Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-20 / nr. 6781
Pag. a 2-a ARTIŞTII PLASTICI GIURGIUVENI şi... cîteva cazuri izolate PE MARGINEA EXPOZIŢIEI JUDEŢENE DE ARTĂ PLASTICĂ Nu-mi amintesc să fi fost de prea multe ori la Giurgiu şi să nu găsesc sala de expoziţii cu pereţii împodobiţi de lucrări de artă. Aici vernisajele au intrat în circuitul cultural firesc al oraşului, fie că este vorba de expoziţii personale, de grup sau aniversare. Primul municipiu al judeţului este un oraş cu o reală pulsaţie artistică. Şcoala populară de artă, condusă cu atita devotament şi pricepere de profesoara Elena Nuţeanu, nu dure niciodată lipsă de elevi. In ceea ce priveşte arta plastică a amatorilor, lucrurile se desfăşoară cum este firesc să se desfăşoare , atita vreme, că există preocupare şi interes pentru dezvoltarea talentelor existente, nu e de mirare că aceste talente înfloresc atit de frumos uneori surprinzător de împlinite, la Giurgiu. Ultima expoziţie judeţeană de artă plastică nu face decât să confirme cele afirmate: expoziţia ,,judeţeană“ este în fond o expoziţie a elevilor Silviei Jelescu şi ai lui Tiberiu Marianov. Lucrările lui Petrişor Berbec, Marin Marinei, Secară Mihai, sau ale Marianei Şovărel, Mihaela Pitulice, Irina Dănuş, Daniela Florescu, ca să dau numai cîteva exemple, dovedesc maturitate plastică şi talent. Ce facem însă cu restul centrelor din judeţ — cele care există sau cele care... ar trebui să existe ? Să ne înţelegem. Nu suntem deloc partizanii „activităţii“ cu orice preţ, acolo unde n-ai cu cine activa — de altfel parcă şi termenul sună impropriu cînd este vorba de artă, amatoare sau nu. Dar iarăşi este greu de crezut că numai la Giurgiu există datele obiective pentru activitatea unor cercuri de artă plastică. O expoziţie de artă plastică a judeţului Ilfov, fără nici un reprezentant din Olteniţa sau Urziceni, din Buftea sau dintr-una (măcar) din comunele mari, care în alte domenii ale artei ne reprezintă cu cinste, nu se poate situa în graniţele propriei sale titulaturi. Cu atit mai mult cu cit la Olteniţa, de pildă, există destui oameni talentaţi care activează în cercul de la Clubul S.N.O. Oare Consiliul judeţean al Sindicatelor n-a vrut să colaboreze la această expoziţie judeţeană? Am văzut cîteva lucrări frumoase ale unor expozanţi — izolaţi — din comune unde de fapt nu există un cerc plastic, o preocupare pentru depistarea de talente şi educarea lor. Ca de pildă pictura naivă practicată de Savu Alexandru din Poienari-Ulmi sau sculptura lui Scurtu Petre din Roşu. Cazuri izolate, repet, care atestă insă că nu numai la Giurgiu se pot infilni oameni îndrăgostiţi de artă. Ştim că sunt greutăţi, că nu există cadre de specialitate suficiente (deşi la urma urmei fiecare comună are cel puţin un profesor de desen care s-ar putea dedica acestei frumoase munci) dar nici unul din aceste argumente nu scuză... absenţa oraşelor mai mari ale judeţului, care au Case de cultură, licee şi aşa mai departe. Dacă acceptăm că nicăieri nu există talente demne de a se dezvolta şi a fi expuse, nu e nici un regret. Dar ce logică poate accepta aşa ceva este mult mai firească — din păcate — ipoteza că nu există o reală preocupare nici la centru — respectiv Casa de creaţie, nici la căminele culturale şi casele de cultură respective. De la Casa de creaţie am aflat că s-au trimis instrucţiuni privind expoziţia, peste tot. Dar aici nu despre instrucţiuni este vorba, ci despre faptul că certurile de aria plastică din judeţ sunt sublime, măreţe, vorba clasicului dar... lipsesc cu desăvârşire! Nu cred că există for cultural judeţean care să nu cunoască această realitate de fapt dar măsurile intirzie să apară. De pildă , vorbeam intr-un articol, de curind, despre „şcoala de la Bolintin-Vale“ a elevilor îndrumaţi de