Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-16 / nr. 6701

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6701 Sâmbătă 16 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Secţia de confecţii a I.I.L Giurgiu O nouă unitate specializată a cooperaţiei meşteşugăreşti De curînd, în cadrul cooperati­vei meşteşugăreşti „Deservirea“ din Giurgiu a luat fiinţă o uni­tate specializată. Este vorba de unitatea cu profil de confecţii din piele de pe str. Gării. Aici se e­­xecută la cererea populaţiei, hai­ne, scurte, vindiacuri şi alte con­fecţii din piele pentru bărbaţi, şi femei cu materialul clientului sau al cooperativei. Noua unitate fi­ind încadrată cu lucrători cu înal­tă, calificare asigură cerinţele diverse ale clientelei sale pentru sezonul rece. O altă unitate cu profil de se­zon mult solicitată de populaţia oraşului şi a comunelor învecina­te este şi tăbăcăria situată în str. Oinac, care deserveşte prompt ce­rinţele populaţiei. Anul care s-a încheiat a marcat rezultate bune în ceea ce priveşte cooperarea dintre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru. Pentru a ilustra această a­­firmaţie este suficient să amintim că la sfîrşitul lui 1970 un număr de 43 unităţi agricole cooperatiste şi ferme din cadrul acestora figurau cu contracte de cooperare încheiate cu I.A.S. In convorbirea avută de curînd cu ing. ION BURCEA, direc­torul Inspectoratului judeţean I.A.S., acesta a venit cu date în plus le­gate de acţiunile întreprinse în pe­rioada arătată.­­ După cum se ştie, pe baza re­laţiilor de într-ajutorare ce s-au statornicit de-a lungul anilor între I.A.S. şi C.A.P., a necesităţii creş­terii producţiei agricole vegetale şi animale în sectorul cooperatist, co­mitetul judeţean de partid a ini­ţiat la începutul anului trecut, cu titlu de experienţă, cooperarea în producţie între I.A.S. Mihăileşti şi C.A.P. Brăneşti. — Rezultatele obţinute în creşte­rea păsărilor pentru d ouă la C.A.P. Brăneşti ne sunt cunoscute. Ce a urmat după aceea ? — Acţiunea de cooperare s-a extins în mod justificat. S-au ame­najat un număr de patru puierniţe la C.A.P. Vărăşti pentru pui de car­ne, o hală de păsări la C.A.P. Berceni, două hale la C.A.P. Adu­naţii Copăceni. Producţia de ouă şi carne înregistrată la finele anului trecut în aceste cooperative dove­deşte că s-au atins parametri de pro­ducţie asemănători celor din I.A.S. La Brăneşti, bunăoară, producţia medie de ouă a ajuns la 240 bucăţi faţă de 71 obţinute în sistem gos­podăresc. Tot în cursul anului trecut ferme­le de cooperare s-au extins şi în alte sectoare. Astfel, 21 de ferma din cooperativele agricole cooperea­ză cu 13 ferme ale I.A.S. privind creşterea şi îngrăşarea a 120.000 ca­pete porcine, 21 de cooperative agri­cole cooperează cu 16 ferme I.A.S. privind creşterea vacilor de lapte, 38 cooperative agricole cooperează cu 23 I.A.S. la cultura cerealelor şi a plantelor tehnice. Alte întreprin­deri de stat cooperează cu 7 coope­rative agricole pentru legumicultură iar cu 4 cooperative pentru cultura orezului.­­ Din situaţia centralizată la dv. reiese că acţiunile de cooperare n-au constat doar în contribuţia adusă la amenajarea unor adăposturi, la do­tarea cu utilaje în vederea aplicării unei tehnologii moderne. Cum s-a mai realizat această cooperare ? — In 1970, pe baza contractelor de cooperare, întreprinderile agri­cole de stat au livrat C.A.P. 1.242 capete tineret bovin pentru prăsila, 7520 scrofițe, 484.151 păsări şi 508 tone furaje combinate. Printre be­neficiari se numără complexele zo­otehnice din Răsuceni, Jilavele, Tă­­mădău, Izvorul precum şi coopera­tivele agricole din Adunaţii Copă­ceni, Berceni şi altele.