Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 26, nr. 5641-5666)

1971-04-20 / nr. 5657

ANUL XXVI — Nr. 5.657 (7.136) MARȚI 20 APRILIE 1971 IN INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Tg. Ocna 2.190 m c MASA LEMNOASĂ PESTE PLAN Forestierii sectorului de exploa­­­tare Tg. Ocna al U.E.S.S. din Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej au încheiat primul trimestru al a­­nului cu rezultate economice deo­sebite, dedicate jubileului partidu­lui. Printr-o bună organizare locurilor de muncă și folosind efi­­­cient mecanismele din dotare, co­lectivul raportează realizarea pro­ducției globale într-un procentaj de 116 la sută, a producției marfă de 113 la sută, iar sarcinile din pla­nul pentru export au fost depășite cu 3 la sută. La toate cele 33 de sortimente au fost înregistrate de­pășiri substanțiale. După cum ne informează, într-o recentă corespondență, Gheorghe Botez, șeful sectorului, și Ion Mun­­teanu, președintele sindicatului, la realizările obținute de colectivul de aici în­ cinstea sărbătorii de la 8 Mai și-au adus o contribuție de­osebită forestierii de la parchetele Straja, Nineasa și Pufu-Slănicel. Ritm intens­­ pe șantiere Avînd de realizat, în acest an, un volum mare de investiții, colectivul șantierului Bacău al în­­,n­treprinderii electro-montaj și-a prevăzut ca încă din primul trimestru să devanseze termenele de execuție la o bună parte din lucrăril­e de montaj. Organizîndu-și judicios activitatea pe șantiere, muncitorii și tehnicienii de aici au reușit să e­­xecute, pînă în prezent, circa 25 la sută din volu­mul total al investițiilor. Printre altele, s-a lu­crat intens la axele Borzești-Bucium, Palanca- Cădărăști, Scăriga-Buda, Orșa-Lărguța etc. In cinstea Semicentenarului partidului, colectivul de muncă al șantierului este hotărit să dea în ex­ploatare, înainte de termen, numeroase obiective. La Uzina chimică a MI­II îndeplinite cu succes Acum, în preajma gloriosului eveniment, ce polari­zează atenția unanimă, întrecerea socialistă capătă noi valențe. La Uzina chimică Borzești angajamentele a­­sumate devin, zi de zi, realități evidente. Prin organi­zarea superioară a producției, prin folosirea la maxi­mum a programului de lucru, în secții și instalații se obțin tot mai multe produse peste plan, ce vin să se a­­dauge succeselor precedente, la fel de semnificative. Spre exemplu, de la începutul anului și pînă în pre­zent, chimiștii de aici au reușit să producă suplimentar, printre altele : 556 tone leșie, 925 tone acid clorhidric, 25.000 m­l hidrogen, 105 tone P.C.V., 190 tone detoxan, 750 tone condiționate, 56 tone clorură de aluminiu, 88 tone acetilenă. Avînd un astfel de suport, care demonstrează cu su­ficientă elocvență hărnicia întregului colectiv de sala­riați al uzinei, in cea de a treia și ultima, de altfel, de­cadă a lunii aprilie, se preconizează a se obține alte depășiri substanțiale. „Călătorie Duminică, 18 aprilie, căminul cultural al comunei Glăvănești a devenit din nou locul de întilnire dintre conferențiarii din localitate și săteni, in cadrul seriei de ma­nifestări închinate gloriosului Se­micentenar al partidului. Cu profesoara Anica Ghindoc,­­ drept ghid, călătoria pe hartă inti­tulată „județul Bacău — o puter­nică bază industrială a României socialiste în continuă dezvoltare, a însemnat parcurgerea unui itinerar economic extrem de variat, ce nu- i­mără printre punctele mai impor­tante­­ cetatea petrochimiei de pe Trotuș. Fabrica de vane din Bacău, pe hartă, Combinatul de postav Buhuși și alte unități de seamă. Cei peste două sute de spectatori prezenți au urmărit, apoi, docu­mentata expunere — „Luptele mun­citorești conduse de P.C.R. pe teri­toriul județului Bacău“ — prezen­tată de directorul căminului cultu­ral, Gheorghe Mihăilescu. Redactată într-un stil atractiv și avînd drept scop reînvierea unor momente de seamă din istoria miș­cării proletariatului din România, aceeași expunere a fost prezentată și în fața sătenilor din satele Fru­­mușelu și Răzeșu. 