pictorul Vasile Chinski. Am văzut acolo prea multe lucrări remarcabile ca să nu mă întreb dacă aceşti copii, odată depăşind vîrsta adolescenţei n-ar putea fi îndrumaţi mai departe, să-şi dezvolte vocaţia. „România este o ţară de pictori" exclama încîntat marele critic de artă francez Henri Focillon, şi este păcat că la noi in judeţ, numai intr-un singur oraş să înflorească artele frumoase. Metodiştii Casei de creaţie — Neculiţă Secrieru de pildă, el însuşi un atit de talentat pictor! — ca şi directorii Caselor de cultură, ai căminelor culturale şi profesorii de specialitate n-ar avea de fapt decit să caute , fără doar şi poate există şi pe meleagurile noastre oameni cu sufletul „otrăvit“ de poezia formelor şi culorilor. Restul ar urma de la sine. SMARANDA JELESOF Răspunzind cerinţelor specifice ale tineretului O experienţă bună privind diversificarea activităţii a acumulat în ultimul timp comitetul U.T.C. al întreprinderilor şi instituţiilor, judeţene, care asigură celor aproape 3.000 de tineri un sprijin substanţial în realizarea unor acţiuni variate. Ţinind seama de faptul că fiecare organizaţie are dreptul de a-şi alege singură acţiunile la care tinerii doresc să participe şi ,ştiind că la nivelul comitetului se mai organizează zilnic şi alte acţiuni, am adresat tovarăşei TUDORA ION prim secretar al comitetului amintit, următoarea întrebare : — Acţiunile pe care le organizaţi, la nivelul comitetului, nu se suprapun celor din organizaţii ? ! — De ,la inceput pot să vă spun cănu, din două motive! ' mai întîi’, pentru că la nivelul organizaţiilor nu sunt aceleaşi acţiuni, iar' ceea ce organizăm noi constituieun răspuns la propunerile făcute de tineri cu prilejul dezbaterii documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C. — Ne puteţi oferi cîteva exemple ? — Desigur- De pildă, economiştii. Cu această categorie de tineri noi am organizat activităţi speciale la comitet, mai ales în ceea ce priveşte informarea cu unele probleme actuale din domeniul economiei, ştiinţei, şi culturii contemporane, româneşti şi universale. Cu tinerii de la I.T.A., I.R.E.R., întreprinderea de foraj unde există organizaţii numeroase, la nivelul comitetului organizăm trimestrial, ziua fruntaşelor în producţie, aceasta, bineînţeles, în colaborare cu sindicatul. — După cite ştim, comitetului al cărui prim secretar sînteţi, i se subordonează o organizaţie foarte tinără şi foarte numeroasă, aceea a Liceului pedagogic. Ce sprijin oferiţi pregătirii multilaterale a viitorilor dascăli ? — La Liceul pedagogic, există o experienţă bună în alegerea, ca şi în realizarea activităţilor. Noi am intervenit mai mult, în ceea ce priveşte pregătirea politică a elevilor, atunci cînd ni s-a cerut sprijinul. Spre exemplu, aici, se solicită periodic răspunsuri la diferite întrebări privind unele noţiuni cu care operează ştiinţele politice, şi astfel, a fost iniţiată o acţiune permanentă intitulată „Dicţionar politic“. Noi asigurăm specialiştii care dau răspunsuri competente nu numai în explicarea noţiunilor ca atare, ci oferă consultaţii ample, integrînd noţiunile respective în contextul unor fenomene ale epocii care le-a generat, explicînd astfel, în detaliu, sensul şi semnificaţia acestor noţiuni. — Cunoaştem că în întreprinderile şi instituţiile judeţene, în specificul activităţii, un rol deosebit ii are cunoaşterea şi aplicarea corectă a legalităţii socialiste- Ce aţi întreprins în acest sens cu tineretul ? — Comitetul nostru a organizat un ciclu de expuneri intitulat Cultura civismului. Periodic, organizăm întâlniri cu deputaţi, jurişti cu experienţă, care prezintă expuneri şi dau consultaţii, răspund la o serie de întrebări în diferite probleme privind legalitatea socialistă. G. BAJENARU RADIO MARTIE APRILIE PROGRAMUL I 14 00 compozitorul