Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-20 / nr. 6781

Pag. a 2-a ARTIŞTII PLASTICI GIURGIUVENI şi... cîteva cazuri izolate­ ­PE MARGINEA EXPOZIŢIEI JUDEŢENE DE ARTĂ PLASTICĂ­ Nu-mi amintesc să fi fost de prea multe ori la Giurgiu şi să nu gă­sesc sala de expoziţii cu pereţii împodobiţi de lucrări de artă. Aici vernisajele au intrat în circuitul cultural firesc al oraşului, fie că este vorba de expoziţii personale, de grup sau aniversare. Primul municipiu al judeţului este un oraş cu o reală pulsaţie artistică. Şcoa­la populară de artă, condusă cu atita devotament şi pricepere de profesoara Elena Nuţeanu, nu dure niciodată lipsă de elevi. In ceea ce priveşte arta plastică a amatorilor, lucrurile se desfăşoară cum este firesc să se desfăşoare , atita vre­me, că există preocupare şi interes pentru dezvoltarea talentelor exi­stente, nu e de mirare că aceste talente înfloresc atit de frumos uneori surprinzător de împlinite, la Giurgiu. Ultima expoziţie judeţeană de artă plastică nu face decât să con­firme cele afirmate: expoziţia ,,judeţeană“ este în fond o expozi­ţie a elevilor Silviei Jelescu şi ai lui­ Tiber­iu Marianov. Lucrările lui Petrişor Berbec, Marin Marinei, Secară Mihai, sau ale Marianei Şo­­vărel, Mihaela Pitulice, Irina Dănuş, Daniela Florescu, ca să dau numai cîteva exemple, dovedesc maturi­tate plastică şi talent. Ce facem însă cu restul centre­lor din judeţ — cele care există sau cele care... ar trebui să exis­te ? Să ne înţelegem. Nu suntem­ deloc partizanii „activităţii“ cu orice preţ, acolo unde n-ai cu cine activa — de altfel parcă şi terme­nul sună impropriu cînd este vor­ba de artă, amatoare sau nu. Dar iarăşi este greu de crezut că nu­mai la Giurgiu există datele obiec­tive pentru activitatea unor cercuri de artă plastică. O expoziţie de­ artă plastică a judeţului Ilfov, fără nici un reprezentant din Olteniţa sau Urziceni, din Buftea sau din­­tr-una (măcar) din comunele mari, care în alte domenii ale artei ne reprezintă cu cinste, nu se poate situa în graniţele propriei sale ti­tulaturi. Cu atit mai mult cu cit la Olteniţa, de pildă, există des­tui oameni talentaţi care activează în cercul de la Clubul S.N.O. Oare Consiliul judeţean al Sindicatelor n-a vrut să colaboreze la această expoziţie judeţeană? Am văzut cîteva lucrări frumoase ale u­­nor expozanţi — izolaţi — din co­mune unde de fapt nu există un cerc plastic, o preocupare pentru depistarea de talente şi educarea lor. Ca de pildă pictura naivă prac­ticată de Savu Alexandru din Po­­ienari-Ulmi sau sculptura lui Scurtu Petre din Roşu. Cazuri izo­late, repet, care atestă insă că nu numai la Giurgiu se pot infilni oameni îndrăgostiţi de artă. Ştim că sunt greutăţi, că nu există cadre de specialitate suficiente (deşi la urma urmei fiecare comu­nă are cel puţin un profesor de desen care s-ar putea dedica aces­tei frumoase munci) dar nici unul din aceste argumente nu scuză... absenţa oraşelor mai mari ale ju­deţului, care au Case de cultură, licee şi aşa mai departe. Dacă ac­ceptăm că nicăieri nu există talen­te demne de a se dezvolta şi a fi expuse, nu e nici un regret. Dar ce logică poate accepta aşa ceva este mult mai firească — din pă­cate — ipoteza că nu există o re­ală preocupare nici la centru — respectiv Casa de creaţie, nici la căminele culturale şi casele de cultură respective. De