Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-14 / nr. 6699

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII —Nr. 6699 I joi 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani PREGĂTIREA ŞI DESFĂŞURAREA ADUNĂRILOR GENERALE - MOMENT HOTĂRITOR PENTRU DEZVOLTAREA IN CONTINUARE A AGRICULTURII COOPERATISTE • CE CARACTERISTICI PREZINTĂ PLANUL DE PRODUC­ În aceste zile, în toate unităţile agricole cooperatiste are loc o activitate susţinută de pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale ale cooperatorilor, moment hotărîtor pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii cooperatiste, cînd se pun bazele muncii de viitor, se stabileşte cu pre­cizie în ce direcţie şi cum se va acţiona pentru înfăptuirea măsurilor privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. În legătură cu această problemă, am solicitat un interviu tovarăşului MARIN ARGINT, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. ŢIE PE 1971 ? • RĂSPUNDERI SPORITE PE LINIA MECA­NIZĂRII • CONDUCERILE C.A.P. TREBUIE SĂ ASIGURE CLIMATUL FAVORABIL MUNCII DE DEZBATERE SI APRO­BARE A CIFRELOR DE PLAN, A FORMELOR NOI DE ORGANIZARE • SARCINI ACTUALE, DE MARE IMPOR­TANTA ALE CONSILIILOR INTERCOOPERATISTE — Vorbind despre caracteristici­le principale ale planului de pro­ducţie pe 1971 în agricultura co­operatistă a judeţului — ne spu­ne interlocutorul nostru — tre­buie arătat în primul rînd faptul că în anii precedenţi cooperativele agricole, avînd sprijinul statului şi sub conducerea organizaţiilor de partid, au înregistrat rezultate pozitive în toate sectoarele de ac­tivitate. Ele privesc atît ridicarea producţiei vegetale şi animaliere, cît şi baza materială, întărirea lor din punct de vedere economic­­ şi organizatoric. în acelaşi timp, co­operativele agricole au căpătat o bogată experienţă, mai ales în or­ganizarea muncii, prin constituirea fermelor, formă ce a sporit răs­punderea membrilor cooperatori, a specialiştilor care le conduc, faţă de producţie. Cu bune rezultate s-au soldat şi formele de cooperare între unităţile cooperatiste, ca şi între acestea şi Î.A.S. In momentul de faţă cooperativele agricole se prezintă ca unităţi bine închegate, cu un potenţial material ridicat, ceea ce permite trecerea la prac­ticarea unei agriculturi tot mai moderne, la înfăptuirea obiectivelor puse în faţă de măreţul program de dezvoltare a economiei naţiona­le elaborat de partid. — Pentru că v-aţi referit încă de la începutul convorbirii noas­tre la caracteristicile principale ale planului pe anul în curs, vă ru­găm să ne spuneţi care sunt acestea şi ce este nou în metodologia în­tocmirii lui ? — Spre deosebire de alţi ani s-a redus numărul indicatorilor de plan, lucru ce face ca atît condu­cerile C.A.P., cît şi specialiştii din cadrul acestora să analizeze cu răspundere şi în cunoştinţă de cau­ză posibilităţile concrete de care dispune fiecare unitate pentru fo­losirea cît mai judicioasă a pămîn­­tului, a bazei materiale existente, pentru ridicarea producţiei şi creş­terea eficienţei economice. La producţia totală de exemplu, s-au dat numai doi indicatori, respectiv la grîu şi porumb. Cît priveşte sec­torul zootehnic se remarcă preve­derile de creştere a efectivelor fie animale la toate speciile. De pildă numărul de vaci cu lapte şi ju­­ninci urmează să crească cu 13 la sută, al