Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-14 / nr. 6699
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII —Nr. 6699 I joi 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani PREGĂTIREA ŞI DESFĂŞURAREA ADUNĂRILOR GENERALE - MOMENT HOTĂRITOR PENTRU DEZVOLTAREA IN CONTINUARE A AGRICULTURII COOPERATISTE • CE CARACTERISTICI PREZINTĂ PLANUL DE PRODUC În aceste zile, în toate unităţile agricole cooperatiste are loc o activitate susţinută de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale ale cooperatorilor, moment hotărîtor pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii cooperatiste, cînd se pun bazele muncii de viitor, se stabileşte cu precizie în ce direcţie şi cum se va acţiona pentru înfăptuirea măsurilor privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. În legătură cu această problemă, am solicitat un interviu tovarăşului MARIN ARGINT, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. ŢIE PE 1971 ? • RĂSPUNDERI SPORITE PE LINIA MECANIZĂRII • CONDUCERILE C.A.P. TREBUIE SĂ ASIGURE CLIMATUL FAVORABIL MUNCII DE DEZBATERE SI APROBARE A CIFRELOR DE PLAN, A FORMELOR NOI DE ORGANIZARE • SARCINI ACTUALE, DE MARE IMPORTANTA ALE CONSILIILOR INTERCOOPERATISTE — Vorbind despre caracteristicile principale ale planului de producţie pe 1971 în agricultura cooperatistă a judeţului — ne spune interlocutorul nostru — trebuie arătat în primul rînd faptul că în anii precedenţi cooperativele agricole, avînd sprijinul statului şi sub conducerea organizaţiilor de partid, au înregistrat rezultate pozitive în toate sectoarele de activitate. Ele privesc atît ridicarea producţiei vegetale şi animaliere, cît şi baza materială, întărirea lor din punct de vedere economic şi organizatoric. în acelaşi timp, cooperativele agricole au căpătat o bogată experienţă, mai ales în organizarea muncii, prin constituirea fermelor, formă ce a sporit răspunderea membrilor cooperatori, a specialiştilor care le conduc, faţă de producţie. Cu bune rezultate s-au soldat şi formele de cooperare între unităţile cooperatiste, ca şi între acestea şi Î.A.S. In momentul de faţă cooperativele agricole se prezintă ca unităţi bine închegate, cu un potenţial material ridicat, ceea ce permite trecerea la practicarea unei agriculturi tot mai moderne, la înfăptuirea obiectivelor puse în faţă de măreţul program de dezvoltare a economiei naţionale elaborat de partid. — Pentru că v-aţi referit încă de la începutul convorbirii noastre la caracteristicile principale ale planului pe anul în curs, vă rugăm să ne spuneţi care sunt acestea şi ce este nou în metodologia întocmirii lui ? — Spre deosebire de alţi ani s-a redus numărul indicatorilor de plan, lucru ce face ca atît conducerile C.A.P., cît şi specialiştii din cadrul acestora să analizeze cu răspundere şi în cunoştinţă de cauză posibilităţile concrete de care dispune fiecare unitate pentru folosirea cît mai judicioasă a pămîntului, a bazei materiale existente, pentru ridicarea producţiei şi creşterea eficienţei economice. La producţia totală de exemplu, s-au dat numai doi indicatori, respectiv la grîu şi porumb. Cît priveşte sectorul zootehnic se remarcă prevederile de creştere a efectivelor fie animale la toate speciile. De pildă numărul de vaci cu lapte şi juninci urmează să crească cu 13 la sută, al scroafelor cu 35 la sută, în funcţie de sporirea producţiei vegetale şi animaliere va creşte şi contribuţia cooperativelor agricole la crearea fondului centralizat al statului. O altă caracteristică a planului de producţie pe anul 1971 este aceea că investiţiile ce se prevăd vor fi orientate către terminarea complexelor de creştere şi îngrăşare a animalelor începute de anul trecut, cît şi spre începerea şi realizarea noilor obiective printre care marile complexe zootehnice de la Giurgiu şi Căciulaţi, a construcţiilor pentru modernizarea fermelor de vaci. De asemenea, însemnate investiţii vor fi făcute în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Vor începe lucrările la marele sistem de irigaţii Mostiştea N. BUICĂ (Continuare în pag. a 3-a) Nu s-ar putea spune că şirul greutăţilor