutele de cercetări și proiectări interesul și pasiunea pentru cercetările fundamentale și aplicative, orientate spre aspectele și necesitățile actuale ale producției. Organizațiile U.T.C. vor depune și în continuare eforturi pentru antrenarea unor mase largi de tineri muncitori, țărani, intelectuali, elevi și studenți la acțiunile de muncă patriotică destinate înfăptuirii obiectivelor de investiții ale noului plan cincinal, executării la timp și în bune condiții a lucrărilor agricole, a unor construcții agrozootehnice, sisteme de irigații, de îmbunătățiri funciare și de apărare contra inundațiilor, a unor baze sportive și turistice, simple, amenajarea unor cluburi și spații pentru activități educative, înfrumusețarea comunelor și orașelor patriei. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist va extinde experiența pozitivă a organizării unor șantiere naționale și locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina inițierii unei largi mișcări de masă pentru însușirea realizărilor științei și tehnicii care să cuprindă tineri din toate categoriile. ( III. — Viața social-politică a României contemporane, importanța și complexitatea evenimentelor politice, sarcinile majore la înfăptuirea (Continuare în pagina a II-a) PRIMA CONSFĂTUIRE PE TARA A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfături pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi, și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați , activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate : culturi de cîmp; legume și cartofi; pomicultură; viticultură ; vaci pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine ; păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forme de organizare a producției și a muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trec">m noi de progres. (Agerpres) In dezbatere publică Atribuțiile sindicatelor, la nivelul cerintelor etapei actuale ! Compentență în soluționarea problemelor economico-sociale Recenta Plenară a C.C. al P.C.R. conturează un document programatic, de mare însemnătate, pentru ridicarea rolului și autorității sindicatelor la nivelul atribuțiilor deosebite ce se revin în etapa actuală. Ideile cuprinse în acest document au găsit un viu ecou și în rîndul membrilor de sindicat de la Fabrica de confecții „Bacăul", aici unde perfecționarea activității sindicatului este o problemă permanentă. Ca membră în Consiliul Central al U.G.S.R., în Consiliul județean al sindicatelor, fiecare plenară la care am participat a constituit un prilej de reflecții asupra muncii comitetului de sindicat în fruntea căruia mă aflu, de învățăminte pentru sporirea participării acestuia la viața economico-socială a întreprinderii. Din păcate, plenarele consiliilor sindicatelor nu mai constituiau în ultimul timp foruri de subliniere, prin prisma unei atitudini combative, exigente, neajunsurilor existente în această a direcție și de conturare a celor mai eficiente soluții practice pentru sporirea contribuției sindicatelor, a rolului lor de organizator în viața întreprinderii. Evident, acesta este tributul plătit compoziției și structurii organelor superioare de conducere a sindicatelor, faptului că Elena STAN, muncitoare la Fabrica de confecții „Bacăul“, președinta comitetului sindical (Continuare in pagina a Tl-a) întărirea rolului grupelor sindicale Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. a fost primită cu însuflețire de către toate colectivele de muncă din secțiile și atelierele Fabricii de postav Buhuși. Bucuria tuturor izvorăște din modul cum se preconizează desfășurarea activității întregii munci sindicale în etapa actuală, faptul că se afirmă, în primul rînd, cu stringență, întărirea rolului sindicatului începînd de la nivelul grupelor sindicale, adică acolo unde se hotărăște de fapt soarta producției materiale. Și, de ce să nu spunem, ne-a bucurat în mod deosebit faptul că se vorbește în mod special despre preocupările pe care trebuie să le aibă sindicatul față de condițiile de muncă și de viață ale salariaților. Mărturisesc cu toată sinceritatea că în cadrul grupei noastre sindicale s-au obținut multe succese în muncă. Dar raportîndu-i activitatea la viața de zi cu zi, la modul cum se rezolvă sarcinile de producție, problemele ridicate de oameni, se observă uneori un fel de tergiversare tocmai din partea unor oameni care ar trebui să fie cei dintîi în a găsi soluțiile optime. La ce vreau să mă refer ? Sunt spre exemplu în secțiile și atelierele fabricii noastre oameni care absentează nemotivat de la lucru, sau comit diferite abateri de la disciplina tehnologică, cu repercusiuni grave asupra îndeplinirii ritmice a planului de producție, asupra obținerii unor produse de un înalt nivel calitativ. Se ocupă oare imediat de asemenea cazuri biroul grupei sindicale ? De la bun început trebuie să recunoaștem că deși sunt cunoscute aceste lucruri, biroul grupei sindicale nu a intervenit cu toată hotărîrea pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate. S-a înrădăcinat în fabrica noastră o mentalitate greșită, și anume, atunci cînd un muncitor greșește, maistrul este cel care intervine aplicînd administrative, sancțiuni iar biroul grupei sindicale, care ar trebui să se sesizeze și să ia măsuri imediate, așteaptă să vină sfîrșitul lunii, ca atunci, în adunarea grupei sindicale, să se prezinte cu o listă a celor care au comis diferite .-Constantin IONESCU, muncitor, sala 700 țesătorie nord de la Fabrica de postav Buhuși (Continuare în pagina a Il-aJ Dezvoltarea edilitară a municipiului Bacău in cincinalul 1971-1975 Vineri, 26 februarie, la ora 16, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Bacău, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal organizează o dezbatere cu privire la „Dezvoltarea construcției de locuințe și a obiectivelor social-culturale, in municipiul Bacău, între anii 1971—1975“. Cetățenii, specialiștii, își vor spune părerea asupra configurației viitoare a orașului în care muncesc și trăiesc. Organizarea ulterioară urbanistică devine astfel o operă colectivă, cetățenească.