4 pagini — 30 bani SIMPOZION Seria manifestărilor consacrate evocării­ activității revoluționare a Partidului Comunist Român, a fap­telor de jertfă și eroism săvîrșite de comuniști, pentru apărarea inte­reselor­ vitale ale poporului român, a continuat, duminică, la Luizi-Că­­lugăra,­cu simpozionul „Figuri de eroi comuniști“. Peste 300 de cetă­țeni au audiat, în sala căminului cultural de centru (în expunerea profesorilor Ioan Ungureanu, Du­­mitreanu Pantazică și Adrian Braunștein), pagini din activitatea revoluționară a­ unor devotați fii ai poporului — Ștefan Gheorghiu, I. C. Frimu și băcăuanul Lucrețiu Pătrășcanu.­­ Manifestarea­­ a fost întregită de un­ reușit spectacol de teatru. Pio­nierii și școlarii de la școlile de centru și Osebiți au prezentat pie­sele „Prințesa Turandot" de Carlo Gozzi și­­­ Fratele meu Culai“, de Dan Tărchilă. Micii artiști amatori au fost îndelung aplaudați. 1 EXCURSII Trei autocare cu pionieri din ca­drul școlilor comunei Luizi-Călu­­găra i-au condus, duminică, pe mi­cii excursioniști pe un itinerar­­ deosebit de edificator pentru cu­­­­noașterea luptelor desfășurate de clasa­­ Muncitoare, întreg poporul român, sub conducerea partidului, in interesul asigurării libertății și­­ propășirii patriei noastre. Astfel, ei ,­­ au vizionat expozițiile „Aspecte ale mișcării muncitorești și democra­tice pe teritoriul județului Bacău“ și „50 de ani de lupte și victorii“, deschise la muzeele de istorie din Bacău și Piatra Neamț, au admi­rat marile obiective industriale ri­dicate în anii construcției socialis­mului de-a lungul Bistriței și în o­­rașul Piatra Neamț. Un alt colec­tiv de pionieri și școlari se pregă­tește de a vizita, împreună cu pă­rinții lor, Muzeul de istorie a Parti­dului Comunist și a mișcării mun­citorești și democratice din Româ­nia. 20-29 aprilie ZILE HOTÂRÂTOARE PENTRU CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Cu toate torțele LA SEMĂNATUL PORUMBULUI! Datele centralizate ieri la Direcția generală a agriculturii arată că s-au însămînțat cu porumb 11.289 ha, adică 22,8 la sută din suprafața pla­nificată. Pînă acum s-a lucrat cu oarecare uimiditate, dată fiind temperatura scăzută. Dar, așa cum prevăd meteorologii, săptămîna aceasta va fi mult mai călduroasă, ceea ce va permite ca în­­sămînțatul porumbului să se desfășoare cu ma­ximă intensitate. Faptul că însămînțatul cultu­rilor din prima epocă s-a terminat, permite ca toate tractoarele să fie folosite la pregătitul pa­tului germinativ și însămînțat. Sunt condiții ca zilnic să se însămînțeze 5.000 ha cu porumb, ceea ce înseamnă că în mai puțin de 10 zile întreaga suprafață afectată acestei culturi să fie însămînțată în condiții optime. Specialiștii, mecanizatorii, brigadierii trebuie să acorde maximum de atenție calității lucrării începînd de la pregătirea terenului și pînă la stabilirea densității calculate pe baza probelor din teren. Privind densitatea, adincimea de se­mănat, cadrele tehnice vor decide în funcțiie de caracteristicile fizico-chimice ale fiecărei par­cele în parte și condițiile de climă (a se vedea discuția organizată de „Scinteia", numărul din 18 aprilie a. c.). Ceea ce am dori să se rețină este că lucrarea nu mai suferă nici o amintire (cu excepția e­­ventualelor ploi), că densitatea, calitatea însă­­mînțatului privită în întregul ei — reprezintă esențialul, temelia recoltei de porumb. Firește, a se lucra din zori și pînă-n noapte la semănatul