Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-20 / nr. 6781

COMPETENŢĂ ŞI PROFUNZIME ÎN CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE Oamenii muncii din unităţile eco­nomice ale judeţului Ilfov întîmpină semicentenarul partidului cu reali­zări deosebite în producţie. Fie­care succes obţinut în această pe­rioadă constituie o grăitoare măr­turie a dragostei fierbinţi şi a devo­tamentului profund pe care colecti­vele de muncitori, ingineri şi tehni­cieni le nutresc faţă de Partidul Comunist Român, a cărui politică internă şi externă constituie expresia vie a intereselor şi aspiraţiilor vitale ale poporului nostru. Eforturile însufleţite depuse în în­trecerea socialistă în cinstea glo­rioasei aniversări s-au concretizat în primul trimestru într-o producţie globală industrială suplimentară în valoare de 31,4 milioane lei şi o producţie marfă vîndută şi încasată peste plan de 43,8 milioane lei. In luna aprilie, în toate întreprinderile au fost intensificate eforturile în întrecerea socialistă pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune în cins­tea semicentenarului partidului. De­sigur, aceste realizări nu sunt întîm­­plătoare. Alături de elanul şi abne­gaţia oamenilor muncii, alături de hotărîrea lor nestrămutată de a în­făptui exemplar sarcinile trasate de partid se înscriu şi alţi­ factori de însemnătate majoră. Principala ca­racteristică a etapei actuale o consti­tuie preocuparea generală de ridi­care calitativă a activităţii în toate domeniile. Documentele Conferinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. subliniază pe larg necesitatea imperioasă a perfecţio­nării continue a activităţii econo­­nomice. Pe baza analizei ştiinţifice a stadiului de dezvoltare atins în prezent de economia noastră naţio­nală, conducerea partidului a atras CONSTANTIN RACHITAN secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. în mod limpede atenţia că, pentru a se face noi paşi înainte, este ne­voie de a se trece, în procesul de industrializare, de la acumulările can­titative la profunde schimbări cali­tative. Soluţiile adoptate de partid în acest sens sunt un exemplu stră­lucit de aplicare creatoare a învăţă­turii marxist-leniniste la condiţiile specifice ale ţârii noastre, de folosire conştientă şi realistă a legilor obiec­tive ale dezvoltării economice în so­cialism, de orientare lucidă şi com­petentă a forţelor materiale şi umane spre cerinţele fundamentale pe care le ridică fiecare etapă a construcţiei socialiste. Imperativul creşterii calitative a ac­tivităţii economice este nemijlocit legat de un altul tot atît de important şi anume de cel al sporirii compe­tenţei şi profunzimii conducerii pro­ceselor complexe din acest domeniu. Competenţa şi profunzimea în con­ducerea activităţii economice nu sunt simple noţiuni generale şi abstracte. Ele au fost necesare întotdeauna. Astăzi trebuie însă să le raportăm la condiţiile concrete ale acestei epoci. Nu putem conduce ca acum două sau trei decenii. Conţinutul ac­tivităţii de conducere a economiei trebuie să fie în deplină concor­danţă atît cu dimensiunile din ce în ce mai mari şi mai complexe ale acesteia cît şi cu elementele deosebit de dinamice generate de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. La plenara C. C. al P. C. R. din fe­bruarie 1971, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „dacă vrem să construim socialismul şi comunismul, trebuie să avem oameni pricepuţi, stăpîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască tehnica avan­sată". De aceea, ridicarea nivelului de pregătire tehnică, profesională, ştiinţifică, culturală, creşterea gra­dului de competenţă în conducerea unităţilor economice ocupă un loc central în preocupările partidului nostru. Drept urmare, în judeţul Ilfov, se înregistrează o sporire cantitativă şi calitativă a numărul de salariaţi. Dacă în 1965 activau 87 922 salariaţi, anul trecut numărul lor a fost de 117.732. Aspectul cel mai important este acela al creşterii numărului de salariaţi cu pregătire medie şi de specialitate. Economia judeţului dis­pune astăzi de peste 1200 ingineri şi tehnicieni în industrie