­­ Despre acţiunile întreprinse an­terior am aflat. Am dori să ne vor­biţi şi despre ceea ce aduce noul an in domeniul cooperării între I.A.S. şi C.A.P. ? — După cum se prevede în docu­mentele de partid, rezultatele obţi­nute pînă acum îndreptăţesc pe de­plin extinderea acestei acţiuni, în EUGEN CHIRCULESCU (Continuare în pag. a 3-a) a .. ............ IN JUDEŢUL ILFOV: ——■ — Cooperarea dintre agricultura de stat și cea cooperatistă - mai strînsă, mai rodnică! CE OBIECTIVE MAJORE VĂ STAU ÎN FAŢĂ ÎN NOUL CINCINAL ? • Un moment important la ţesătoria „Dunăreană" • ÎNCEPE MONTAREA PRIMELOR UTILAJE • Concentrarea tuturor forţelor pentru intrarea în funcţiune înainte de termen a acestei importante unităţi Agenda economică a oraşului Giurgiu con­semnează la începutul acestui an o adevărată premieră . LA ÎNTRE­PRINDEREA TEXTILA „DUNĂREANĂ" A ÎN­CEPUT MONTAJUL U­­NUI PRIM LOT DE 100 DE RĂZBOAIE. Eveni­mentul subliniază în pri­mul rînd un deosebit succes al constructorilor acestei importante uni­tăţi. Dar, să dăm cuvîn­­tul tov. ing. şef Ion Ne­­tejoru de la şantierul de construcţii . „ Am predat benefi­ciarului o primă supra­faţă de 4.700 m.p. din hala cesătoriei în ve­derea montării utilaje­lor. Prin aceasta, colec­tivul nostru raportează ducerea la bun sfîrşit a unui angajament, res­pectiv terminarea lucră­rilor ce ne reveneau în respectiva zonă cu mult înainte de termen, în continuare, efortul nostru este dirijat către menţinerea unui ritm susţinut de muncă. Aşa de pildă există toate condiţiile ca pînă la 1 martie a.c. să punem la dispoziţia beneficia­rului încă o suprafață de circa 3.350 m.p. pen­tru montaj în zona pre­parare a aceleiași hale, respectiv ţesătoria. Considerăm necesar să subliniem faptul că în această­­ perioadă, deși condițiile meteoro­logice s-au înrăutățit, totuși, constructorii, da­torită bunei organizări a muncii, lucrează în mai multe puncte. Așa de pildă graficele de producție consemnează zilnic rezultate semnifi­cative la lucrările de acoperire la tronsonul 2 din țesătorie, la ali­mentarea cu apă și in­­stalația pentru încălzire. De asemenea, un o­­biectiv principal al în­tregului colectiv este fi­nisarea aceleiaşi hale pînă la finele primului trimestru şi depăşirea indicatorilor prevăzuţi la montajul prefabricate­­lor-structură la secţia finisaj. Totul constituie o garanţie că întocmai angajamentului luat, constructorii vor preda cu mult înainte de ter­men diverse obiective, fapt care va permite intrarea în funcțiune a țesătoriei înainte de da­ta planificată. Cu prilejul vizitei noastre pe șantier am avut o scurtă convorbire și cu rov. ing. Gheor­­ghe Gagiu, directorul întreprinderii „Dunărea­­na"-Giurgiu care, prin­tre altele ne-a de­clarat : — începînd cu primi­rea celor 100 de răz­boaie livrate de I.U.I.U. Tg. Mureş precum şi a altor maşini, se poate spune că am intrat în a doua fază a realizării acestui mare obiectiv. Este desigur un pas im­portant care pentru noi are o deosebită va­loare. Mare parte din­tre aceste utilaje au şi fost amplasate pe pozi­ţiile de funcţionare, ur­­mînd să începem mon­tajul propriuzis. Startul în această­­ lucrare se va da în cîteva zile, o dată ce constructorul va încheia lucrările de la centrala termică un­de va intra în funcţiune pentru început un ca­zan ce va asigura căl­dura în zona de mon­taj, în vederea punerii în funcţiune a utilajelor primite au fost pregă­tite­­ echipei precum şi cadre de­­specialitate, în acelaşi timp, prin in­termediul organelor noastre superioare, ne îngrijim să primim la timpul cuvenit şi utila­jele ce urmează să fie montate în spaţiile ce ne vor fi puse în conti­nuare la dispoziţie de către constructor. în le­gătură cu aceasta tre­buie să evidenţiez con­ştiinciozitatea cu care constructorul se achită de sarcinile ce-i revin, calitatea lucrărilor pres­tate. într-un cuvînt se poate spune că sunt