săptâminii; Antonio Vivaldi ; 14,00 Balade şi cîntece populare ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Duete din operete ; 15,20 Muzică simfonică ; 15,42 Piese vocale şi orchestrale din muzica de estradă ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 16,15 Cintecul săptămînii ; 16,30 Muzică ușoară de compozitori români ; 16,50 Publicitate radio ; 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret; 17,30 Concert de muzică populară ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară ; 20,05 Zece melodii preferate ; 20,40 La microfon Ion Bogza 20,55 Ştiinţa la zi 2100 Bijuterii muzicale ; 31,25 Consemnări ; 21,30 Revista şlagărelor ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22,30 Cavalcada ritmurilor; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Cavalcada ritmurilor — continuare ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,00 Buletin de știri ; 14,05 Muzica populară ; 14,30 Memoria pămintului românesc ; 15,00 Melodii ; 15,20 Cintece populare ; 15,30 Radioşcoală ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo—rutier ; 16,15 un șlagăr peste ani — muzică uşoară ; 16,30 Cronica săptămînii muzicale ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Itinerar folcloric muzical ; 17,30 Tezaure ; 17,50 O melodie, trei interpretări ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor; 18,55 Partidului, inima şi versul ; 19,00 Buletin de ştiri ; 19,05 Cintecul e pretutindeni ; 19,30 Ediţie radiofonică ; 19,50 Noapte bună, copii ; 20,00 Mic dicţionar de operă, litera B ; 20,30 Pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate ; 20,50 Cintă Nini Rosso ; 21,00 Buletin de ştiri ; 21,05 Muzică simfonică ; 21,30 Atenţiune, părinţi ; 21,50 Arii din operete ; 22,00 Jazz ; 22,30 Evocări literare ; 22,50 Microrecital Aura Urziceanu ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Sunt compozitor ; Franz Liszt ; 23,45 Recitalul sopranei Virginia Manu ; 0,10 Muzică simfonică ; 0,55—1, 00 Buletin de ştiri. MIERCURI 21 APRILIE PROGRAMUL I 6,00 De la 6 la 9,30 ; 9,30 Viaţa cărţilor (reluare) ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Muzică populară ; 10,30 Vreau să ştiu ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Orchestra Ray Conniff ; 11, 15 Semicentenarul P.C.R. ; 11,35 Cîntece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12,00 Cîntă Helena Hondrachova ; 12,10 Un interpret şi rolurile sale ; 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,05 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Rebus melodii. PROGRAMUL : 8,00—3,10 Program muzical de dimineaţă ; 8,10 Tot înainte ; 8,25 Mari Interpreţi ; 9.00 Cîntece despre Lenin ; 9.10 Curs de limba germană ; 9.30 Buletin de ştiri ; 9.33 Orchestrele de muzică populară din Giurgiu şi Roşiorii de Vede ; 10,00 Muzică simfonică ; 10,35 Muzică uşoara ; 11,00 Din muzica popoare lor ; 11,20 Au fost melodiile zilei ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12.00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 La microfon Amalia Rodriguez 12,30 Operetă ; 13,00 Radiojurnal ; 13.15 Concert de prinz. TEATRE Lahme, ora 19,30 : Opera Română Satana, ora 19,30 : Teatrul de Operetă Cher Antoine, ora 20 : Teatrul de Comedie Viraj periculos, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala Studio) Sonatul lunii, ora 19,30 : Teatrul statitic-muzical „C. Tănase“ (Sala Victoriei) Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul „C.I. Nottara“ (Sala Magheru) Freddy, ora 19,30 : Teatrul Giulești Seară literar-muzicală dedicată lui Mordechai Ghebirtiy, ora 19,30 : Teatrul Evreiesc de Stat. Fetele Didinel, ora 19,30 : Teatrul de Revistă şi Comedie „Ion Vasilescu“ Circul Mare din Moscova, ora 19,30: Circul „Globus“ CINEMATOGRAFE Zestrea domniţei Ralu Patria (10; 13; 16; 13,45; 21,15); Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Modern (9; 11.15; 13.30; 18; 18.15; 20.30). Haiducii lui Şaptecai — Zestrea domniţei Ralu, Favorit (9; 12.30; 16; 19.30). Haiducii lui Şaptecai, Central (9.10;. 