ce au însoţit desfăşurarea lucrărilor de construcţie a serei-înmulţitor de la Ileana s-ar fi sfîrşit. Obstacolul cel mai greu a fost trecut, centrala termică funcţionează, iar în zilele următoare se va semăna răsadul. Acum se mai lucrează la pregătirea amestecului fertil ce formează stratul de cultură, în munca acestor legumicultori este ceva din meşteşugul turnătorului ce pregăteşte forma de turnare a metalului incandescent. Se cerne pământul, se amestecă uniform cu graniţa, într-un cuvînt se creează „forma“ ce se va întinde pe 1000 m.p. O „masă“ bogată în substanţe nutritive pentru plăpîndele plante-răsad ce vor be LA ILEANA O nouă uzină de legume îşi începe ciclul de producţie neficia de lumina zilei filtrată prin sticlă. De aici răsadurile îşi vor schimba „domiciliul" — pentru perioada repicatului — în solariile încălzite. O dată cu vestitorii primăverii drumul răsadului se bifurcă , spre solariile reci şi spre cîmp. Sera înmulţitorşi solariile calde sînt astfel mijloace prin care omul cîştigă avans în lupta cu timpul, cu anotimpurile. Acest avans nu se cîştigă deloc uşor. Bunăoară, din cauza întîrzierii forajului puţurilor de apă, legumicultorii trebuie să facă eforturi in plus. Apa este adusă la centrala termică de oameni, condiţii care îngreunează munca Lucrările în aer liber se desfăşoară destul de anevoios. Dar dorinţa oamenilor de izbândă a trezit pasiuni aprinse. — Am primit multe cereri din partea cooperatorilor de a lucra la seră — ne spune inginera Cornelia Rădulescu, şefa fermei. Evident, avem în vedere mai întîi pe „veteranii“ noştri legumicultorii Vasile Soare, Mircea Iordache, Petre Gornea, Ion M. Ştefan şi alţii. Cînd vom intra în seră vom atrage cooperatoare care au mai multă îndemânare la astfel de lucrări. Ciclul de producţie pentru legumele timpurii a început. Obţinerea unor producţii sporite depinde de noi, de calitatea lucrărilor pe care le executăm. G. T. Ce ai ? T’.’șase, Ce ai în desagă ? ! I Osseu lit 1 ,i ■■ ' ■ AOICSCU CE OBIECTIVE MAJORE VĂ STAU IN FAŢĂ IN NOUL CINCINAL? LA FABRICA DE CONSERVE ..FRUCTONIL" GIURGIU CALITATEA acorolar al întregului proces tehnologic Nu sunt puţine gospodinele din numeroase oraşe ale ţării care, cunoscînd calităţile produselor Fabricii de conserve „Fructonil“-Giurgiu le preferă, acordîndu-le prioritate ori de cîte ori fac aprovizionare. Aceleaşi motive justifică şi solicitările beneficiarilor externi. Dacă adăugăm gama variată a sortimentelor fabricate, înţelegem cu mai multă uşurinţă factorii care au concurat la formarea unui prestigiu privind producţia acestei întreprinderi. în aceste condiţii apare ca firească străduinţa întregului colectiv nu numai de a consolida bunul renume căpătat, ci şi de a contribui la creşterea lui. De aici, preocuparea pentru impulsionarea şi dirijarea întregii munci pe o treaptă superioară care în final să se materializeze in obţinerea unor conserve de calitate la nivel competitiv. Acest deziderat major, subliniat cu pregnanţă şi de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerea ţinută la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, îşi găseşte în primul rînd oglindirea, pentru Fabrica de conserve „Fructonil“-Giurgiu, în măsurile tehnicoorganizatorice prevăzute pentru campania de producţie a acestui an. Avîndu-se în vedere specificul muncii, acţiunile iniţiate, deşi vizează mai multe sectoare, urmăresc toate un singur scop: realizarea unei calităţi care să corespundă exigenţelor pe plan mondial. In acest sens se poate aminti de înfiinţarea laboratorului de microbiologie, dotarea laboratorului de analize fizico-chimice cu aparatură corespunzătoare, precum şi iniţierea unor cursuri cu caracter informaţional. Ducerea la bun sfîrşit a acestor obiective va asigura, în primul rînd ,aplicarea cu stricteţe a reţetelor de fabricaţie, evitarea oricărei posibilităţi ce ar putea favoriza realizarea unor produse necorespunzătoare. Tot pe această linie se înscrie şi acţiunea privind încheierea unor contracte pe timp de 5 ani cu furnizorii, în vederea specializării lor cît şi pentru zonarea culturilor, ceea ce în final va