porumbului nu presupune cîtuși de puțin neglijarea aspectelor calitative ale lu­crării ! De asemenea, dacă însămînțatul porum­bului revine pe primul plan nu înseamnă să fie neglijate nici un moment celelalte lucrări la ordinea zilei în grădină, vie sau livadă. Bunul gospodar trebuie să organizeze de așa natură munca nncit toate lucrările să se facă la timp, repede și în concordanță cu agrotehnica cerută. Investițiile acestui an se cer realizate la cota celor mai înalte exigențe înfăptuirea politicii economice a partidului și statului nostru este a­­sigurată, în prim­ul rînd, de stabi­lirea și desfășurarea unui amplu program de investiții, noul cincinal repr­ezentînd o etapă deosebit de importantă pe drumul progresului general. Este o etapă care solicită din partea fiecărui comunist inițiativă, răspundere, o inaltă conștiință, în­datorirea de a munci neobosit, de a mobiliza pretutindeni colectivele de salariați la o activitate exempla­ră, care să se finalizeze în realizări pe măsura cerințelor, a posibilități­lor de care dispunem. Economia municipiului Bacău va cunoaște și în acest an,ca de altfel pe întreg parcursul cincinalului, un ritm ascendent în toate domeniile de activitate. Astfel, importante o­­biective urmează să fie puse în func­țiune, în anul 1971, dezvoltarea și sistematizarea fabricii de șuruburi — cu o capacitate de 17.600 tone/an organe­ de asamblare, fabrica de vane — cu o capacitate de 20.000 tone/an piese turnate, cositorul hi­draulic și instalația de recuperare a bioxidului de carbon la Fabrica de hîrtie­ și celuloză „Letea“, o spă­lătorie, curățitorie, vopsitorie — cu o capacitate de spălat de 500 kg în 8 ore și de curățat de 300 kg în 8 ore, fabrica de bioxid de carbon — cu o capacitate de 550 tone/an,­reor- IOAN ICHIM, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal­ganizarea fluxului tehnologic la fa­brica de vată, amenajarea liniei teh­nologice la fabrica de cărămizi a I.I.L. „23 August“ Bacău, autogara pentru călători, baza de transport auto pentru 100 autobuze și altele. Pînă la 15 septembrie a.c. urmea­ză să fie date în folosință : clădirea liceului industrial, inclusiv ateliere­le și internatul care îl deservesc, o cantină cu 200 de locuri la grupul școlar comercial, trei școli cu 8 săli de clasă, o casă pentru copii cu 200 locuri, internatul Liceului I cu 200 locuri, și altele. De asemenea, vor fi atacate o serie de lucrări noi, cu termene de dare în folosință în anii următori, prin­tre care : secția „Texan“ din cadrul Fabricii de încălțăminte „Partiza­nul“, cu o capacitate de 2.600 tone/ an, moara de grîu cu o capacitate de 240 tone în 24 ore, centrala tele­fonică automată cu 3.000 linii și al­tele. Pentru realizarea acestui impor­tant volum de investiții, Biroul co­mitetului municipal de partid și-a înscris — încă de anul trecut, în programul său de activitate — crea­rea­­ tuturor premiselor necesare des­fășurării unei activități ritmice, pe fiecare șantier, la fiecare obiectiv, identificarea și punerea în valoare a noi rezerve, membrii Biroului co­mitetului municipal de partid fiind repartizați să răspundă de cite un obiectiv principal, avînd sarcina ex­presă de a urmări îndeaproape des­fășurarea lucrărilor pînă la darea în funcțiune și de a acorda sprijinul necesar comitetului sau organizației de partid, precum și comitetului de direcție din unitatea respectivă. Ne preocupă, în primul rînd, ca beneficiarii de investiții să aibă asi­gurate din timp proiectele, documen­tațiile tehnico-economice și de exe­cuție, să-și întocmească, împreună cu constructorii, graficele de desfă­șurare a lucrărilor —­ cu precizarea termenelor de punere în funcțiune a noilor capacități de producție și de realizare a parametrilor