11.30; 13.45; 16; 18.15; 20.30); Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Trimis extraordinar: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Domiciliul conjugal: Capitol (9.30; 11.45; 14; 16.30; 18.45; 21.) Mihai Viteazul: Lumina 9.45; 15. 19); Înfrăţirea intre popoare (15. 19); Drumul Sării (15. 19); Floreasca (15.30; 19.30) ; Butch Cassidy şi Sundance Kid: București (8.30; 11; 13.30; 16; 18.30; 21); Melodia (8.45; 11; 13.30; 16; 18.30; 20.45) Sunetul muzicii: Festival (9; 12.30; 16.15; 20.15). Mexic ’70: Timpuri Noi (19.15; 11.15; 13.15; 15.15; 17.15; Lemn documente, fapte, amintiri — In împrejurimile Fichtelbergului: (19.15; 20.45). Cei trei care au speriat vestul : Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15); Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Flamura (9; 11.15; 13.30; 16; 10.15; 20.30) . Secretul din Santa Vittoria: Grivita (0;11.45; 15; 17.45; 20.30); Mioriţa (9; 11.45; 14.30; 17.15; 20). Doar un telefon : Buzeşti (15.30; 18; 20.30) Eliberarea: Dacia (8.45 — 19.30 In continuare) Preţul puterii: Bucegi (10. 16; 18.30; 20.30) ; Lira (15.30; 18; 20.15); Giuleşti (15.30; 18; 20.30). Vagabondul: Unirea (10. 16; 19.30). Clanul sicilienilor: Ferentari (15.15; 17.45; 20.15); Munca (15.30; 18; 20.15). Trandafiri roşii pentru Angelica : Pacea (15.45; 18. 20) Tripla verificare: Crîngaşi (15.30; 18; 20.15) Adio, Granada !: Volga (9.30; 11.30; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Poienile roşii: Viitorul (16; 18. 20). . O duminică In familie: Moşilor (16; 18. 20). Renegata: Flacăra (15; 17.30; 20). Cinci pentru infern: Cosmos (15.30; 18. 20.15). Los Tarantos: Aria (10; 11.45; 13.30; 15.15; 13. 20.15); Rahova (15.30; 18. 20.15 Băieţi buni, băieţi răi: Vitan (15.30; 18. 20.15) Trec zilele: Progresul (16. 18. 20). Genoveva de Brabant: Clubul uzinelor Republica (rulează sîmbăta şi duminica). Inceput PTL: Laromet (15.30; 17.30; 19.30). GIURGIU Bucureşti : Tripla verificare Lumina : băieţi buni, băieţi răi OLTENIJA Flacăra : Drum periculos S.N.O. Vieţi uscate URZICENI Pacea 7 Gustul mierii BUHEA Libertăţii : Ziaristul (seria I şi II) BOLINTIN Luceafărul : Haiducii Institutul meteorologic comunică , în următoarele 24 de ore vremea in general frumoasă, cerul va fi variabil. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 3 și 5 grade, iar maxima în■tre 15 și 17 grade. In următoarele 3 zile . Vreme în general frumoasă și în încălzire, cerul va fi variabil, vint slab pină la potrivit. Temperatura în creștere. I A In construcţie. • La Timişoara s-a deschis un nou şantier, in incinta căruia va fi construită o întreprindere de prefabricate din beton. Viitoarea întreprindere va realiza anual peste 80 000 mc de prefabricate, intr-o largă gamă de sortimente destinate construcţiilor industriale. TELEVIZIUNE MARTIU APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Ateneuemisiune de actualitate nuzicală. 18.30 Toate pinzele sus — emisiinas pentru pioneuri 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 50 de ani în 50 de evocări 20.20 intermezzo folcloric cu Marin Chisăr 20,30 Seară de teatru î „Febre"* Horia Lovinescu 21,50 Muzică ușoară 22,10 Prim plan. Teodor Toivî — inginer proiectant-șaf la Uzinste „1 Mai“ din Ploiești 22,40 Telejurnalul de noapte STEAGUL ROŞU De ce n-a oprit autocamionul la semnal ? Aflaţi in serviciu de patrulare, lucrătorii postului de miliţie Cornetu au văzut gonind autocamionul nr. 21-IF-1801 încărcat cu mobilă. Făcîndu-i semn şoferului să oprească pentru control, acesta a dat viteză şi a pornit-o spre comuna