Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)
1971-01-16 / nr. 6701
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6701 Sâmbătă 16 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Secţia de confecţii a I.I.L Giurgiu O nouă unitate specializată a cooperaţiei meşteşugăreşti De curînd, în cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Deservirea“ din Giurgiu a luat fiinţă o unitate specializată. Este vorba de unitatea cu profil de confecţii din piele de pe str. Gării. Aici se execută la cererea populaţiei, haine, scurte, vindiacuri şi alte confecţii din piele pentru bărbaţi, şi femei cu materialul clientului sau al cooperativei. Noua unitate fiind încadrată cu lucrători cu înaltă, calificare asigură cerinţele diverse ale clientelei sale pentru sezonul rece. O altă unitate cu profil de sezon mult solicitată de populaţia oraşului şi a comunelor învecinate este şi tăbăcăria situată în str. Oinac, care deserveşte prompt cerinţele populaţiei. Anul care s-a încheiat a marcat rezultate bune în ceea ce priveşte cooperarea dintre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru. Pentru a ilustra această afirmaţie este suficient să amintim că la sfîrşitul lui 1970 un număr de 43 unităţi agricole cooperatiste şi ferme din cadrul acestora figurau cu contracte de cooperare încheiate cu I.A.S. In convorbirea avută de curînd cu ing. ION BURCEA, directorul Inspectoratului judeţean I.A.S., acesta a venit cu date în plus legate de acţiunile întreprinse în perioada arătată. După cum se ştie, pe baza relaţiilor de într-ajutorare ce s-au statornicit de-a lungul anilor între I.A.S. şi C.A.P., a necesităţii creşterii producţiei agricole vegetale şi animale în sectorul cooperatist, comitetul judeţean de partid a iniţiat la începutul anului trecut, cu titlu de experienţă, cooperarea în producţie între I.A.S. Mihăileşti şi C.A.P. Brăneşti. — Rezultatele obţinute în creşterea păsărilor pentru d ouă la C.A.P. Brăneşti ne sunt cunoscute. Ce a urmat după aceea ? — Acţiunea de cooperare s-a extins în mod justificat. S-au amenajat un număr de patru puierniţe la C.A.P. Vărăşti pentru pui de carne, o hală de păsări la C.A.P. Berceni, două hale la C.A.P. Adunaţii Copăceni. Producţia de ouă şi carne înregistrată la finele anului trecut în aceste cooperative dovedeşte că s-au atins parametri de producţie asemănători celor din I.A.S. La Brăneşti, bunăoară, producţia medie de ouă a ajuns la 240 bucăţi faţă de 71 obţinute în sistem gospodăresc. Tot în cursul anului trecut fermele de cooperare s-au extins şi în alte sectoare. Astfel, 21 de ferma din cooperativele agricole cooperează cu 13 ferme ale I.A.S. privind creşterea şi îngrăşarea a 120.000 capete porcine, 21 de cooperative agricole cooperează cu 16 ferme I.A.S. privind creşterea vacilor de lapte, 38 cooperative agricole cooperează cu 23 I.A.S. la cultura cerealelor şi a plantelor tehnice. Alte întreprinderi de stat cooperează cu 7 cooperative agricole pentru legumicultură iar cu 4 cooperative pentru cultura orezului. Din situaţia centralizată la dv. reiese că acţiunile de cooperare n-au constat doar în contribuţia adusă la amenajarea unor adăposturi, la dotarea cu utilaje în vederea aplicării unei tehnologii moderne. Cum s-a mai realizat această cooperare ? — In 1970, pe baza contractelor de cooperare, întreprinderile agricole de stat au livrat C.A.P. 1.242 capete tineret bovin pentru prăsila, 7520 scrofițe, 484.151 păsări şi 508 tone furaje combinate. Printre beneficiari se numără complexele zootehnice din Răsuceni, Jilavele, Tămădău, Izvorul precum şi cooperativele agricole din Adunaţii Copăceni, Berceni şi altele. Despre acţiunile întreprinse anterior am aflat. Am dori să ne vorbiţi şi despre ceea ce aduce noul an in domeniul cooperării între I.A.S. şi C.A.P. ? — După cum se prevede în documentele de partid, rezultatele obţinute pînă acum îndreptăţesc pe deplin extinderea acestei acţiuni, în EUGEN CHIRCULESCU (Continuare în pag. a 3-a) a .. ............ IN JUDEŢUL ILFOV: ——■ — Cooperarea dintre agricultura de stat și cea cooperatistă - mai strînsă, mai rodnică! CE OBIECTIVE MAJORE VĂ STAU ÎN FAŢĂ ÎN NOUL CINCINAL ? • Un moment important la ţesătoria „Dunăreană" • ÎNCEPE MONTAREA PRIMELOR UTILAJE • Concentrarea tuturor forţelor pentru intrarea în funcţiune înainte de termen a acestei importante unităţi Agenda economică a oraşului Giurgiu consemnează la începutul acestui an o adevărată premieră . LA ÎNTREPRINDEREA TEXTILA „DUNĂREANĂ" A ÎNCEPUT MONTAJUL UNUI PRIM LOT DE 100 DE RĂZBOAIE. Evenimentul subliniază în primul rînd un deosebit succes al constructorilor acestei importante unităţi. Dar, să dăm cuvîntul tov. ing. şef Ion Netejoru de la şantierul de construcţii . „ Am predat beneficiarului o primă suprafaţă de 4.700 m.p. din hala cesătoriei în vederea montării utilajelor. Prin aceasta, colectivul nostru raportează ducerea la bun sfîrşit a unui angajament, respectiv terminarea lucrărilor ce ne reveneau în respectiva zonă cu mult înainte de termen, în continuare, efortul nostru este dirijat către menţinerea unui ritm susţinut de muncă. Aşa de pildă există toate condiţiile ca pînă la 1 martie a.c. să punem la dispoziţia beneficiarului încă o suprafață de circa 3.350 m.p. pentru montaj în zona preparare a aceleiași hale, respectiv ţesătoria. Considerăm necesar să subliniem faptul că în această perioadă, deși condițiile meteorologice s-au înrăutățit, totuși, constructorii, datorită bunei organizări a muncii, lucrează în mai multe puncte. Așa de pildă graficele de producție consemnează zilnic rezultate semnificative la lucrările de acoperire la tronsonul 2 din țesătorie, la alimentarea cu apă și instalația pentru încălzire. De asemenea, un obiectiv principal al întregului colectiv este finisarea aceleiaşi hale pînă la finele primului trimestru şi depăşirea indicatorilor prevăzuţi la montajul prefabricatelor-structură la secţia finisaj. Totul constituie o garanţie că întocmai angajamentului luat, constructorii vor preda cu mult înainte de termen diverse obiective, fapt care va permite intrarea în funcțiune a țesătoriei înainte de data planificată. Cu prilejul vizitei noastre pe șantier am avut o scurtă convorbire și cu rov. ing. Gheorghe Gagiu, directorul întreprinderii „Dunăreana"-Giurgiu care, printre altele ne-a declarat : — începînd cu primirea celor 100 de războaie livrate de I.U.I.U. Tg. Mureş precum şi a altor maşini, se poate spune că am intrat în a doua fază a realizării acestui mare obiectiv. Este desigur un pas important care pentru noi are o deosebită valoare. Mare parte dintre aceste utilaje au şi fost amplasate pe poziţiile de funcţionare, urmînd să începem montajul propriuzis. Startul în această lucrare se va da în cîteva zile, o dată ce constructorul va încheia lucrările de la centrala termică unde va intra în funcţiune pentru început un cazan ce va asigura căldura în zona de montaj, în vederea punerii în funcţiune a utilajelor primite au fost pregătite echipei precum şi cadre despecialitate, în acelaşi timp, prin intermediul organelor noastre superioare, ne îngrijim să primim la timpul cuvenit şi utilajele ce urmează să fie montate în spaţiile ce ne vor fi puse în continuare la dispoziţie de către constructor. în legătură cu aceasta trebuie să evidenţiez conştiinciozitatea cu care constructorul se achită de sarcinile ce-i revin, calitatea lucrărilor prestate. într-un