permite o aprovizionare corespunzătoare la nivelul capacităţilor de producţie ale fabricii cu materii prime de calitate superioară. Dar urmărind acţiunile întreprinse în scopul creşterii continue a calităţii a valorii produselor realizate considerăm meritorie atenţia acordată de comitetul de direcţie al fabricii pentru atingerea, în acelaşi timp, şi a altor obiective, cum ar fi reducerea cheltuielilor materiale de producţie, creşterea productivităţii muncii etc. Aşa bunăoară, în vederea scăderii preţului de cost s-a prevăzut, printre altele, depozitarea intensivă prin paletizare, livrarea produselor la containere şi prin paleţi, folosirea soiurilor timpurii de mazăre, reducerea normelor de consum la fasole, mazăre şi pastă tomate. Ct priveşte sporirea productivităţii muncii, accentul se va pune pe recoltarea şi batozarea mazărei cu combinele, transportul roşiilor şi a mazărei cu paleţi şi autocisterne, mecanizarea transporturilor interne prin darea în exploatare a două electrostivuitoare şi trei electrocare, mecanizarea spălării, uscării şi etichetării produselor etc. O privire asupra tuturor măsurilor iniţiate ne arată o temeinică cunoaştere a specificului de producţie din fabrică, o deosebită maturitate profesională. Meritul aparţine incontestabil, conducerii. Rămîne însă ca întregul colectiv al comitetului de direcţie să dea dovadă de intransigenţă în aplicarea hotărârilor adoptate fapt care, fără îndoială se va concretiza în obţinerea unor rezultate deosebite, rezultate care trebuie să răspundă actualului nivel de dezvoltare al economiei noastre naţionale. TR. POPESCU Uriaşa maşină de îndoit tablă groasă a Şantierului Naval Olteniţa în plină acţiune Debut artizanal la Buftea • Cînd iniţiativa întîlneşte entuziaşti... • Două cuptoare, 5 oameni scot din sticlă minuni ale formei şi culorii. • Fiecare 1.200 lei investiţii dau o producţie de 80.000 lei. „Arta meşteşugarilor“-Ilfov, emblemă de mult, cunoscută şi apreciată atît în ţară cît şi în străinătate, aplicate multor produse artizanale lucrate din piele, răchită, metal, ceramică şi-a îmbogăţit de curînd gama cu încă o serie de produse , vaze şi alte obiecte de uz casnic executat manual din sticlă. Locul de naştere al acestor obiecte : Buftea, oraşul tînăr unde alături de oameni care au deprins meseriile industriei moderne, urmaşi ai foştilor săteni de ieri păstrează încă meşteşugari, care modelează cu artă neîntrecută lutul ori sticla. .. .O hală nouă îşi deschide larg porţile în faţa noastră, înlăuntru, curăţenie ca într-o farmacie şi duduit de cuptoare, aflate în plină vîlvătaie. Un ora tînăr ni se recomandă: Ion Bîrlea, maistru. Aflăm pe scurt istoricul acestei noi secţii de artizanat, intrată în funcţiune abia la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. Omul din faţa noastră a lucrat în ramura sticlăriei mai bine de 20 de ani. Cooperaţia meşteşugărească l-a trimis în călătorie de studii şi specializare în Olanda şi în Cehoslovacia. A văzut, şi-a confruntat cunoştinţele proprii cu tot ce-i mai nou în industria sticlăriei ,a aflat noutăţile în domeniul artei şi o dată sosit în ţară a hotărît să întoarcă înapoi, sub formă de iniţiative şi planuri, investiţiile făcute de societate pentru perfecţionarea lui profesională. „Planul“ meşterului Bîrlea viza în primul rînd valorificarea superioară a unor deşeuri din fabricile de sticlărie. Resturile de la adausurile de tuburi fluorescente, ori de la fiolaje şi sticle de bere, care înobilate cu adausuri de oxizi şi fantezie pot da obiecte utile şi în acelaşi timp frumoase. Iniţiativa o dată ivită a găsit entuziaşti în persoana primarului oraşului, Marius Moraru, a conducerii U.C.C.M. Ilfov şi iat-o prinzînd viaţă. Doi muncitori sticlari topesc acum sub supravegherea maistrului resturile industriale de sticlă, le combină cu oxizi coloraţi şi apoi prin operaţii cu adevărat artistice modelează din sticla incandescentă vaze şi fructiere, căni, pahare şi scrumiere cu ornamen CARNET DE REPORTER e florale şi cu asimetrii fanteziste care amintesc de arta marilor maeştri ai formei. Abia născută, noua secţie de la Buftea şi-a