Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-26 / nr. 6709

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.H .1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Anul XXIII -Nr. 6709 " Marţi 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani SESIUNEA A IX-A A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ILFOV înaltă responsabilitate faţă DE EDIFICAREA ECONOMICĂ şi socială a Întregului judeţ 1970 — a V-a şi ultima treaptă a cin­cinalului adoptat de Congresul al IX-lea­­al partidului, a adus judeţului nostru, ca şi celorlalte judeţe ale ţării, succese im­portante în toate domeniile de activitate. Bilanţurile anului 1970 consemnează de­păşiri considerabile la principalii indica­tori de plan, dezvăluind, în acelaşi timp, noi resurse de ridicare a eficienţei econo­mice, de perfecţionare a activităţilor so­­cial-culturale şi edilitar-gospodareşti. Analizînd amplu şi exigent munca desfăşurată de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pentru îndepli­nirea obiectivelor planului şi bugetului ju­deţului pe 1970, a IX-a sesiune a Consi­liului popular judeţean Ilfov a stabilit, după cum am mai anunţat, obiectivele activităţii consiliilor populare în acest an, căile de continuă perfecţionare a muncii organelor locale de stat. Astăzi, publicăm relatarea dezbaterilor­ comitetelor executive ale consiliilor populare municipal Giurgiu şi ale oraşelor Olteniţa, Urziceni şi Buftea şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. In raportul prezentat de tovarăşul Anghel Ştefănescu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, ca şi în cu­vîntul deputaţilor Mihai Burciu, secretarul Comitetului comunal de partid Dragomireşti-Vale şi Gri­gore Iorcea, primarul comunei Vînătorii Mici, s-a evidenţiat munca susţinută şi perseverentă a comitetelor executive pentru realizarea ritmică a veniturilor şi cheltuirea judicioasă a fondurilor bugetare. Astfel, la sfîrşitul anului, încasările se ridicau pe total județ la 115 000 000 lei, din care (Continuare in pag. a 3-a) Succesele anului 1970 - premise pentru realizările viitoare ‘Aşa cum a rezultat din rapor­tul prezentat de tovarăşul Gheor­ghe Călin, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, dintre cele 8 întreprinderi de industrie locală — care şi-au realizat sarcinile de producţie , unităţile din Olteniţa, Periş, Urziceni, şi Afumaţi s-au distins prin­­ importante depăşiri ce au determinat ca, pe judeţ, planul producţiei globale indus­triale să fie îndeplinit în propor­ţie de 104 la sută. In acelaşi timp, producţia marfă planificată a fost depăşită cu 39,5 milioane lei, au fost livrate importante cantităţi de mărfuri peste plan la fondul pieţei, s-au depăşit cu 14 la sută sarci­nile de livrări pentru export, au fost asimilate noi produse, s-a redus consumul de materii prime şi materiale.­­ Analiza rezultatelor obţinute în gospodărirea comunală şi loca­­tivă atestă că întreprinderile din acest sector au reuşit să-şi perfec­ţioneze substanţial activitatea, obţinind rezultate superioare anilor precedenţi. Avînd în vedere că volumul producţiei şi prestaţiilor executate a depăşit cu aproape 30 la sută sarcina de plan, că econo­miile la preţul de cost au fost de 1,5 milioane, iar beneficiile su­plimentare s-au ridicat la 3 mili­oane, sublinia deputatul Nicolae Iosif, primarul oraşului Olteniţa, au fost create premise hotărîtoare pentru îndeplinirea cu succes a in­dicatorilor planificaţi pe anul 1971. Sesiunea a fost informată şi asupra succeselor importante obţi­nute în activitatea de investiţii, unde volumul planificat a fost depăşit cu aproape 30 milioane lei. După cum arăta, în cuvîntul său, Nicolae Iova, directorul Trustului de construcţii Ilfov, practic aceasta a însemnat apariţia pe harta ju­deţului nostru a noi obiective eco­nomice şi social-culturale, hala metalurgică a