create toate condițiile ca întocmai prevederi­lor, întreprinderea noas­tră să intre în funcțiune cu mult înainte de data fixată. Aşadar, întreprinde­rea „Dunăreana“-Giur­­giu, unitate care in fi­nal va realiza anual 55 milioane m.p. ţesături de bumbac, se află în­­tr-o fază hotărîtoare, aceea a montării pri­melor utilaje. Se apro­pie tot mai mult mo­mentul intrării în func­ţiune a primelor răz­boaie, fapt care va în­scrie în producţia in­dustrială a judeţului N­­­,­­fov­­încă un­­ succes la nivelul dezvoltării ce-l cunoaşte economia noastră naţională. TR. POPESCU 'SEMNALE — În loc să-i spui clientului: n-avem măsura dv., mai bine i-ai spune zîmbind : mai încercați... Desen de F. GRONSKI Instantaneu de lucru la Șantierul Naval Giurgiu Consfătuire de lucru cu primarii Timp de două zile, la sediul Con­siliului popular judeţean Ilfov a avut loc prima consfătuire de lu­cru, din acest an, cu primarii. Lu­crările au fost consacrate dezbaterii principalelor sarcini şi probleme pe care consiliile populare sunt che­mate să le rezolve în această pe­rioadă în vederea realizării cu suc­ces a prevederilor planului de stat pe 1971, an de debut al noului cin­cinal. In cadrul a patru grupe de lucru au luat cuvîntul numeroşi pri­mari care au înfăţişat aspecte din munca pe care o desfăşoară pen­tru perfecţionarea activităţii econo­mice, realizarea obiectivelor din contribuţia locuitorilor, gospodări­rea şi înfrumuseţarea localităţilor. Dezbaterile au relevat preocuparea organelor locale de stat pentru realizarea indicaţiilor şi sarcinilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planifi­cării şi conducerii agriculturii, pen­tru traducerea­­în viaţă a hotărî­­rilor partidului şi legilor statului nostru. în continuare, lucrările s-au des­făşurat cu participarea tuturor pri­marilor. Membrii biroului perma­nent al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean au prezentat sarcinile concrete ce re­vin consiliilor populare în etapa următoare. Conchizînd asupra lucrărilor con­sfătuirii, tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, preşedin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean Ilfov, a apreciat contribuţia dezbaterilor şi a schimbului de păreri, pe care acestea l-au prilejuit, la perfecţio­narea stilului şi metodelor de mun­că ale comitetelor executive, la creşterea competenţei primarilor în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică înfăptuirea atribuţii­lor sporite ale consiliilor populare. Nu întîmplâtor, principalul loc a revenit, în dezbateri, problemelor economice. Experienţa anului tre­cut, înseşi rapoartele unor primari, lasă să se vadă că nu în toate lo­calităţile a existat o preocupare susţinută pentru cunoaşterea acti­vităţii economice, pentru a pătrun­de în miezul problemelor de pro­ducţie şi a contribui la înlătura­(Continuare în pag. a 3-a) La S.N.C. NAVĂ LANSATĂ LA APĂ Ziarul nostru de ieri consemna lansarea la apă, de către con­structorii de nave din Olteniţa, a primei motonave de 5.000 tone din acest an. Un eveniment asemănător a avut loc miercuri şi la Şantierul Naval Giurgiu unde muncitorii, inginerii şi tehnicienii, in ciuda faptului că pe caia de lansare se afla o mare cantitate de zăpadă, au lansat în apele bătrînului Da­­nubiu primul PASAGER DE 160 LOCURI din producţia acestui an. Noua navă este a treia de acest tip construită in ultimele 6 luni la S.N.G. Contracte comerciale externe Pregătind cadrul unei activităţi rodnice pentru anul abia început, întreprinderile noastre de comerț exterior continuă perfectarea de contracte pentru exportul sau im­portul de mărfuri. Astfel, între­prinderea „Industrialexport“ a contractat cu parteneri din URSS, şi R.P. Chineză livrarea de piese de schimb pentru utilaj petrolier, în valoare