cuvînt se poate spune că sunt create toate condițiile ca întocmai prevederilor, întreprinderea noastră să intre în funcțiune cu mult înainte de data fixată. Aşadar, întreprinderea „Dunăreana“-Giurgiu, unitate care in final va realiza anual 55 milioane m.p. ţesături de bumbac, se află într-o fază hotărîtoare, aceea a montării primelor utilaje. Se apropie tot mai mult momentul intrării în funcţiune a primelor războaie, fapt care va înscrie în producţia industrială a judeţului N,fovîncă un succes la nivelul dezvoltării ce-l cunoaşte economia noastră naţională. TR. POPESCU 'SEMNALE — În loc să-i spui clientului: n-avem măsura dv., mai bine i-ai spune zîmbind : mai încercați... Desen de F. GRONSKI Instantaneu de lucru la Șantierul Naval Giurgiu Consfătuire de lucru cu primarii Timp de două zile, la sediul Consiliului popular judeţean Ilfov a avut loc prima consfătuire de lucru, din acest an, cu primarii. Lucrările au fost consacrate dezbaterii principalelor sarcini şi probleme pe care consiliile populare sunt chemate să le rezolve în această perioadă în vederea realizării cu succes a prevederilor planului de stat pe 1971, an de debut al noului cincinal. In cadrul a patru grupe de lucru au luat cuvîntul numeroşi primari care au înfăţişat aspecte din munca pe care o desfăşoară pentru perfecţionarea activităţii economice, realizarea obiectivelor din contribuţia locuitorilor, gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor. Dezbaterile au relevat preocuparea organelor locale de stat pentru realizarea indicaţiilor şi sarcinilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, pentru traducereaîn viaţă a hotărîrilor partidului şi legilor statului nostru. în continuare, lucrările s-au desfăşurat cu participarea tuturor primarilor. Membrii biroului permanent al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean au prezentat sarcinile concrete ce revin consiliilor populare în etapa următoare. Conchizînd asupra lucrărilor consfătuirii, tovarăşul GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Ilfov, a apreciat contribuţia dezbaterilor şi a schimbului de păreri, pe care acestea l-au prilejuit, la perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale comitetelor executive, la creşterea competenţei primarilor în rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică înfăptuirea atribuţiilor sporite ale consiliilor populare. Nu întîmplâtor, principalul loc a revenit, în dezbateri, problemelor economice. Experienţa anului trecut, înseşi rapoartele unor primari, lasă să se vadă că nu în toate localităţile a existat o preocupare susţinută pentru cunoaşterea activităţii economice, pentru a pătrunde în miezul problemelor de producţie şi a contribui la înlătura(Continuare în pag. a 3-a) La S.N.C. NAVĂ LANSATĂ LA APĂ Ziarul nostru de ieri consemna lansarea la apă, de către constructorii de nave din Olteniţa, a primei motonave de 5.000 tone din acest an. Un eveniment asemănător a avut loc miercuri şi la Şantierul Naval Giurgiu unde muncitorii, inginerii şi tehnicienii, in ciuda faptului că pe caia de lansare se afla o mare cantitate de zăpadă, au lansat în apele bătrînului Danubiu primul PASAGER DE 160 LOCURI din producţia acestui an. Noua navă este a treia de acest tip construită in ultimele 6 luni la S.N.G. Contracte comerciale externe Pregătind cadrul unei activităţi rodnice pentru anul abia început, întreprinderile noastre de comerț exterior continuă perfectarea de contracte pentru exportul sau importul de mărfuri. Astfel, întreprinderea „Industrialexport“ a contractat cu parteneri din URSS, şi R.P. Chineză livrarea de piese de schimb pentru utilaj petrolier, în valoare de 12,7 milioane lei — valută. Contractele perfectate de întreprinderea „Metalimport“ angajează la export, printre altele , 3 000 tone ţevi sudate, de diverse tipuri, către firme din Belgia şi U.F. a Germaniei, 7 700 tone profile grele şi mijlocii în Franţa şi Iran, precum şi 7 000 tone ţagle de relaminare în Columbia şi Olanda. Întreprinderea „Romănoexport“ a încheiat cîteva contracte cu firme din Aden, Iordania, Kuweit şi Liban. Ele se referă la exportul unor produse ale industriei uşoare , diferite tricotaje pentru femei, copii şi bărbaţi. Construcţii zootehnice la cooperativa agricolă de producţie din Ghimpaţi Foto : S. NORU Sîntem în plină iarnă. Ce măsuri aţi luat pentru a veni în sprijinul -• *». -a'/,y populaţiei? In ciuda prognozelor meteorologice care ne vesteau o „primăvară în ianuarie“ iarna nu ne-a iertat. De cîteva zile, pe meleagurile judeţului nostru s-a aşternut un strat important de zăpeadă conferind satelor şi oraşelor un aspect hibernal. Dar, cu toate că zăpada şi inerentele poleiuri bucură tinerele generaţii care îşi pot procura distracţii inedite, patinînd sau zburînd cu sania pe derdeluşuri, iarna înseamnă pentru populaţia adultă unele probleme privind o mai bună asigurare a articolelor vestimentare, o mai bună aprovizionare cu combustibil, şi bineînţeles o aprovizionare mai consistentă a cămărilor din gospodărie. Aprovizionarea localităţilor expuse izolării Nu ne propunem să determinăm cauzele pentru care 68 de localităţi din judeţul nostru sunt considerate „expuse izolării“- Ele există totuşi. Aşadar... — Stăm bine cu aprovizionarea 7 (celor 68 de localităţi). — Bine, ne răspund deopotrivă şi Direcţia comercială judeţeană şi IJECOOP-Ilfov. Din cifrele care ne-au fost puse la dispoziţie rezultă că, la data cînd consemnăm această situaţie, în localităţile expuse izolării în timp de iarnă nu există nici o problemă cu aprovizionarea. Şi, aceasta — ni se spune —datorită faptului că aşanumitele stocuri-tampon au fost repartizate din vreme tuturor unităţilor. Printre altele notăm: 31,3 tone mălai, 28 tone orez, 20 tone paste făinoase, 51,3 tone zahăr, peste 18 tone conserve de legume, carne şi peşte, 18 tone marmeladă, 0,8 tone slănină-untură, 10,7 tone brînză, 114 hl oţet, 176 tone de sare, 11 tone săpun de rufe, 218.000 hl. petrol lampant, 10 tone ţigări şi 780.000 cutii cu chibrituri. Considerăm însă că, deşi aprovizionarea se desfăşoară în condiţiile acestea, organele locale din localităţile respective au datoria să urmărească îndeaproape modul cum se desfăşoară aprovizonarea cetăţenilor şi să intervină, operativ, atunci cînd vor constata eventuale fisuri în aprovizionare sau în cazul cînd aşa numitele stocuri-tămpon anunţate de către organizaţiile comerciale judeţene nu vor corespunde necesităţilor. Notăm, totodată, că în magazinele comerţului de stat stocurile de mărfuri se ridică la peste 14.000.000 lei iar mărfurile aflate în depozitele ICRA însumează peste 20.000.000 lei. Unele aspecte privind gospodăria comunală Direcţia judeţeană de gospodărie comunală şi locativă ne-a informat la rîndul ei că în vederea asigurării constante a căldurii la blocurile de locuinţe şi la instituţii, centralele termice au fost puse din vreme „sub presiune" şi asigurate cu combustibilul necesar. De altfel, despre măsurile luate în acest sens am mai relatat, pe larg, în urmă cu cîteva săptămîni în coloanele ziarului nostru. Atît din discuțiile purtate cu fac- L. FRIMU (Continuare în pag. a 3-a) I în pagina a 2-a: I Trei întrebări adresate tinerilor I afla fi in pragul I '‘ A; ftp opţiunii ■ ■: I • CE MESERIE ATI VREA SĂ I PRACTICAT! ? I * AVEŢI I APTITUDINI ! PENTRU I PROFESIUNEA I ALEASĂ ? I • CU CINE VREŢI I SĂ SEMĂNAŢI ? _________i i