I.I.L. Hrăneşti, uscă­­toria de cherestea Olteniţa, Poli­gonul de prefabricate din Giurgiu, 657 de apartamente, săli de clasă, internate etc. Unităţile comerţului de stat din Giurgiu, Olteniţa şi Urziceni au obţinut rezultate bune în aprovizio­narea cu mărfuri solicitate de cum­părători, astfel că în cursul anului trecut volumul desfacerilor s-a ridicat la 542 milioane lei. La rea­lizarea acestor succese au contribuit, după cum preciza deputatul Costel Pădurăreanu, directorul Direcţiei judeţene comerciale, măsurile de extindere a reţelei comerciale, precum şi modernizarea a 60 de unităţi din reţeaua existentă. Rezultatele bune obţinute în eco­nomia locală sunt, de asemenea, consecinţa măsurilor luate de Co­mitetul executiv al Consiliului popular judeţean pentru diversi­ficarea producţiei, valorificarea superioară a resurselor de materii prime şi materiale, permanentiza­rea legăturilor între unităţile pro­ducătoare şi cele de desfacere a bunurilor de consum. Deciziile prin care au fost sporite atribuţiile Marin Cojocaru­ şi Nicolae Mladen, ajustori S.D.V. la Şantierul Naval Giurgiu, lucrînd la maşina de tăiat ţeava din abraziv, maşină confecţionată de ei. Foto :­s. noku OLIMPIADA TINERILOR MECANIZA­TORI Manifestare deve­nită tradiţională, O­­limpiada tinerilor mecanizatori a în­trunit duminică la faza judeţeană a concursului un mare număr de partici­panţi. Amploarea a­­cestui concurs este oglindită şi de fap­tul că la faza de masă au participat mai bine de 2..000 tineri mecanizatori din judeţul nostru. La S.M.A. Cioro­­girla s-au prezentat duminică dimineaţa cîştigătorii fazei de masă a concursului, adică cei care s-au clasat pe locurile 1 in fiecare S.M.A. sau I.A.S. Au fost invitaţi, de aseme­nea, şi cei care au ciştigat locurile 2 şi 3., erau prezenţi activişti ai organi­zaţiilor V.T.C., pre­şedinţi ai organiza­ţiilor sindicale, teh­nicieni şi ingineri din unităţile agri­cole de stat. în sala de festivităţi a uni­tăţii gazdă a con­cursului au fost peste 300 de tineri mecanizatori şi alţi invitaţi. In prima parte, participanţii la a­­ceastă manifestare au audiat expunerea tov. Marin Manoles­­cu de la Ministerul Agriculturii si Silvi­culturii privind or­ganizarea muncii in agricultură a tov Ion Bianu, cerce­tător principal la Institutul de cerce­tări pentru mecani­zarea agriculturii a înfăţişat celor pre­zenţi caracteristicile noilor tipuri de tractoare şi maşini agricole, folosindu-se in expunerea sa şi de diapozitive. în continuare, concursul propriu zis al Olimpiadei s-a desfăşurat în cadrul a 17 posturi de lucru organizate în halele S. M. A. Ciorogîrla concurenţii fiind a­­sistaţi de către ca­drele tehnice de spe­cialitate de la uni­tatea gazdă. Profe­sori examinatori ing. Victor Neagu de la Centrul de instrui­re şi perfecţionare a cadrelor din agri­cultură de la Ştefă­neşti şi ing. şef A­­lexandru­­ Gherman de la S.M.A. Cioro­­girla. — Aveţi la dispo­ziţie 15 pînă la 30 de minute. Ce su­biect aţi tras ? Concurenţii îna­poiază plicurile cu subiectele la care vor trebui să răs­pundă şi se apucă de treabă. La f­iecare post de lucru tinerii mecanizatori dau e­­xamenul maturităţii verificînd şi punînd la punct pompa de injecţie, direcţia, sistemul de ungere, instalaţia hidraulică, sau alte elemente ale tractoarelor. Mi­nutele se scurg sub tensiune. Fiecare vrea să cîştige cît mai mult din timpul a­­fectat probei meca­nice. Proba practică a fost trecută cu bine de 8 tineri me­canizatori care s-au prezentat pe scena clubului pentru a răspunde şi la în­trebările teoretice — Ştefan Bucată (S.M.A. Ştefăneşti), Ştefan Gheorghe (S.M.A. Tărtăşeşti), Nicolae Muşat (S.M.A. Budeşti), Constantin Manola­­che (S.M.A. Cioro­­giria), Paul Niţu (I­A.S. Urziceni) ,Marin Gheorghe (I.A.S. Fundeni), A­­lexandru Păun (S.M.A. Urziceni), Ion F­ereșteanu (S.M.A. Giurgiu). într-o atmosferă