scroafelor cu 35 la sută, în funcţie de sporirea producţiei ve­getale şi animaliere va creşte şi contribuţia cooperativelor agricole la crearea fondului centralizat al statului. O altă caracteristică a pla­nului de producţie pe anul 1971 este aceea că investiţiile ce se pre­văd vor fi orientate către termina­rea complexelor de creştere şi în­­grăşare a animalelor începute de anul trecut, cît şi spre începerea şi realizarea noilor obiective prin­tre care marile complexe zootehni­ce de la Giurgiu şi Căciulaţi, a construcţiilor pentru m­oderniza­rea fermelor de vaci. De asemenea, în­semnate investiţii vor fi făcute în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Vor începe lucrările la marele sistem de irigaţii Mostiştea N. BUICĂ (Continuare în pag. a 3-a) Nu s-ar putea spu­ne că şirul greutăţi­lor ce au însoţit des­făşurarea lucrărilor de construcţie a se­­rei-înmulţitor de la Ileana s-ar fi sfîrşit. Obstacolul cel mai greu a fost trecut, centrala termică funcţionează, iar în zilele următoare se va semăna răsadul. Acum se mai lucrea­ză la pregătirea a­­mestecului fertil ce formează stratul de cul­tură, în munca acestor legumicultori este ceva din meşteşu­gul turnătorului ce pregăteşte forma de turnare a metalului incandescent. Se cer­ne pământul, se a­­mestecă uniform cu graniţa, într-un cu­­vînt se creează „for­ma“ ce se va întinde pe 1000 m.p. O „ma­să“ bogată în sub­stanţe nutritive pen­tru plăpîndele plan­­te-răsad ce vor be­ LA ILEANA O nouă uzină de legume îşi începe ciclul de producţie neficia de lumina zilei filtrată prin sticlă. De aici răsadurile îşi vor schimba „domiciliul" — pen­tru perioada repica­­tului — în solariile încălzite. O dată cu vestitorii primăverii drumul răsadului se bifurcă , spre solarii­le reci şi spre cîm­p. Sera înmulţitor­­şi solariile calde sînt astfel mijloace prin care omul cîştigă a­­vans în lupta cu timpul, cu anotimpu­rile. Acest avans nu se cîştigă deloc uşor. Bunăoară, din cau­za întîrzierii fora­­jului puţurilor de apă, legumicultorii trebuie să facă efor­turi in plus. Apa este adusă la centra­la termică de oa­meni, condiţii care îngreunează munca Lucrările în aer li­ber se desfăşoară destul de anevo­ios. Dar dorinţa oa­menilor de izbân­dă a trezit pasiuni aprinse. — Am primit mul­te cereri din par­tea cooperatorilor de a lucra la seră — ne spune inginera Cornelia Rădulescu, şefa fermei. Evi­­­­dent, avem în ve­dere mai întîi pe „veteranii“ noştri le­gumicultorii Vasile Soare, Mircea Ior­­dache, Petre Gor­­nea, Ion M. Şte­fan şi alţii. Cînd vom intra în seră vom atrage coope­ratoare care au mai multă îndemânare la astfel de lucrări. Ciclul de produc­ţie pentru legu­mele timpurii a în­ceput. Obţinerea u­­nor producţii spo­rite depinde de noi, de calitatea lucrări­lor pe care le exe­cutăm. G. T. Ce ai ? T’.’șase, Ce ai în desagă ? ! I Osseu lit 1 ,i ■■ ' ■ AOICSCU CE OBIECTIVE MAJORE VĂ STAU IN FAŢĂ IN NOUL CINCINAL? LA FABRICA DE CONSERVE ..FRUCTONIL" GIURGIU CALITATEA acorolar al întregului proces tehnologic Nu sunt puţine gospodinele din numeroase oraşe ale ţării care, cunoscînd calităţile produselor Fa­bricii de conserve „Fructonil“-Giur­giu le preferă, acordîndu-le priori­tate ori de cîte ori fac aprovizio­nare. Aceleaşi motive justifică şi solicitările beneficiarilor externi. Dacă adăugăm gama variată a sor­timentelor fabricate, înţelegem