la Casa de creaţie am aflat că s-au trimis instrucţiuni privind­ ex­poziţia, peste tot. Dar aici nu despre instrucţiuni este vorba, ci despre faptul că certurile de aria plastică din judeţ sunt sublime, măreţe, vorba clasicului dar... lip­sesc cu desăvârşire! Nu cred­­ că există­ for cultural judeţean care să nu cunoască această realitate de fapt dar măsurile intirzie să apară. De pildă , vorbeam intr-un articol, de cur­ind, despre „şcoala de la Bolintin-Vale“ a elevilor îndrumaţi de pictorul Vasile Chinski. Am văzut acolo prea multe lucrări re­marcabile ca să nu mă întreb dacă aceşti copii, odată depăşind vîrsta adolescenţei n-ar putea fi îndru­maţi mai departe, să-şi dezvolte vocaţia. „România este o ţară de pictori" exclama încîntat marele critic de artă francez Henri Focillon, şi este­ păcat că la noi in judeţ, numai intr-un singur oraş să înflorească artele frumoase. Metodiştii Casei de creaţie — Neculiţă Secrieru de pildă, el însuşi un atit de talentat pictor! — ca şi directorii Caselor de cultură, ai căminelor culturale şi profesorii de specialitate n-ar avea de fapt decit să caute , fără doar şi poate există şi pe melea­gurile noastre oameni cu sufletul „otrăvit“ de poezia formelor şi cu­lorilor. Restul ar urma de la sine. SMARANDA JELESOF Răspunzind cerinţelor specifice ale tineretului O experienţă bună privind di­versificarea activităţii a acumulat în ultimul timp comitetul U.T.C. al întreprinderilor şi instituţiilor, judeţene, care asigură celor a­­proape 3.000 de tineri un spri­jin substanţial în realizarea unor acţiuni variate. Ţinind seama de faptul că fie­care organizaţie are dreptul de a-şi alege singură acţiunile la care tinerii doresc să participe şi ,ştiind că la nivelul comitetu­lui se mai organizează zilnic şi alte­­ acţiuni, am adresat tova­răşei­ TUDORA ION prim se­cretar al comitetului amintit, ur­mătoarea întrebare : — Acţiunile pe care le organi­zaţi, la nivelul comitetului, nu se suprapun celor din organiza­ţii ? ! — De ,la inceput pot să vă spun că­­nu, din două motive! ' mai întîi’, pentru că la nivelul organizaţiilor nu sunt aceleaşi ac­ţiuni, iar' ceea ce organizăm noi constituie­­un răspuns la propu­nerile făcute de tineri cu prile­jul dezbaterii documentelor Con­gresului al IX-lea al U.T.C. — Ne puteţi oferi cîteva exem­ple ? — Desigur- De pildă, econo­miştii. Cu această categorie de tineri noi am organizat activităţi speciale la comitet, mai ales în ceea ce priveşte informarea cu unele probleme actuale din do­meniul economiei, ştiinţei, şi cul­turii contemporane, româneşti şi universale. Cu tinerii de la I.T.A., I.R.E.R., întreprinderea de foraj unde există organizaţii numeroa­se, la nivelul comitetului orga­nizăm trimestrial, ziua fruntaşe­lor în producţie, aceasta, bineîn­ţeles, în colaborare cu sindicatul. — După cite ştim, comitetului al cărui prim secretar sînteţi, i se subordonează o organizaţie foarte tinără şi foarte numeroa­să, aceea a Liceului pedagogic. Ce sprijin oferiţi pregătirii mul­tilaterale a viitorilor dascăli ? — La Liceul pedagogic, există o experienţă bună în alegerea, ca şi în realizarea activităţilor. Noi am intervenit mai mult, în ceea ce priveşte pregătirea poli­tică a elevilor, atunci cînd ni s-a cerut sprijinul. Spre exem­plu, aici, se solicită periodic răs­punsuri la diferite întrebări pri­vind unele