Ogrezeni. Ajuns din urmă, şoferul Vasile Roşea tocmai se apucase să descarce mobila la magazinul local. Cînd miliţia, a trecut la controlul actelor de însoţire a mărfii s-a constatat că avizele de expediţie erau falsificate. In această situaţie, ofiţerul instructor şi lucrătorii miliţiei postului Cornetu, cu sprijinul miliţiei din Ogrezeni, au trecut la verificarea gestiunii responsabilului secţiei de tîmplărie — Ciorogîrla, de unde fusese expediată mobila, descoperind 8 sofale în plus, neînregistrate in evidenţă, 14 canapele „Diham“ lipsă, 1 birou cu corp în plus, netrecut în evidenţe, 2 mese şi 125 de taburete lipsă în gestiune. Delapidare, deşi uz fals S-au definitivat cercetările in cauza cu un prejudiciu de 184.369 lei, comis de Georgeta Agapie, fostă gestionară a librăriei din comuna Radovanu, învinuită de infracţiunile de delapidare, fals material, fals intelectual, uz de fals şi neglijenţă in dauna avutului obştesc. Cercetările efectuate au stabilit că fosta gestionară a sustras sistematic timp de 5 ani, diferite sume de bani din gestiune cu care acumula bunuri şi efectua cheltuieli care depăşeau venitul său legal. Contabilul şef al cooperativei, Dumitru Mustăţea, a delegat în mod intenţionat pentru inventarieri la librărie persoane necompetente ce au putut fi duse de nas, prin modificări de cifre, de Georgeta Agapie, în cauza respectivă s-au reţinut şi infracţiunile de favorizare a delapidării, fals intelectual şi neglijenţe în serviciu, comise de Dumitru Mustăţea, fostul contabil şef al cooperativei, şi de neglijenţe în serviciu pentru învinuiţii Marin Muşat, Florica Miloagă, Ion David, Aurel Musteţea, Constantin Dragu şi Gheorghe Vulpescu care au efectuat în mod defectuos inventarele şi controalele gestiunii librăriei. Săritura cu... obstacole Dintr-un tren de marfă ce intra în ţară din R.p. Bulgaria a sărit, zilele trecute un om care la identificare s-a dovedit a fi Dumitru Crăciunescu, ajutorul mecanicului de locomotivăAsupra „săritorului“ s-au găsit diferite obiecte provenite din țara vecină pe care le-a sustras, prin fapta sa, de la controlul vamal. Cercetările au stabilit că ajutorul de mecanic a pus la cale săritura, pe care o bănuia fără... obstacol, cu ajutorul mecanicului de tren, Petre Buga. Cu ocazia efectuării unor percheziţii la domiciliul celor doi asociaţi la contrabandă şi speculă s-au găsit diverse obiecte nedeclarate la intrarea în ţară. Cei patru care au „speriat" un autobuz In ziua de 8 aprilie a.c. in autobuzul I.T.B. 32 B-1494 care circula pe traseul Bucureşti — Mihăileşti au urcat patru indivizi care de îndată s-au aruncat asupra unor călători din maşină. In încăierarea iscată au apărut şi cuţite cu care noii veniţi ameninţau în dreapta şi în stingă. Cetăţenii şi şoferul au părăsit maşina pentru a cere ajutor. După ce au spart geamurile autobuzului şi au luat bani proveniţi din încasări şi bilete de călătorie cei patru au reuşit să se facă nevăzuţi. Măsurile operative luate de lucrătorii miliţiei Mihăileşti au dus la identificarea huliganilor în persoana lui Petre Visarion Gagiu, Nicolae Constantin, Gică Constantin şi Marchidan Gagiu, toţi domiciliaţi în comuna Mihăileşti. Primii doi infractori au fost reţinuţi, luîndu-se măsuri de urmărire şi prindere a celorlalţi doi care, în prezent, sunt dispăruţi de la domiciliu fals INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ La premiera noului film românesc „PRINTRE COINELE VERZI" Incepînd de astăzi, un nou film românesc va rula pe ecranele cinematografelor noastre. Este vorba de filmul „Printre colinele verzi“, ale cărui scenariu și regie poartă o singură semnătură : Nicolae Breban. Aseară a avut loc premiera, prilej cu care am solicitat unora dintre interpreţi cîteva scurte declaraţii. DAN NUŢU : „Despre emoţiile pe care