cu mai multă uşurinţă factorii care au concurat la formarea unui pres­tigiu privind producţia acestei în­treprinderi. în aceste condiţii apare ca firească străduinţa întregului colectiv nu numai de a consolida bunul renume căpătat, ci şi de a contribui la creşterea lui. De aici, preocuparea pentru impulsio­narea şi dirijarea întregii munci pe o treaptă superioară care în final să se materializeze in obţinerea u­­nor conserve de calitate la nivel competitiv. Acest deziderat major, subliniat cu pregnanţă şi de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerea ţinută la şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. şi a guver­nului din 25 noiembrie 1970, îşi găseşte în primul rînd oglindirea, pentru Fabrica de conserve „Fruc­­tonil“-Giurgiu, în măsurile tehnico­­organizatorice prevăzute pentru campania de producţie a acestui an. Avîndu-se în vedere specificul muncii, acţiunile iniţiate, deşi vi­zează mai multe sectoare, urmă­resc toate un singur scop: realiza­rea unei calităţi care să corespun­dă exigenţelor pe plan mondial. In acest sens se poate aminti de înfiinţarea laboratorului de micro­biologie, dotarea laboratorului de analize fizico-chimice cu aparatu­ră corespunzătoare, precum şi ini­ţierea unor cursuri cu caracter in­formaţional. Ducerea la bun sfîrşit a acestor obiective va asigura, în primul rînd ,aplicarea cu stricteţe a reţetelor de fabricaţie, evitarea oricărei posibilităţi ce ar putea fa­voriza realizarea unor produse ne­corespunzătoare. Tot pe această li­nie se înscrie şi acţiunea privind încheierea unor contracte pe timp de 5 ani cu furnizorii, în vederea specializării lor cît şi pentru zona­rea culturilor, ceea ce în final va permite o aprovizionare corespun­zătoare la nivelul capacităţilor de producţie ale fabricii cu materii prime de calitate superioară. Dar urmărind acţiunile întreprin­se în scopul creşterii continue a calităţii a valorii produselor reali­zate considerăm meritorie atenţia acordată de comitetul de direcţie al fabricii pentru atingerea, în ace­laşi timp, şi a altor obiective, cum ar fi reducerea cheltuielilor materi­ale de producţie, creşterea produc­tivităţii muncii etc. Aşa bunăoa­ră, în vederea scăderii preţului de cost s-a prevăzut, printre altele, depozitarea intensivă prin paleti­zare, livrarea produselor la con­tainere şi prin paleţi, folosirea so­iurilor timpurii de mazăre, redu­cerea normelor de consum la fa­sole, mazăre şi pastă tomate. Ct priveşte sporirea productivităţii muncii, accentul se va pune pe re­coltarea şi batozarea mazărei cu combinele, transportul roşiilor şi a mazărei cu paleţi şi autocisterne, mecanizarea transporturilor inter­ne prin darea în exploatare a do­uă electrostivuitoare şi trei elec­trocare, mecanizarea spălării, us­cării şi etichetării produselor etc. O privire asupra tuturor măsu­rilor iniţiate ne arată o temeinică cunoaştere a specificului de produc­ţie din fabrică, o deosebită maturi­tate profesională. Meritul aparţine incontestabil, conducerii. Rămîne însă ca întregul colectiv al comite­tului de direcţie să dea dovadă de intransigenţă în aplicarea hotărâ­rilor adoptate fapt care, fără în­doială se va concretiza în obţine­rea unor rezultate deosebite, rezul­tate care trebuie să răspundă ac­tualului nivel de dezvoltare al eco­nomiei noastre naţionale. TR. POPESCU Uriaşa maşină de