şi 1326 spe­cialişti cu studii superioare în agri­cultură. Caracteristic societăţii socialiste este gradul înalt de participare a maselor la procesele decizionale la toate nivelele. Acest fapt reclamă, bineînţeles, o pregătire corespunză­toare. Legea privind perfecţionarea pregătirii profesionale răspunde unei necesităţi de maximă importanţă, asi­­gurînd condiţii pentru desfăşurarea Continuare în pag. a 3-a) Şi şi anul acesta C.A.P. Coconi şi-a procurat întreaga cantitate de semin­ţe de la Agrosem Bucureşti. Sămînţa a fost ambalată în 3.200 de saci de iută a căror valoare se ridică la 96.000 de lei. Clauzele con­tractuale prevăd că după golire sacii se pot restitui unităţii furnizoare, coopera­tiva agricolă urmînd să primească contra­valoarea lor. Lucru firesc, normal, veţi zice. Dar situaţia pa­re să nu fie chiar atît de simplă după cum îţi lasă impresia la prima vedere. Şi nu din cauza unor si­tuaţii deosebite ci pur şi simplu dato­rită unor salariaţi ce îşi încalcă în mod voit îndatoriri­le profesionale. Dar despre ce este vor­ba ? Pe aproape două pagini şeful contabil de la cooperativa ÎNSEMNĂRI Un magazioner supersensihil agricolă mai sus ci­tată, Stelian Anghel, ne scrie despre... povestea sacilor plimbaţi de la Co­coni la Bucureşti fără ca Agrosemul să-i primească. De ce ? Simplu ca bună ziua. Magazionerul Pătraşcu ţine mor­ţiş să nu fie deran­jat, aminînd delega­ţii C.A.P.-ului, de la o zi la alta in mod nejustificat. In situ­aţia aceasta s-a luat legătura cu directo­rul unităţii, tov. Stroe, dar magazio­nerul s-a făcut foc. „Cît voi fi eu aici, sacii nu vi-i mai primesc. Să vi-i pri­mească cel la care m-aţi... turnat, eu nici atît“. Şi s-a ţinut de cuvînt. Nici insis­tenţele celor care bătuseră peste 500 de km. cu o maşină de 5 tone nu l-au înduplecat, nici in­tervenţia conducăto­rului unităţii. Sacii au ajuns din nou in magazia coopera­tivei şi în felul a­­cesta o sumă impor­tantă de bani se află imobilizată. Şi cînd te gîndeşti că toate acestea se da­­toresc „poftelor" o­­­riginalului magazio­ner. Pe unul din avi­zele de expediţie a sacilor cu care cei din Coconi s-au pre­zentat la depozitul Agrosemului, maga­zionerul Pătraşcu a scris apăsat cu pro­pria lui mină: „ma­gazionerul in con­cediu“. Vezi doam­ne să se pună la „adăpost“ în caz de ceva. Şi dacă tot se vrea în concediu, ce-ar fi dacă tova­răşii din conducerea unităţii i-ar rezolva favorabil dorinţa, chiar şi pentru un termen mai... înde­lungat? E. CHIRU SEMNALE „CAUZE OBIECTIVE” Conducerea acestei unităţi dovedeşte slăbiciuni. Ce vreţi, astenie de primăvară. Dum­­n de FRED GHENADESCU PR 0 LET A fi 1 0 IN .TO­A JE TXA R Qs&sUNÎJpVÂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6781 Marţi 20 aprilie 1971 4 pagini , 30 bani PE OGOARELE JUDEŢULUI Pînă in prezent s-au insaminţat cu porumb peste 60000 ha • Duminică, forţe importante au fost prezente la muncă • Zilele bune de lucru folosite eficient • La cooperativele agricole din Căldăraru, Vasilaţi, Tămădău şi ialomiţa liniştea este... alarmantă ! De mai multe zile, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste se face observată o accelerare a rit­mului de­­ lucru la însămînţarea culturii porumbului. Mecanizatorii, cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., cadrele tehnice de specialitate au răspuns în marea lor majoritate cerinţelor pe care le reclamă teh­nologia specifică culturii porum­bului şi, în funcţie de starea te­renului, de condiţiile climatice, au acţionat energic acoperind pină la această dată o mare suprafaţă din planul pe judeţ. Ultima situaţie centralizată la Direcţia generală a agriculturii consemnează faptul că în cooperativele agricole s-au însăminţat peste 60.000 ha. şi po­rumb. Suprafeţe importante s-au însămînţat cu porumb şi în uni­tăţile agricole de stat. Profitînd de timpul frumos, secţiile de mecanizare a agricul­turii au lucrat cu spor şi dumi­nică. In raza de activitate a S.M.A. Ciorogîrla s-au însămînţat în această zi peste 400 ha. cu po­rumb. Adăugind şi realizările an­terioare, suprafaţa însămînţată în această zonă a judeţului se ridică la 1.200 ha. După cum am fost informaţi