en­tuziastă, specifică unor asemenea con­cursuri, se dau răs­punsuri argumentate și precise. Punctajul acordat de juriu a situat pe primul loc la Olim­piada tinerilor meca­nizatori (faza jude­ţeană) pe Alexan­dru Păun de la S. M. A. Urziceni cu 920 de puncte. Pe locurile 2 şi 3 s-au clasat Constan­tin Manolache de la S.M.A. Ciorogîrla (635 puncte) şi respectiv Marin Gheorghe de la I.A.S. Fundeni (885 puncte). Cîşti­­gătorilor concursu­lui le-au fost acor­date diplome şî pre­mii în bani. Un alt cîştigător al concursului a fost agricultura care va dispune de tineri mecanizatori mai bine pregătiţi, buni cunoscători ai maşi­nilor pe care le con­duc şi minunase. I. NACIU — Cînd zicem telefon, imediat ne gîndim la ... ton. Apropo de a­­cesta cu ce „ton“ a debutat tele­fonia județului în acest an ? — Noi zicem, bun. Pentru că baza unei treceri pe o treaptă nouă calitativă a întregii activi­tăți a fost pusă de colectivul nos­tru încă din 1970. Acesta a fost anul rentabilizării serviciilor noas­tre P.T.T.R., prin reducerea chel­tuielilor la fiecare 1000 lei „pro­ducţie“. Astfel, şi la noi ca de alt­fel in toate ramurile producţiei materiale investiţiile de muncă socială, se justifică acum econo­­miceşte.­­ Vă rugăm să ne enumeraţi citeva din realizările cu care aţi Încheiat cincinalul trecut. — O apreciere generică ar fi aceea că cincinalul pe care l-am INTERVIUL NOSTRU TELEFONI­C-1971 şi in perspectivă • EXTINDEREA CENTRALELOR TELEFONICE DIN GIURGIU, OLTENIŢA^ BUFTEA •^AUTO­MATIZAREA VA PĂTRUNDE ŞI MAI MULT ÎN REŢEAUA TELEFONICĂ RURALA • LA HOTARELE, VA FI ÎNLOCUITA ACTUALA CEN­TRALĂ TELEFONICĂ AUTOMATĂ • MODER­NIZĂRI DE INSTALAȚII LA GREACA ŞI GIRBOVI • NI SE PROMITE UN „TON“ MAI BUN ȘI MAI PROMPT ATUNCI CÎND RIDICĂM RECEPTORUL. 9 în toate domeniile de activitate se exprimă în aceste zile opț­­i­uni, păreri, propuneri, se fac planuri cu privire la ceea ce va trebui­­ să însemne, în lumina indicaţiilor Congresului al X-lea al P.C.R. şi­­ al recentelor documente de partid, ridicarea calitativă a întregii ac­­t­­ivităţi economice. 9 în acest angrenaj complex, telefonia ca şi celelalte mijloace de­­ comunicare la distanţă, rapide şi clare, îşi au un loc bine determi-­­ nat decurgînd din înseşi necesităţile sistemului informaţional ce se­­ va dezvolta şi afirma cu precădere în acest nou cincinal pe care­­ l-am început. Judeţul Ilfov se bucură de o reţea proprie de telefoane ce a cu- 9 noscut îmbunătăţiri substanţiale în anii 1966—1970, cu un salt cali- 9 tativ deosebit in anii ce au urmat noii organizări administrativ-te­­£ ritoriale a ţării. 9 O convorbire purtată zilele trecute cu rov. ing. RADU JEAN,­­ directorul Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii — Ilfov, — 9 ne-a pus în curent cu cîteva din acţiunile deja începute şi noutăţile­­ care privesc telefonia în acest an şi în perspectivă, precum şi cu­­ îmbunătăţirea continuă a serviciilor către abonaţi, unităţi economice­ ­ şi cetăţeni. De pentru curenţi purtători cu cite 12 căi în direcţia Bucureşti — Bolintin Vale şi Bucureşti — Buftea. Cu cite o cale Bucureşti— Clejani şi Valea Argovei—Brăneşti. Intre Bucureşti şi Giurgiu s-a instalat un sistem de 24 căi, iar pe direcţia Urziceni s-au înlocuit circuitele fizice cu sisteme de cu­renţi purtători. S-au realizat de a­­semenea zeci de noi legături tele­fonice determinate de nevoile eco­nomice şi de solicitările cetăţenilor între numeroase localităţi rurale ca Bolintin, Vărăşti, Brăneşti, Ba­­loteşti, Fierbinţi şi altele.