îndoit tablă groasă a Şantierului Naval Olteniţa în plină acţiune Debut artizanal la Buftea • Cînd iniţiativa întîlneşte entuziaşti... • Două cuptoare, 5 oameni scot din sticlă minuni ale formei şi culorii. • Fiecare 1.200 lei investiţii dau o produc­ţie de 80.000 lei. „Arta meşteşugari­­lor“-Ilfov, emblemă de mult, cunoscută şi apre­ciată atît în ţară cît şi în străinătate, apli­cate multor produse artizanale lucrate din piele, răchită, metal, ceramică şi-a îmbogă­ţit de curînd gama cu încă o serie de produ­se , vaze şi alte obiec­te de uz casnic execu­tat manual din sticlă. Locul de naştere al acestor obiecte : Buf­tea, oraşul tînăr unde alături de oameni care au deprins meseriile industriei moderne, ur­maşi ai foştilor săteni de ieri păstrează încă meşteşugari, care mode­lează cu artă neîntre­cută lutul ori sticla. .. .O hală nouă îşi deschide larg porţile în faţa noastră, înlăun­­tru, curăţenie ca în­­tr-o farmacie şi duduit de cuptoare, aflate în plină vîlvătaie. Un ora tînăr ni se recomandă: Ion Bîrlea, maistru. A­­flăm pe scurt istoricul acestei noi secţii de artizanat, intrată în funcţiune abia la mij­locul lunii decembrie a anului trecut. Omul din faţa noas­tră a lucrat în ramura sticlăriei mai bine de 20 de ani. Cooperaţia meşteşugărească l-a trimis în călătorie de studii şi specializare în Olanda şi în Ceho­slovacia. A văzut, şi-a confruntat cunoştinţele proprii cu tot ce-i mai nou în industria sticlă­riei ,a aflat noutăţile în domeniul artei şi o dată sosit în ţară a ho­­tărît să întoarcă îna­poi, sub formă de ini­ţiative şi planuri, in­vestiţiile făcute de so­cietate pentru perfec­ţionarea lui profesio­nală. „Planul“ meşterului Bîrlea viza în primul rînd valorificarea su­perioară a unor de­şeuri din fabricile de sticlărie. Resturile de la adausurile de tuburi fluorescente, ori de la fiolaje şi sticle de bere, care înobilate cu adausuri de oxizi şi fantezie pot da obiecte utile şi în acelaşi timp frumoase. Iniţiativa o dată ivi­tă a găsit entuziaşti în persoana primarului oraşului, Marius Mo­­raru, a conducerii U.C.C.M. Ilfov şi iat-o prinzînd viaţă. Doi muncitori sticlari to­pesc acum sub supra­vegherea maistrului resturile industriale de sticlă, le combină cu oxizi coloraţi şi apoi prin operaţii cu ade­vărat artistice mode­lează din sticla incan­descentă vaze şi fruc­tiere, căni, pahare şi scrumiere cu ornamen­ CARNET DE REPORTER­ ­e florale şi cu asime­trii fanteziste care a­­mintesc de arta mari­lor maeştri ai formei. Abia născută, noua secţie de la Buftea şi-a asigurat contract de desfacere cu Magazinul Universal Victoria. În prezent, cînd secţia lu­crează în plin, cu în­treaga capacitate se sondează şi pieţe de peste hotare unde „Ar­ta meşteşugarilor“ Ilfov are deja vaduri create. în secţia sticlărie a cooperativei meşteşugă­reşti din Buftea fie­care 1.200 lei investiţi sub formă de „mate­rii prime“ — dau o producţie în valoare de 80.000 lei, în circa 9 luni de zile se vor amortiza toate cheltuielile făcu­te cu instalaţiile, iar veniturile nete lunare ale noii unităţi artiza­nale vor ajunge la 100.000—150.000 lei. Util, frumos, efi­cient. .. Un început bun că­ruia îi urăm la mai mult şi la mai mare ! ROD­ICA ALMAŞU SA DĂRUIEŞTI FIECĂREI ACŢIUNI O PĂRTICICĂ DIN FIINŢA TA SECRETARUL COMITETULUI DE PARTID Diviziunea socială a muncii a impus, în condiţiile edificării