noţiuni cu care ope­rează ştiinţele politice, şi astfel, a fost iniţiată o acţiune perma­nentă intitulată „Dicţionar poli­tic“. Noi asigurăm specialiştii ca­re dau răspunsuri competente nu numai în explicarea noţiuni­lor ca atare, ci oferă consultaţii ample, integrînd noţiunile res­pective în contextul unor feno­mene ale epocii care le-a gene­rat, explicînd astfel, în detaliu, sensul şi semnificaţia acestor no­ţiuni. — Cunoaştem că în întreprin­derile şi instituţiile judeţene, în specificul activităţii, un rol deo­sebit ii are cunoaşterea şi apli­carea corectă a legalităţii socia­liste- Ce aţi întreprins în acest sens cu tineretul ? — Comitetul nostru a organi­zat un ciclu de expuneri inti­tulat Cultura civismului. Perio­dic, organizăm întâlniri cu depu­taţi, jurişti cu experienţă, care prezintă expuneri şi dau consultaţii, răspund la o serie de întrebări în diferite proble­me privind legalitatea socialistă. G. BAJENARU RADIO MARTI­E APRILIE PROGRAMUL I 14 00 compozitorul săptâminii; Antonio Vivaldi ; 14,00 Balade şi cîntece populare ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Duete din operete ; 15,20 Muzică simfonică ; 15,42 Piese vo­cale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 16,15 Cintecul săptă­mînii ; 16,30 Muzică ușoară de com­pozitori români ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Radioenciclopedie pen­tru tineret; 17,30 Concert de mu­zică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 La micro­fon Ion Bogza 20,55 Ştiinţa la zi­­ 2100 Bijuterii muzicale ; 31,25 Con­semnări ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteoro­logic. Sport ; 22,30 Cavalcada rit­murilor; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Cavalcada ritmurilor — continuare ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de știri ; 14,05 Mu­zica populară ; 14,30 Memoria pă­mintului românesc ; 15,00 Melodii ; 15,20 Cintece populare ; 15,30 Radio­­şcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo—rutier ; 16,15 un șlagăr pes­te ani — muzică uşoară ; 16,30 Cro­nica săptămînii muzicale ; 16,55 Sfa­tul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Itinerar folcloric muzi­cal ; 17,30 Tezaure ; 17,50 O melo­die, trei interpretări ; 18,00 Publi­citate radio ; 18,20 Muzica de-a lun­gul veacurilor; 18,55 Partidului, ini­ma şi versul ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Cintecul e pretutin­deni ; 19,30 Ediţie radiofonică ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Mic dic­ţionar de operă, litera B ; 20,30 Pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate ; 20,50 Cintă Nini Rosso ; 21,00 Buletin de ştiri ; 21,05 Muzică simfonică ; 21,30 Aten­ţiune, părinţi ; 21,50 Arii din ope­rete ; 22,00 Jazz ; 22,30 Evocări li­terare ; 22,50 Microrecital Aura Ur­­ziceanu ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Sunt compozitor ; Franz Liszt ; 23,45 Recitalul sopranei Virginia Manu ; 0,10 Muzică simfonică ; 0,55—­1, 00 Buletin de ştiri. MIERCURI 21 APRILIE PROGRAMUL I 6,00 De la 6 la 9,30 ; 9,30 Viaţa cărţilor (reluare) ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară ; 10,30 Vreau să ştiu ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Orchestra Ray Conniff ; 11, 15 Semicentenarul P.C.R. ; 11,35 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Du­nării ; 12,00 Cîntă Helena Hondrac­­hova ; 12,10 Un interpret şi rolu­rile sale ; 12,30 Intîlnire cu melo­dia populară şi interpretul prefe­rat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,05 Avan­premieră cotidiană ; 13,27 Rebus me­lodii. PROGRAMUL : 8,00—3,10 Program muzical de di­mineaţă ; 8,10 Tot înainte ; 8,25 Mari Interpreţi ; 9.00 Cîntece des­pre Lenin ; 9.10 Curs de limba ger­mană ; 9.30 Buletin de ştiri ; 9.33 Orchestrele de muzică populară din Giurgiu şi Roşiorii de Vede ; 10,00 Muzică simfonică ; 10,35 Muzică u­­şoara ; 11,00 Din muzica popoare­­ lor ; 11,20 Au fost melodiile zilei ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidia­nă ; 12,15 La microfon Amalia Ro­driguez 12,30 Operetă ; 13,00 Radio­jurnal ; 13.15 Concert de prinz. TEATRE Lahme, ora 19,30 : Opera Română Satana, ora 19,30 : Teatrul de Ope­retă Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie Viraj periculos, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Stu­dio) Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul sta­­titic-muzical „C. Tănase“ (Sala Vic­toriei) Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C.I. Nottara“ (Sala Magheru) Freddy, ora 19,30 : Teatrul Giulești Seară literar-muzicală dedicată lui Mordechai Ghebirtiy, ora 19,30 : Tea­trul Evreiesc de Stat. Fetele Didinel, ora 19,30 : Teatrul de Revistă şi Comedie „Ion Vasilescu“ Circul Mare din Moscova, ora 19,30: Circul „Globus“ CINEMATOGRAFE Zestrea domniţei Ralu Patria (10; 13; 16; 13,45; 21,15); Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Modern (9; 11.15; 13.30; 18; 18.15; 20.30). Haiducii lui Şaptecai — Zestrea dom­niţei Ralu, Favorit (9; 12.30; 16; 19.30). Haiducii lui Şaptecai, Central (9.10;. 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Trimis extraordinar: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Domiciliul conjugal: Capitol (9.30; 11.45; 14; 16.30; 18.45; 21.) Mihai Viteazul: Lumina 9.45; 15. 19); Înfrăţirea intre popoare (15. 19); Dru­mul Sării (15. 19); Floreasca (15.30; 19.30) ; Butch Cassidy şi Sundance Kid: București (8.30; 11; 13.30; 16; 18.30; 21); Melodia (8.45; 11; 13.30; 16; 18.30; 20.45) Sunetul muzicii: Festival (9; 12.30; 16.15; 20.15). Mexic ’70: Timpuri Noi (19.15; 11.15; 13.15; 15.15; 17.15; Lem­n documente, fapte, amintiri — In împrejurimile Fichtelbergului: (19.15; 20.45). Cei trei care au speriat vestul : Ex­celsior (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15); Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Flamura (9; 11.15; 13.30; 16; 10.15; 20.30) . Secretul din Santa Vittoria: Grivita (0;11.45; 15; 17.45; 20.30); Mioriţa (9; 11.45; 14.30; 17.15; 20). Doar un telefon : Buzeşti (15.30; 18; 20.30) Eliberarea: Dacia (8.45 — 19.30 In continuare) Preţul puterii: Bucegi (10. 16; 18.30; 20.30) ; Lira (15.30; 18; 20.15); Giuleşti (15.30; 18; 20.30). Vagabondul: Unirea (10. 16; 19.30). Clanul sicilienilor: Ferentari (15.15; 17.45; 20.15); Munca (15.30; 18; 20.15). Trandafiri roşii pentru Angelica : Pacea (15.45; 18. 20) Tripla verificare: Crîngaşi (15.30; 18; 20.15) Adio, Granada !: Volga (9.30; 11.30; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Poienile roşii: Viitorul (16; 18. 20). . O duminică In familie: Moşilor (16; 18. 20). Renegata: Flacăra (15; 17.30; 20). Cinci pentru infern: Cosmos (15.30; 18. 20.15). Los Tarantos: Aria (10; 11.45; 13.30; 15.15; 13. 