­­ Fiindcă v-aţi referit la apre­cieri de ansamblu vă rugăm să ne daţi, pe scurt, şi caracteristica ge­nerală pe care o va avea telefo­nia judeţului în acest an precum şi in cincinalul pe care l-am în­ceput. — Da, 1971 a început ca an al extensiei centralelor telefonice în majoritatea oraşelor judeţului, în pas cu cerinţele dezvoltării econo­mice, cu creşterea gradului de ur- bani­zare şi deci a cerinţelor tot mai sporite de confort ale cetăţe­nilor. La Giurgiu de exemplu, vor în­cepe lucrări de extindere a actua­lei centrale automate cu încă 1000 de linii. Iar în aşezările rurale Interviu consemnat de­ M. ŞTEFĂNESCU (Con­tinitar d­in pag. a 3-a) încheiat s-a caracterizat prin ex­tinderea în oraşele şi comunele judeţului a numărului de circuite telefetrice prin instalarea de siste­ ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şe­dinţa Consiliului de Stat, prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratifi­carea Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedin­tele Comisiei pentru politică ex­ternă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţio­nale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decre­te, primite spre examinare din par­tea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedin­tele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie co­laborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1979, este rezulta­tul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţă­rile noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pen­tru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi priete­nie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bu­nă vecinătate şi de colaborare în­delungată dintre ţările noastre. A­­ceastă colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpîni­­rii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii con­strucţiei socialiste prietenia şi co­laborarea dintre România şi Bul­garia se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de as­tăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimenta­rea legăturilor dintre statele noas­­tre şi dintre toate statele din Bal­cani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi cola­borării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toa­te statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socia­liste baza trainică a asigurării pro­gresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvol­tării independente a fiecărei na­ţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregu­lui sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o pe­rioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polo­nia şi Bulgaria pe de altă parte­­ avem convingerea că aceasta con­tribuie la cauza asigurării secu­rităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toa­te statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tra­tatului de prietenie, colaborare, şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbateri, pro­iectele­ respective, următoarele de­crete : decretul privind autoi ./.area şi funcţionarea în Republica So­cialistă România a reprezen­tanţelor firmelor comerciale­­ şi organizaţiilor economice străine ; decretul privind înfiinţarea,­­ orga­nizarea şi funcţionarea Ministeru­lui Agriculturii,­ Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Apelor, decre­tul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloa­celor­­ de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, pre­cum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţa­­­rea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acor­dul cu privire la salvarea astronau­­ţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi r­estituirea obiectelor lansate în­ spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil exa­minate și avizate favorabil de co­misiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul finlandez După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, gu­vernul Finlandei a dat publicităţii un Aide-memoire care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de secu­ritate cu Ministerul Afacerilor Ex­terne al Finlandei, în vederea tre­cerii la schimburi de vederi în a­­ceastă chestiune în cadrul unor