le-am trăit atunci cînd am fost solicitat să joc în filmul lui Nicolae Breban v-am vorbit dv., cititorilor ziarului „Steagul roşu“, nu cu mult timp în urmă. (Buftea , șantier cinematografic). Nu vă pot refuza, acum, o nouă confesiune. Paul, personaj interpretat de mine, are — credeți-mă, cu greu o recunosc — mult mai multe fațete în romanul „Animale bolnave" decit am putut să-i conturez în film. Este, pur și simplu, mult mai bolnav în carte decit îl pot face eu. Aş vrea să vă mai spun cîteva cuvinte şi despre Nicolae Breban, scenaristul şi regizorul acestui film. M-a surprins sâ-i descopăr calităţi care depăşesc cu mult condiţia unui scriitor, adevărate subtilităţi regizorale precum şi, cum spunem noi, o mină bună în lucrul cu actorii". ION CARAMITRU : „Am făcut un mic accident cu maşina la Timiş. Echipa lui Breban începuse filmările la Braşov. Aşa ne-am... întîlnit. Mi s-a propus un rol. Am acceptat. Sînt convins că am realizat cel mai interesant rol din cariera mea cinematografică. Atît cartea, cît şi scenariul, m-au cucerit dintru început prin echilibrul bine conturat dintre realitate şi metaforă. Şi mai e ceva : acuta senzaţie de adevăr pe care o trăieşti atunci cînd începi să cunoşti lumea... „animalelor bolnave". EMILIA DOBRIN : „Printre colinele verzi" este, în ceea ce mă priveşte, filmul meu. Am mai apărut pe marele ecran de cîteva ori dar abia acum, cu acest rol, pot spune că trec adevărata probă a... „focului". Aştept, emoţionată, cu inima cît Cinci minute cu interpreţii, pur şi simplu, o adevărată plăcere de a-l avea pe scriitorul Nicolae Breban la „pupitrul" regizoral. Deşi nu se obişnuieşte să faci anticipări, mai ales atunci cînd nu eşti protagonist, mai ales atunci cînd nu vezi filmul decit la masa de montaj, mai ales... eu cred totuşi într-un succes al filmului". ION DICHISEANU: „Nicolae Breban mi-a vorbit despre rolul pe care avea să mi-l încredinţeze. M-a convins. Am acceptat cu multă bucurie. Apoi am citit scenariul. Şi, în cele din urmă, pentru „completare“ am început lectura romanului „Animale bolnave“, pe care nu reuşisem să-l mai găsesc în librării. Este foarte interesant să colaborezi cu un singur om, să joci într-un film de autor. Acest gen de film este o încercare dificilă. Cu atît mai mare va fi cota de aplauze care va reveni autorului lui". A. TAUTU Foto A. POPOVICI un purice, verdictul dv., al publicului, precum şi, de ce aş ascunde, părerea criticilor. Pentru mine înseamnă enorm de mult acest rol şi, de la sine înţeles, am făcut totul ca să nu... mă uitaţi, ca să vă plac". ION BESOIU : „Nu interpretez un rol principal. Ceilalţi doi „Ioni" au fost mai norocoşi (Dichiseanu, Caramitru). Cu toate acestea, sunt foarte fericit că am jucat în filmul „Printre colinele verzi". A fost: Casa memorială „Mihail Kogălniceanu“ Casa din Iaşi in care a locuit Mihail Kogălniceanu va deveni, prin grija cercetătorilor Muzeului de Istorie al Moldovei, lăcaş de evocare a activităţii şi personalităţii marelui istoric şi om de stat. Lucrările de restaurare şi amenajare a casei memoriale. Începute recent, vor restabili mai fidel atmosfera de la mijlociil secolului al 19-lea. încă in 1860, Mihail Kogălniceanu Începuse organizarea unui muzeu in aceasta casă. Valoroase piese şi obiecte de arta, arheologice, panoplii de arme care au aparţinut istoricului, biroul, fotoliile, colecţia sa de documente aflată in păstrarea Muzeului de istorie a Moldovei, îşi vor relua locul în casa închinată memoriei lui Mihail Kogălniceanu. CURIER JURIDIC Marin Savancea din comuna Budeşti urmează să fie pensionat pentru limită de vîrstă la 1 iulie 1971 şi întreabă dacă are dreptul să primească concediu de odihnă pentru timpul lucrat pînă la pensionare. Răspuns: Angajaţii care se pensionează au dreptul la indemnizaţia de concediu