20.15); Rahova (15.30; 18. 20.15 Băieţi buni, băieţi răi: Vitan (15.30; 18. 20.15) Trec zilele: Progresul (16. 18. 20). Genoveva de Brabant: Cl­ubul uzi­nelor Republica (rulează sîmbăta şi duminica). Inceput PTL: Laromet (15.30; 17.30; 19.30). GIURGIU Bucureşti : Tripla verificare Lumina : băieţi buni, băieţi răi OLTENIJA Flacăra : Drum periculos S.N.O. Vieţi uscate URZICENI Pacea 7 Gustul mierii BUH­EA Libertăţii : Ziaristul (seria I şi II) BOLINTIN Luceafărul : Haiducii Institutul meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore vremea in general frumoasă, cerul va fi va­riabil. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 3 și 5 grade, iar maxima în­­■tre 15 și 17 grade. In următoarele 3 zile . Vreme în­ general frumoasă și în încălzire, ce­rul va fi variabil, vint slab pină la potrivit. Temperatura în creștere. I A In construcţie. • La Timişoara s-a deschis un nou şantier, in incinta căruia va fi construită o întreprindere de prefa­bricate din beton. Viitoarea între­prindere va realiza anual peste 80 000 mc de prefabricate, intr-o lar­gă gamă de sortimente destinate construcţiilor industriale. ­ TELEVIZIUNE MARTI­­U APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneu­­emisiune de actualitate n­uzicală. 18.30 Toate pinzele sus — emisiinas pentru pioneuri 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani în 50 de evocări 20.20 intermezzo folcloric cu Ma­rin Chisăr 20,30 Seară de teatru î „Febre"­­* Horia Lovinescu 21,50 Muzică ușoară 22,10 Prim plan. Teodor Toivî — inginer proiectant-șaf la Uzinste „1 Mai“ din Ploiești 22,40 Telejurnalul de noapte STEAGUL ROŞU De ce n-a oprit autocamionul la semnal ? Aflaţi in serviciu de patrulare, lucrătorii postului de miliţie Cor­­netu au văzut gonind autocamio­nul nr. 21-IF-1801 încărcat cu mobilă. Făcîndu-i semn şoferu­lui să oprească pentru control, acesta a dat viteză şi a pornit-o spre comuna Ogrezeni. Ajuns din urmă, şoferul Vasile Roşea tocmai se apucase să descarce mobila la magazinul local. Cînd miliţia, a trecut la controlul ac­telor de însoţire a mărfii s-a constatat că avizele de expediţie erau falsificate. In această situaţie, ofiţerul in­structor şi lucrătorii miliţiei pos­tului Cornetu, cu sprijinul mili­ţiei din Ogrezeni, au trecut la verificarea gestiunii responsabi­lului secţiei de tîmplărie — Cio­­rogîrla, de unde fusese expedia­tă mobila, descoperind 8 so­fale în plus, neînregistrate in evidenţă, 14 canapele „Diham“ lipsă, 1 birou cu corp în plus, netrecut în evidenţe, 2 mese şi 125 de taburete lipsă în gestiune. Delapidare, de­şi uz fals S-au definitivat cercetările in cauza cu un prejudiciu de 184.369 lei, comis de Georgeta Agapie, fostă gestionară a libră­riei din comuna Radovanu, în­vinuită de infracţiunile de dela­pidare, fals material, fals intelec­tual, uz de fals şi neglijenţă in dauna avutului obştesc. Cercetările efectuate au stabi­lit că fosta gestionară a sustras sistematic timp de 5 ani, diferi­te sume de bani din gestiune cu care acumula bunuri şi efectua cheltuieli care depăşeau venitul său legal. Contabilul şef al cooperativei, Dumitru Mustăţea, a delegat în mod intenţionat pentru inventa­rieri la librărie persoane necom­petente ce au putut fi duse de nas, prin modificări de cifre, de Georgeta Agapie, în cauza respectivă s-au reţi­nut şi infracţiunile de favoriza­re