reu­niuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cu­noştinţa guvernului român pe cale diplomatică­ La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspun­sul verbal de principiu la proble­mele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Fin­landei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia la Aide-memoire-ul guvernu­­rului Finlandei. După ce se subliniază că propu­nerile conţinute în documentul fin­landez au fost examinate cu aten­ţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele con­tinentului european, pe baza prin­cipiilor unanim recunoscute ale su­veranităţii şi independenţei naţio­nale, egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne şi avanta­jului reciproc, a respectării dreptu­lui fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intere­selor şi aspiraţiilor sale vitale. In concepţia guvernului R. S. Româ­nia, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum şi de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanţia deplină că se află la adăpost de orice primej­die de agresiune sau de orice alte acte de folosire a forţei sau de ameninţare cu forţa şi să asigure dezvoltarea lor paşnică într-un cli­mat de destindere, înţelegere şi colaborare. Pentru înfăptuirea acestui dezi­derat, după părerea guvernului ro­mân, în prezent este necesar să se treacă neîntîrziat, fără nici un fel de condiţii prealabile la pre­gătirea practică şi convocarea con­ferinţei pentru securitate şi cola­borare în Europa. Consultările în­treprinse de guvernul român în­dreptăţesc aprecierea că sunt întru­nite condiţiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bila­terale, să se abordeze probleme­le concrete ale pregătirii confe­rinţei într-un cadru multilateral, prin organizarea de reuniuni pre­gătitoare cu participarea repre­zentanţilor autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate“. Arătînd că în pregătirea Confe­rinţei este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă faţă de toate propunerile de natu- ■ ră să promoveze securitatea şi co­operarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existen­te într-un spirit realist va permite soluţionarea lor treptată în inte­resul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor no­bile ale instaurării păcii, securităţii şi colaborării pe continent. Aceas­ta presupune participarea directă şi activă a tuturor statelor inte­resate, în condiţii de deplină ega­litate, la toate fazele pregătirii, or­ganizării şi desfăşurării primei conferinţe pentru securitate şi co­operare în Europa, ca şi ale celor ce vor urma“. Subliniind că România urmăreş­te cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relaţiilor intra statele europene şi însănătoşirea at­mosferei politice pe continent şi este gata să coopereze cu Finlan­da în promovarea iniţiativelor o­­rientate spre înfăptuirea acestor scopuri, în răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei în vederea începerii dis­cuţiilor asupra organizării confe­­rinţei europene în cadrul unor reuniuni multilaterale. în acest sens au fost date instrucţiuni co­respunzătoare ambasadorului R­S. România la Helsinki“. In încheiere se arată că, în spi­ritul politicii sale generale de pa­ce şi colaborare, guvernul Repu­blicii Socialiste România va con­tinua să militeze cu hotărîre, prin măsuri şi acțiuni concrete, pentru instaurarea şi dezvoltarea unor ra­porturi de bună vecinătate şi înţe­legere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securităţii şi colaborării în Europa şi în iu­nie. La încheierea primei elesi a Festvalului teatrelor de păpuşi „Vasilache 70" O medalie da pentru păpuşarii din şi una de argint din Petrăchioaia Premiul pentru cel mai bun spectacol, medalia de aur titlul de laureat al primului Festival „Vasilache 70" — formaţiei Casei de cultură din Giurgiu (Citiţi amănunte in pag. a 3-a)

Next