de 12,7 milioane lei — valută. Contractele perfectate de între­prinderea „Metalimport“ angajea­ză la export, printre altele , 3 000 tone ţevi sudate, de diverse tipuri, către firme din Belgia şi U.F. a Germaniei, 7 700 tone profile grele şi mijlocii în Franţa şi Iran, pre­cum şi 7 000 tone ţagle de relami­­nare în Columbia şi Olanda. Întreprinderea „Romănoexport“ a încheiat cîteva contracte cu fir­me din Aden, Iordania, Kuweit şi Liban. Ele se referă la exportul unor produse ale industriei uşoa­re , diferite tricotaje pentru fe­mei, copii şi bărbaţi. Construcţii zootehnice la cooperativa agricolă de producţie din Ghimpaţi Foto : S. NORU Sîntem în plină iarnă. Ce măsuri aţi luat pentru a veni în sprijinul -• *». -a­­'/,y populaţiei? In ciuda prognozelor meteorolo­gice care ne vesteau o „primăvară în ianuarie“ iarna nu ne-a iertat. De cîteva zile, pe meleagurile ju­deţului nostru s-a aşternut un strat important de zăpeadă confe­rind satelor şi oraşelor un aspect hibernal. Dar, cu toate că zăpada şi inerentele poleiuri bucură tine­rele generaţii care îşi pot procura distracţii inedite, patinînd sau zburînd cu sania pe derdeluşuri, iarna înseamnă pentru populaţia adultă unele probleme privind o mai bună asigurare a articolelor vestimentare, o mai bună aprovi­zionare cu combustibil, şi bineîn­ţeles o aprovizionare mai consis­tentă a cămărilor din gospodărie. Aprovizionarea localităţilor expuse izolării Nu ne propunem să determinăm cauzele pentru care 68 de locali­tăţi din judeţul nostru sunt conside­rate „expuse izolării“- Ele există totuşi. Aşadar... — Stăm bine cu aprovizionarea 7 (celor 68 de localităţi). — Bine, ne răspund deopotrivă şi Direcţia comercială judeţeană şi IJECOOP-Ilfov. Din cifrele care ne-au fost puse la dispoziţie rezultă că, la data cînd consemnăm această situaţie, în localităţile expuse izolării în timp de iarnă nu există nici o pro­blemă cu aprovizionarea. Şi, aceas­ta — ni se spune —datorită faptu­lui că aşanumitele stocuri-tampon au fost repartizate din vreme tutu­ror unităţilor. Printre altele notăm: 31,3 tone mălai, 28 tone orez, 20 tone paste făinoase, 51,3 tone zahăr, peste 18 tone conserve de legume, carne şi peşte, 18 tone marmeladă, 0,8 tone slănină-untură, 10,7 tone brînză, 114 hl oţet, 176 tone de sare, 11 tone săpun de rufe, 218.000 hl. pe­trol lampant, 10 tone ţigări şi 780.000 cutii cu chibrituri. Consi­derăm însă că, deşi aprovizionarea se desfăşoară în condiţiile acestea, organele locale din localităţile res­pective au datoria să urmăreas­că îndeaproape modul cum se des­făşoară aprovizonarea cetăţenilor şi să intervină, operativ, atunci cînd vor constata eventuale fisuri în aprovizionare sau în cazul cînd aşa numitele stocuri-tămpon anun­ţate de către organizaţiile comer­ciale judeţene nu vor corespunde necesităţilor. Notăm, totodată, că în magazi­nele comerţului de stat stocurile de mărfuri se ridică la peste 14.000.000 lei iar mărfurile aflate în depozitele ICRA însumează peste 20.000.000 lei. Unele aspecte privind gospodăria comunală Direcţia judeţeană de gospodărie comunală şi locativă ne-a informat la rîndul ei că în vederea asigu­rării constante a căldurii la blocu­rile de locuinţe şi la instituţii, centralele termice au fost puse din vreme „sub presiune" şi asigurate cu combustibilul necesar. De altfel, despre măsurile luate în acest sens am mai relatat, pe larg, în urmă cu cîteva săptămîni în coloanele ziarului nostru. Atît din discuțiile purtate cu fac- L. FRIMU (Continuare în pag. a 3-a) I în pagina a 2-a: I Trei întrebări adresate tinerilor I afla fi in pragul I '‘ A; ftp opţiunii ■ ■: I • CE MESERIE ATI­­ VREA SĂ I PRACTICAT! ? I * AVEŢI I APTITUDINI ! PENTRU I PROFESIUNEA I ALEASĂ ? I • CU CINE VREŢI I SĂ SEMĂNAŢI ? _________i i

Next