a delapidării, fals intelectual şi neglijenţe în serviciu, comise de Dumitru Mustăţea, fostul con­tabil şef al cooperativei, şi de neglijenţe în serviciu pentru în­vinuiţii Marin Muşat, Florica Miloagă, Ion David, Aurel Mus­­teţea, Constantin Dragu şi Gheorghe Vulpescu care au efec­tuat în mod defectuos inventa­rele şi controalele gestiunii libră­riei. Săritura cu... obstacole Dintr-un tren de marfă ce in­tra în ţară din R.p. Bulgaria a sărit, zilele trecute un om care la identificare s-a dovedit a fi Dumitru Crăciunescu, ajutorul mecanicului de locomotivă­­Asu­pra „săritorului“ s-au găsit di­ferite obiecte provenite din țara vecină pe care le-a sustras, prin fapta sa, de la controlul vamal. Cercetările au stabilit că ajuto­rul de mecanic a pus la cale săritura, pe care o bănuia fără... obstacol, cu ajutorul mecanicului de tren, Petre Buga. Cu ocazia efectuării unor percheziţii la do­miciliul celor doi asociaţi la con­trabandă şi speculă s-au găsit di­verse obiecte nedeclarate la in­trarea în ţară. Cei patru care au „speriat" un autobuz In ziua de 8 aprilie a.c. in autobuzul I.T.B. 32 B-1494 care circula pe traseul Bucureşti — Mihăileşti au urcat patru indi­vizi care de îndată s-au aruncat asupra unor călători din maşină. In încăierarea iscată au apărut şi cuţite cu care noii veniţi a­­meninţau în dreapta şi în stingă. Cetăţenii şi şoferul au părăsit maşina pentru a cere ajutor. După ce au spart geamurile autobuzului şi au luat bani pro­veniţi din încasări şi bilete de călătorie cei patru au reuşit să se facă nevăzuţi. Măsurile operative luate de lucrătorii miliţiei Mihăileşti au dus la identificarea huliganilor în persoana lui Petre Visarion­­ Gagiu, Nicolae Constantin, Gică Constantin şi Marchidan Gagiu, toţi domiciliaţi în comuna Mihăileşti. Primii doi infractori au fost reţinuţi, luîndu-se măsuri de urmărire şi prindere a celor­lalţi doi care, în prezent, sunt dispăruţi de la domiciliu­ fals INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ La premiera noului film românesc „PRINTRE COINELE VERZI" Incepînd de astăzi, un nou film românesc va rula pe ecranele cinematografelor noastre. Este vorba de filmul „Printre colinele verzi“, ale cărui scenariu și regie poartă o singură semnătură : Nicolae Breban. Aseară a avut loc premiera, prilej cu care am solicitat unora dintre interpreţi cîteva scurte declaraţii. DAN NUŢU : „Despre emoţiile pe care le-am trăit atunci cînd am fost solicitat să joc în filmul lui Nicolae Bre­ban v-am vorbit dv., cititorilor ziarului „Stea­gul roşu“, nu cu mult timp în urmă. (Buftea , șantier cinematografic). Nu vă pot refuza, a­­cum, o nouă confesiu­ne. Paul, personaj in­terpretat de mine, are — credeți-mă, cu greu o recunosc — mult mai multe fațete în romanul „Animale bolnave" de­cit am putut să-i contu­rez în film. Este, pur și simplu, mult mai bolnav în carte decit îl pot face eu. Aş vrea să vă mai spun cîteva cuvinte şi despre Nicolae Bre­ban, scenaristul şi regi­zorul acestui film. M-a surprins sâ-i descopăr calităţi care depăşesc cu mult condiţia unui scriitor, adevărate sub­tilităţi regizorale pre­cum şi, cum spunem noi, o mină bună în lucrul cu actorii". ION CARAMITRU : „Am făcut un mic ac­cident cu maşina la Ti­miş. Echipa lui Breban începuse filmările la Braşov. Aşa ne-am... întîlnit. Mi s-a propus un rol. Am acceptat. Sînt