conştiente a societăţii socialiste, existenţa unei activităţi repre­zentative — aceea a activistului de partid. Prezent tot timpul pe scena vieţii sociale, activistul partidului este văzut şi judecat de oameni, imitat cînd re cazul, criticat atunci cînd nu acţionea­ză conform cerinţelor sociale. O astfel de activitate desfăşoară de mai bine de 21 ani PETRE NUŢU. Cu grijă deosebită a orientat eforturile comuniştilor, ale tuturor locuitorilor comunei Ghimpaţi spre înfăptuirea liniei politice a partidului, în acelaşi timp a asi­gurat valorificarea iniţiativelor valoroase izvorîte din mase. Pe­tre Nuţu este permanent preocu­pat de atragerea unui larg activ la studierea unor probleme, la elaborarea, dezbaterea şi înfăp­tuirea obiectivelor politice şi economice. Calităţile specifice muncii de activist, dobîndite în confruntarea permanentă cu practica, cu oa­menii din jur, l-au ajutat să do­vedească înţelegere şi compe­tenţă în rezolvarea sarcinilor, ca­pacitate de sinteză şi decizie. Schimbînd încă din 1949 meseria de textilist cu munca de activist al partidului şi-a verificat şi îm­bogăţit continuu capacitatea de cuprindere şi autoperfecţionare, de conducător al maselor pe frontul luptei pentru socialism. Cerînd altora să înveţe, să se pregătească temeinic la nivelul cerinţelor actuale, a dat el în­suşi pildă de autoexigenţă. Li­ceul absolvit cu bune rezultate, apoi cursurile Academiei „Ştefan Gheorghiu" l-au înarmat mai bine pentru a realiza deplin mul­tiplele activităţi ce-i revin, în toţi aceşti ani Petre Nuţu a activat numai pe meleaguri ilfo­­vene. S-a impus mai ales prin spiritul său de discernămînt, prin solicitudine, prin armonia dintre vorbă şi faptă. La cei 48 de ani ai săi are satisfacţia unui drum mereu ascendent, al muncii rodnice, bogate in realizări. As­tăzi, ca secretar al comitetului comunal de partid Ghimpaţi şi-a cîştigat pe bună dreptate respec­tul şi aprecierea locuitorilor. Comuna Ghimpaţi face­­ paşi însemnaţi pe drumul urbanizării. PETRE MATEI (Continuare în pag. a 3-a) Din activitatea comisiilor permanente ale Consiliului popular judeţean Ilfov După cum s-a mai anunţat, la 23 ianuarie a.c. va avea loc sesiunea Consiliului popular judeţean. Ca de obicei, lucrările sale sunt prece­date de şedinţe de lucru ale comi­siilor permanente care examinează materialele elaborate de comitetul executiv în vederea sesiunii. Pînă în prezent, s-au întrunit comisia permanentă pentru proble­me de buget, plan, finanţe, comi­sia permanentă pentru probleme de învăţămînt, cultură şi comisia permanentă pentru probleme de industrie locală, gospodărie comu­nală, înfrumuseţare şi sistemati­zare. La şedinţele lor au participat tovarăşii Gheorghe Călin, prim vicepreşedinte, Anghel Ştefănescu şi Alexandru Lascu, vicepreşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean. Dezbătînd sarcinile planului eco­nomiei locale şi bugetul judeţului Ilfov pe anul 1971, deputaţii au propus îmbogăţirea programului de măsuri preconizate în vederea îndeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor de plan şi bugetare. Au fost sugerate unele modificări şi completări la materialele elaborate de comitetul executiv în vederea sesiunii. Au fost avizate proiectele de hotăriri ce urmează a fi supuse spre adoptare consiliului popular. Locuri unde iarna este totuşi stăpînă.. Foto : N. SCARLET

Next