asigurat contract de desfacere cu Magazinul Universal Victoria. În prezent, cînd secţia lucrează în plin, cu întreaga capacitate se sondează şi pieţe de peste hotare unde „Arta meşteşugarilor“ Ilfov are deja vaduri create. în secţia sticlărie a cooperativei meşteşugăreşti din Buftea fiecare 1.200 lei investiţi sub formă de „materii prime“ — dau o producţie în valoare de 80.000 lei, în circa 9 luni de zile se vor amortiza toate cheltuielile făcute cu instalaţiile, iar veniturile nete lunare ale noii unităţi artizanale vor ajunge la 100.000—150.000 lei. Util, frumos, eficient. .. Un început bun căruia îi urăm la mai mult şi la mai mare ! RODICA ALMAŞU SA DĂRUIEŞTI FIECĂREI ACŢIUNI O PĂRTICICĂ DIN FIINŢA TA SECRETARUL COMITETULUI DE PARTID Diviziunea socială a muncii a impus, în condiţiile edificării conştiente a societăţii socialiste, existenţa unei activităţi reprezentative — aceea a activistului de partid. Prezent tot timpul pe scena vieţii sociale, activistul partidului este văzut şi judecat de oameni, imitat cînd re cazul, criticat atunci cînd nu acţionează conform cerinţelor sociale. O astfel de activitate desfăşoară de mai bine de 21 ani PETRE NUŢU. Cu grijă deosebită a orientat eforturile comuniştilor, ale tuturor locuitorilor comunei Ghimpaţi spre înfăptuirea liniei politice a partidului, în acelaşi timp a asigurat valorificarea iniţiativelor valoroase izvorîte din mase. Petre Nuţu este permanent preocupat de atragerea unui larg activ la studierea unor probleme, la elaborarea, dezbaterea şi înfăptuirea obiectivelor politice şi economice. Calităţile specifice muncii de activist, dobîndite în confruntarea permanentă cu practica, cu oamenii din jur, l-au ajutat să dovedească înţelegere şi competenţă în rezolvarea sarcinilor, capacitate de sinteză şi decizie. Schimbînd încă din 1949 meseria de textilist cu munca de activist al partidului şi-a verificat şi îmbogăţit continuu capacitatea de cuprindere şi autoperfecţionare, de conducător al maselor pe frontul luptei pentru socialism. Cerînd altora să înveţe, să se pregătească temeinic la nivelul cerinţelor actuale, a dat el însuşi pildă de autoexigenţă. Liceul absolvit cu bune rezultate, apoi cursurile Academiei „Ştefan Gheorghiu" l-au înarmat mai bine pentru a realiza deplin multiplele activităţi ce-i revin, în toţi aceşti ani Petre Nuţu a activat numai pe meleaguri ilfovene. S-a impus mai ales prin spiritul său de discernămînt, prin solicitudine, prin armonia dintre vorbă şi faptă. La cei 48 de ani ai săi are satisfacţia unui drum mereu ascendent, al muncii rodnice, bogate in realizări. Astăzi, ca secretar al comitetului comunal de partid Ghimpaţi şi-a cîştigat pe bună dreptate respectul şi aprecierea locuitorilor. Comuna Ghimpaţi face paşi însemnaţi pe drumul urbanizării. PETRE MATEI (Continuare în pag. a 3-a) Din activitatea comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Ilfov După cum s-a mai anunţat, la 23 ianuarie a.c. va avea loc sesiunea Consiliului popular judeţean. Ca de obicei, lucrările sale sunt precedate de şedinţe de lucru ale comisiilor permanente care examinează materialele elaborate de comitetul executiv în vederea sesiunii. Pînă în prezent, s-au întrunit comisia permanentă pentru probleme de buget, plan, finanţe, comisia permanentă pentru probleme de învăţămînt, cultură şi comisia permanentă pentru probleme de industrie locală, gospodărie comunală, înfrumuseţare şi sistematizare. La şedinţele lor au participat tovarăşii Gheorghe Călin, prim vicepreşedinte, Anghel Ştefănescu şi Alexandru Lascu, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Dezbătînd sarcinile planului economiei locale şi bugetul judeţului Ilfov pe anul 1971, deputaţii au propus îmbogăţirea programului de măsuri preconizate în vederea îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor de plan şi bugetare. Au fost sugerate unele modificări şi completări la materialele elaborate de comitetul executiv în vederea sesiunii. Au fost avizate proiectele de hotăriri ce urmează a fi supuse spre adoptare consiliului popular. Locuri unde iarna este totuşi stăpînă.. Foto : N. SCARLET