convins că am rea­lizat cel mai interesant rol din cariera mea cinematografică. Atît cartea, cît şi scenariul, m-au cucerit dintru început prin echilibrul bine conturat dintre realitate şi metaforă. Şi mai e ceva : acuta senzaţie de adevăr pe care o trăieşti atunci cînd începi să cunoşti lume­a... „animalelor bolnave". EMILIA DOBRIN : „Printre colinele verzi" este, în ceea ce mă priveşte, filmul meu. Am mai apărut pe ma­rele ecran de cîteva ori dar abia acum, cu acest rol, pot spune că trec adevărata probă a... „focului". Aştept, emo­ţionată, cu inima cît Cinci minute cu interpreţii, pur şi simplu, o adevă­rată plăcere de a-l avea pe scriitorul Nicolae Breban la „pupitrul" re­gizoral. Deşi nu se obişnuieşte să faci anti­cipări, mai ales atunci cînd nu eşti protagonist, mai ales atunci cînd nu vezi filmul decit la ma­sa de montaj, mai ales... eu cred totuşi într-un succes al filmului". ION DICHISEANU: „Nicolae Breban mi-a vorbit despre rolul pe care avea să mi-l în­credinţeze. M-a convins. Am acceptat cu multă bucurie. Apoi am citit scenariul. Şi, în cele din urmă, pentru „comple­tare“ am început lectu­ra romanului „Animale bolnave“, pe care nu reuşisem să-l mai gă­sesc în librării. Este foarte interesant să co­laborezi cu un singur om, să joci într-un film de autor. Acest gen de film este o încercare dificilă. Cu atît mai mare va fi cota de aplauze care va reveni autorului lui". A. TAUTU Foto A. POPOVICI un purice, verdictul dv., al publicului, precum şi, de ce aş ascunde, păre­rea criticilor. Pentru mine înseamnă enorm de mult acest rol şi, de la sine înţeles, am făcut totul ca să nu... mă uitaţi, ca să vă plac". ION BESOIU : „Nu interpretez un rol prin­cipal. Ceilalţi doi „Ioni" au fost mai norocoşi (Dichiseanu, Caramitru). Cu toate acestea, sunt foarte fericit că am ju­cat în filmul „Printre co­linele verzi". A fost: Casa memorială „Mihail Kogălniceanu“ Casa din Iaşi in care a locuit Mihail Ko­­gălniceanu va deveni, prin grija cercetătorilor Muzeului de Istorie al Moldovei, lăcaş de e­­vocare a activităţii şi personalităţii marelui istoric şi om de stat. Lucrările de restaurare şi amenajare a casei memoriale. Începute re­cent, vor restabili mai fidel atmosfera de la mijlociil secolului al 19-lea. încă in 1860, Mihail Kogălniceanu Începuse organiza­rea unui muzeu in aceasta casă. Valoroase piese şi obiecte de ar­ta, arheologice, pano­plii de arme care au aparţinut istoricului, biroul, fotoliile, colec­ţia sa de documente aflată in păstrarea Mu­zeului de istorie a Moldovei, îşi vor relua locul în casa închinată memoriei lui Mihail Kogălniceanu. CURIER JURIDIC Marin Savancea din comuna Bu­­deşti urmează să fie pensionat pentru limită de vîrstă la 1 iulie 1971 şi întreabă dacă are dreptul să primească concediu de odihnă pentru timpul lucrat pînă la pen­sionare. Răspuns: Angajaţii care se pen­sionează au dreptul la indemniza­ţia de concediu de odihnă pentru timpul lucrat pînă la pensionare, precum şi la indemnizaţia pentru timpul lucrat în anul de înca­drare. De pildă, atunci cînd anga­jatul şi-a început activitatea în septembrie, el va primi indemni­zaţia de concediu cuvenită pentru timpul lucrat pină la finele anu­lui de încadrare. M. Manolache din Olteniţa se interesează dacă la pensionarea pentru limită de vîrstă se calcu­lează şi sporul de 2 la sută. Răspuns: Conform