proiec­­­tați, perfectarea contractelor­ atît pentru lucrările de construcții ,mon­taje, cit și pentru achiziționarea uti­lajelor tehnologice, traducând în fap­te indicațiile date de către secreta­rul general al partidului la ședința Comitetului Executiv al C.C. al. (Continuare în pagina a II-a) Â Răspunsuri la scrisorile mai multor țărani cooperatori privind drepturile de pensie Creșterea nivelului de trai al oa­menilor muncii din patria noastră este o preocupare de seamă pen­tru partidul și statul nostru socia­list. După cum se știe, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în șe­dința sa din noiembrie 1970 a luat în discuție și a hotărit să se treacă la majorarea pensiilor membrilor cooperativelor agricole de produc­ție, cu începere de la 1 ianuarie 1971. In baza acestei hotăriri, Con­siliul Uniunii Naționale a Coopera­tivelor Agricole de Producție, în plenara sa din decembrie 1970, a hotărit majorarea pensiilor, majo­rare ce este cunoscută, fiind publi­cată la timpul său în presa cen­trală și locală. Pentru a veni însă în întîmpina­­re­a cooperatorilor care s-au adre­sat, fie verbal, fie în scris, atît U­­niunii județene a C.A.P., Bilialei Casei de Pensii, cit și altor organe, solicitînd lămuriri în legătură cu majorarea pensiilor și cu alte pro­bleme legate de drepturile de pen­sie, ne propunem ca în rândurile ce urmează să lămurim aceste pro­­­bleme. Astfel, pensiile membrilor coope­ratori au fost majorate începînd cu 1 ianuarie 1971 așa cum rezultă din tabelul de față . Este evident faptul că majorarea pensiilor a dus la creșterea sub­stanțială a nivelului acestora : de la 1.800.000 lei la peste 4.500.000 lei (lunar) in prezent. După cum se vede din exemplele date mai­ sus, cuantumul pensiei este condi­ționat de vechimea în muncă în ca­drul cooperativei agricole de pro­­ pensia majorată­ ducție, precum și de­virsta­ doca­tim utilă, precizarea condițiilor ci se cer pentru acordarea pensiilor în cadrul unor categorii de cuan­tum­uri de pensii pentru a fi ma bine înțelese. Astfel, în cadrul ca­tegoriei pensionarilor fără vechimi (sa­u pensionarii de bătrînețe) sîn cuprinși cooperatorii care nu ai prestat muncă în cadrul coopera­tivei, dar au adus la înscrierea în cooperativă, pămîntul ce l-au po­sedat, cei care au prestat un anu­mit număr de norme convenționa­le, mai multe sau mai puține în fiecare an, dar nu au realizat în nici un an numărul minim de nor­me stabilit de adunarea­ generală, cooperatorii care cu toate că au realizat numărul minim de norme convenționale în mai mulți ani, dar au mai mult de o întrerupere în muncă pe care nu le pot justifica, așa cum se prevede în articolul 20 din Regulamentul de aplicare a statutului. Tot în această catego­rie intră, cu începere de la 1 de­cembrie 1969, și acei cooperatori care pînă la împlinirea vîrstei de pensionare, 65 ani bărbații și 60 de ani femeile, nu au muncit deloc in cooperativă, chiar dacă după a­­ceastă vîrstă realizează numărul minim de norme convenționale. Toți cooperatorii care se află în situația arătată mai sus și care au vîrsta sub 65 ani femeile și sub 70 ani bărbații, au dreptul la o pen­sie de 100 lei lunar, iar cei care au împlinit această vîrstă au drep­tul la 150 lei­ pensie lunară. Membrii cooperatori care la data majorării pensiilor nu aveau vîrsta împlinită de 65 ani femeile și 70 ani bărbații, urmează ca în luna cînd împlinesc această vîrstă să se adreseze cu o cerere la­ Filiala Ca­sei de Pensii pentru ca începînd cu luna următoare să li se­ majoreze pensiile. In ce privește acordarea pensiei de invaliditate, la­ stabilirea cuan­tumului pensiei se cer aceleași con­diții, cu excepția faptului­ că, a­­vînd în vedere capacitatea de mun­că redusă a acestor