de odihnă pentru timpul lucrat pînă la pensionare, precum şi la indemnizaţia pentru timpul lucrat în anul de încadrare. De pildă, atunci cînd angajatul şi-a început activitatea în septembrie, el va primi indemnizaţia de concediu cuvenită pentru timpul lucrat pină la finele anului de încadrare. M. Manolache din Olteniţa se interesează dacă la pensionarea pentru limită de vîrstă se calculează şi sporul de 2 la sută. Răspuns: Conform legii, angajaţii care sînt pensionaţi penitru limită de vîrstă şi cărora li s-au reţinut lunar în timpul activităţii în producţie cota de 2 la sută pentru spor de pensie, li se ia în calcul şi acest spor cînd se stabileşte pensia de bătrîneţe. După pensionare, sudorii nu mai primesc sporul de toxicitate. E. M. Iamandi din comuna Găiseni întreabă dacă amenda aplicată în anul 1970 de către comisia de judecată a C.A.P. a fost sau nu graţiată în urma Decretului 543/1970. Răspuns: Prin decretul 543/970 au fost graţiate numai amenzile cu caracter penal aplicate de instanţele de judecată celor care au săvîrşit infracţiuni. Amenzile cu caracter contravenţional, în care vă încadraţi şi dv., trebuie achitate de cei în cauză, neintrînd In prevederile decretului amintit, Scarlat Constantin din comuna Corbeanca se interesează dacă în urma desfacerii contractului de muncă, unitatea unde a lucrat este obligată să-i acorde drepturile de concediu legal neefectuat în anul 1970. Răspuns: Dacă la data la care vi s-a desfăcut contractul de muncă (28. XI. 1970) aveaţi în unitate o activitate de 11 luni fără întrerupere, trebuie să vi se plătească indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat. De asemenea, unitatea este obligată să vă restituie cartea de muncă pentru a o preda la noul loc de muncă. V. POPESCU REGIONALA DE CĂI FERATE BUCUREŞTI va fine examen de admitere pentru şcoala de calificare impiegaţi de mişcare cu durata de 12 luni la Grupul Şcolar C.F.R. Bucureşti, calea Griviţei 343, în fiecare săptămînă şi anume în ziua de luni. CONDIŢIILE DE ADMITERE: — absolvent de liceu cu sau fără examen de bacalaureat; — vîrsta maximă 43 ani, iar pentru salariaţii C.F.R. 45 ani; — stagiul militar satisfăcut; — domiciliul stabil într-una din localităţile din raza C.F.R. a regionalei Bucureşti; — înscrierile se fac la staţiile din cadrul REGIONALEI C.F.R. BUCUREŞTI, ŞI LA GRUPUL ŞCOLAR C.F.R. BUCUREŞTI. În timpul şcolii, elevii vor primi anumite drepturi, ca : cazare gratuită, bursa sau salariul mediu pentru cei proveniţi din producţie, abonamente gratuite de locuinţă pentru cei cu domiciliul din jurul Bucureştiului şi nu sunt cazaţi la cămin, etc. Informaţii suplimentare se pot lua de la staţiile unde se fac înscrierile sau de la Grupul Şcolar C.F.R. Bucureşti, telefon 17.20.60, interior 3245. UZINA 23 AUGUST Bd. Muncii 256, sector 3 Bucureşti, tramvai 23, 24 maşina 65, 79, 100, 101 ANGAJEAZĂ URGENT DIN BUCUREŞTI Şl PROVINCIE: — Strungari — Lăcătuşi — l*TM* , . - Sudori — Rectificatori _ „ . — Găuritori ~ Turnator» — Rabotori — Oţelari — Economişti (pentru Serviciul — Electricieni — Tehnicieni de aprovizionare — Macaragii — Merceologi cu Buletin de Capitală) — Muncitori necalificaţi pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseriile de : — Strungari — Electricieni — Frezori __ Turnători — Rabotori __ — Rectificatori — Găuritori — Foilor, — Sudori — Macaragii Candidaţii pentru cursurile de calificare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: — studii minime—8 clase elementare — vîrsta de la 18 la 40 ani. Pentru meseriile de turnători, forjori, oţelari şi macaragii se primesc şi absolvenţi a 4 clase elementare. Pe timpul şcolarizării salarizarea se face conform HCM 2105/1969. Cei interesaţi se vor adresa zilnic la Serviciul Personal invâţămînt, telefon 43.04.40 interior 4.