legii, anga­jaţii care sînt pensionaţi penit­ru limită de vîrstă şi cărora li s-au reţinut lunar în timpul activităţii în producţie cota de 2 la sută pentru spor de pensie, li se ia în calcul şi acest spor cînd se stabileşte pensia de bătrîneţe. Du­pă pensionare, sudorii nu mai primesc sporul de toxicitate. E. M. Iamandi din comuna Găiseni întreabă dacă amenda aplicată în anul 1970 de către co­misia de judecată a C.A.P. a fost sau nu graţiată în urma Decretului 543/1970. Răspuns: Prin decretul 543/970 au fost graţiate numai amenzile cu caracter penal aplicate de in­stanţele de judecată celor care au săvîrşit infracţiuni. Amenzile cu caracter contravenţional, în care vă încadraţi şi dv., trebuie achitate de cei în cauză, nein­­trînd In prevederile decretului amintit, Scarlat Constantin din comuna Corbeanca se interesează dacă în urma desfacerii contractului de muncă, unitatea unde a lucrat este obligată să-i acorde drepturile de concediu legal neefectuat în anul 1970. Răspuns: Dacă la data la care vi s-a desfăcut contractul de mun­că (28. XI. 1970) aveaţi în unitate o activitate de 11 luni fără între­rupere, trebuie să vi se plătească indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat. De asemenea, unitatea este obligată să vă resti­tuie cartea de muncă pentru a o preda la noul loc de muncă. V. POPESCU REGIONALA DE CĂI FERATE BUCUREŞTI va fine examen de admitere pentru şcoala de calificare impiegaţi de mişcare cu durata de 12 luni la Grupul Şcolar C.F.R. Bucureşti, calea Griviţei 343, în fiecare săptămînă şi anume în ziua de luni. CONDIŢIILE DE ADMITERE: — absolvent de liceu cu sau fără examen de bacalaureat; — vîrsta maximă 43 ani, iar pentru salariaţii C.F.R. 45 ani; — stagiul militar satisfăcut; — domiciliul stabil într-una din localităţile din raza C.F.R. a regionalei Bucureşti; — înscrierile se fac la staţiile din cadrul REGIONALEI C.F.R. BUCUREŞTI, ŞI LA GRUPUL ŞCOLAR C.F.R. BUCUREŞTI. În timpul şcolii, elevii vor primi anumite drepturi, ca : cazare gratuită, bursa sau salariul mediu pentru cei proveniţi din producţie, abonamente gratuite de locuinţă pentru cei cu domiciliul din jurul Bucureştiului şi nu sunt cazaţi la cămin, etc. Informaţii suplimentare se pot lua de la staţiile unde se fac înscrierile sau de la Grupul Şcolar C.F.R. Bucu­reşti, telefon 17.20.60, interior 3245. UZINA 23 AUGUST Bd. Muncii 256, sector 3 Bucureşti, tramvai 23, 24 maşina 65, 79, 100, 101 ANGAJEAZĂ URGENT DIN BUCUREŞTI Şl PROVINCIE: — Strungari — Lăcătuşi — l*TM* , . - Sudori — Rectificatori _ „ . — Găuritori ~ Turnator» — Rabotori — Oţelari — Economişti (pentru Serviciul — Electricieni — Tehnicieni de aprovizionare — Macaragii — Merceologi cu Buletin de Capitală) — Muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseriile de : — Strungari — Electricieni — Frezori __ Turnători — Rabotori __ — Rectificatori — Găuritori — Foilor, — Sudori — Macaragii Candidaţii pentru cursurile de calificare trebuie să în­deplinească următoarele condiţii: — studii minim­e—8 clase elementare — vîrsta de la 18 la 40 ani. Pentru meseriile de turnători, forjori, oţelari şi maca­ragii se primesc şi absolvenţi a 4 clase elementare. Pe timpul şcolarizării salarizarea se face conform HCM 2105/1969. Cei interesaţi se vor adresa zilnic la Serviciul Personal invâţămînt, telefon 43.04.40 interior 4.

Next