cooperatori, la stabilirea vechimei nu se mai ține seama de întreruperile in muncă ce le au eventual aceștia în timpul activității din cooperativă. începînd cu 1 decembrie 1969, conform instrucțiunilor în vigoare, pensia de invaliditate se acordă a­­celor cooperatori a căror invalidi­tate s-a produs în timpul activită­ții de cooperator sau intr-o pe­rioadă de cel mult 6 luni de la în­cetarea activității în cooperativa a­­gricolă, adică de la ultima zi lu­crată în cooperativă. Rezultă că pensia de invaliditate se poate a­­corda acelor cooperatori care au a­­vut o activitate în cooperativă și I. DRAGOI, președintele Filialei Bacău a Casei de Pensii (Continuare in pagina a H-a) Numărul anilor efectiv Pensia avu­ Pensionarii pînă Pensionarii 70 lucrați în cooperativă tă la 31 la 70 ani bărbați ani și peste­­ XII 1970 și pînă la 65 ani bărbați, 65 ani ________________femei_________și peste, femei I. Pensie de bătrinețe Fără vechime 60 100 150 1—4 ani inclusiv 70 _ 110 160 5—9 ani inclusiv 120 150 180 10—14 ani inclusiv 150 180 210 15 ani și peste 180 200 250 II. Pensie de invaliditate gr. I Fără vechime 50 85 128 1—4 ani inclusiv 60 (70) 94 136 5—9 ani inclusiv 100 128 153 10—14 ani inclusiv 125 153 179 15 ani și peste 155 170 213 III. Pensie de invaliditate gr. II Fără vechime 45 60 90 1—4 ani inclusiv 50 66 96 5—9 ani inclusiv 70 90 108 10—14 ani inclusiv 90 108 126 15 ani și­ peste 110 120 . 150 IV. Copii orfani de ambii părinți 100 150 Pe malurile Me­kon­gului In clădirea reprezentanței Republicii Vietnamului de sud din Ha­noi ne-am intilnit cu un grup de luptători ai forțelor armate de eli­berare din Vietnamul de sud. Am ascultat relatările lor, notele lor de eroism din lupta împotriva armatelor americano—saigoneze. Terminînd cu săpatul tranșee­­lor, Fam Van Dat a instalat mi­traliera capturată în luptele de di­mineață, a pus încărcătorul, iar alături munițiile. Se pregăteau de luptă și tovarășii săi. Grupul și-a instalat pozițiile la marginea plan­tației de palmieri. Dat a ieșit din tranșeu și s-a IGÎM-GLOBI culcat. Era foarte obosit și voia să doarmă, dar somnul nu venea. Și-a reamintit amănuntele luptei... Detașamentul intrase în satul din care trebuia să se furișeze pînă la plutonul și compania care țineau poziția marelui arc­ în că­tun. Dar s-a împrietenit cu Hing, fiul stăpînului casei unde a fost cazat detașamentul. Hing era cu câțiva ani mai mic decit Dat, ai cărui 19 ani păreau o vîrstă se­rioasă. Foarte mult se aseamănă soarta acestor tineri. Dat s-a năs­cut în aceeași provincie Rati, si­tuată în delta Mekongului. Satul său se află la 10­0 km de satul lui Hing. Amîndoi lucrau pe bucata de pămînt luată în arendă de la moșier. împreună cu cuvintele „orez“, „bivol“, „plug“ au auzit foarte des și cele de „datorii“, „impozite“. Din copilărie au în­vățat ce înseamnă detașament de pedepsire, napalm, bombardiere. Tatăl lui Dat a fost arestat de autorități în 1959 pe motiv că participase la războiul împotriva colonialiștilor francezi. După ce fusese orbit în schingiuiri a fost aruncat din cameră direct în stra­dă. Fratele mai mare a fugit la partizani. Dat nu va uita ziua cînd întreg satul a întîmpinat cu bucu­rie armata de eliberare. Săracilor li s-a dat pămînt. S-au deschis școlile. După un an au pătruns în­­­să detașamentele disciplinare. Ele au luat înapoi pămînturile de la țărani, au încasat impozitele și au tras în toți cei care au protestat. Dar avea pe atunci 15 ani. Cînd tinerii din sat au intrat în armata de eliberare, li s-a alăturat și el. La început Dat a fost curier. Du­pă un an a primit o armă, în ar­mată el a luat contact cu progra­mul Frontului Național de Elibe­r. ȘARAPOV (după „Pravda“) (Continuare în pagina a IV-a)

Next