de conducerea unităţii, semănatul întregii suprafeţe de peste 4.000 ha, planificată pentru porumb se poate termina în 6 zile bune de lucru. La cooperativele a­­gricole din Domneşti, Bol­atan-Deal, Ciorogîrla, Dragomireşti şi Joiţa s-au însămînţat suprafeţe între 40—65 hectare. Tot duminică peste 40 de discuri au fost antrenate la pregătirea terenului pentru insă­­mînţare. Suprafaţa pregătită la toa­te unităţile din raza S.M.A. Cio­rogîrla însumează 2.000 ha. La C.A.P. Joiţa, 8 discuri au pregătit 120 ha., la Săbăreni 5 discuri au acoperit 40 ha., iar la Domneşti 7 discuri — 85 ha. Numai duminică s-au discuit 500 ha. Atît la semă­nat, cît şi la pregătirea terenului s-au­ evdenţiat secţiile de mecani­zare Domneşti, Ciorogîrla şi Dra­gomireşti, conduse de Ştefan Dîrvăreanu, ing. Ion Marin şi Va­sile Costache. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Bă­neasa, Spanţov şi Nicolae Băl­v­­eşu care au semănat pînă acum mai mult de 50 la sută din supra­feţele prevăzute a fi cultivate cu porumb. Suprafeţe mici s-au însă­­mînţat la cooperativele agricole din Găujani, Vieru, Hodivoaia, Gălbinaşi. De asemenea, în zona Urziceni, doar C.A.P. Gîrbovţ se înregistrează cu o suprafaţă de 400 ha., restul unităţilor agricole cooperatiste menţinîndu-se la un ritm de lucru încă nesatisfăcător­­O situaţie alarmantă o oferă coo­perativele agricole din Căldăraru,­­Ialomiţa, Tămădău şi Vasilaţi un­de pînă acum două zile nu se însămînţase nici un hectar cu po­rumb. Ce se mai aşteaptă la aceste unităţi? Să nu fi ajuns la urechile specialiştilor din aceste cooperative agricole recomandarea oamenilor de ştiinţă de la I.C.C.P.T.-Fundulea privind tehnologia specifică cul­turii porumbului­, perioada optimă de însămînţare? Este în joc soarta producţiei a­­nului acesta. Nici o zi bună de lucru nu trebuie pierdută. Pre­lungirea perioadei de semănat este păgubitoare. Exemplul unităţilor fruntaşe în executarea lucrărilor de sezon la timp şi de calitate şi în­ ceea ce priveşte utilizarea cu pri­cepere a zilelor dintre ploi, tre­buie urmat de toate unităţile a­­gricole din cuprinsul judeţului. Sunt condiţii bune de lucru, există forţă mecanică corespunzătoare să asigure succesul deplin al actualei campanii agricole. Toţi factorii in­teresaţi trebuie să acţioneze ferma operativ pentru terminarea însă­­mînţării porumbului, dacă este posibil chiar în cursul acestei săp­­tămîni. N. BUICA La semănatul porumbului pe ogoarele C.A.P. Ghimpaţi DECADA CÂRTII ROMÂNEŞTI’ Luni a început în întreaga ţară „DECA­DA CÂRTII ROMA­NEŞTI“. Actuala edi­ţie este consacraţă semicentenarului par­tidului. Cu acest prilej, se vor desfăşura, între 19 şi 28 aprilie în principalele localităţi din ţară numeroase manifestări : expoziţii, întîlniri ale cititorilor cu personalităţi de frunte ale culturii şi ştiinţei româneşti con­temporane, „zile ale cărţii“ etc. „Decada“ ilustrează pe deplin remarcabi­lele realizări obţinute de ţara noastră pe tărîm editorial. Nu­mai în ultimii cinci ani, au văzut lumina tiparului 45 084 titluri, într-un tiraj de 453 400 000 exemplare, dintre care aproape 3 000 de titluri, însu­­mind 15 milioane de exemplare, în limbile naţionalităţilor conlo­cuitoare. Succese în­semnate s-au înregistrat şi pe linia difuzării cărţii. Valoarea lucră­rilor cumpărate de ci­titorii de la oraşe şi sate, în perioada 1966—1970, se ridică la mai mult de uin mi­liard de lei. Evident, se cuvine subliniat şi prestigiul de care se bucură, astăzi, în străinătate, cartea ro­mânească. Mărturie stau, în acest sens, cele aproape 1 800 de titluri, apărute în 50 de ţări. ÎN JUDEŢUL ILFOV SÂPTĂMÎNA „CULTURĂ ŞI PROGRES SOCIAL" Ieri, 19 aprilie, în sala de festivităţi a Consiliului judeţean Ilfov al sindicatelor, în prezenţa unui numeros auditoriu, a început ciclul de manifestări din cadrul săptămînii „Cultură şi progres social în judeţul Ilfov", cu simpozionul „Activitatea cultural-educa­­tivă de masă — prezenţă vie în realizarea sarcinilor stabilite de partid". In cuvîntul de deschidere, tova­răşul Gheorghe Necula, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a caracterizat această manifestare închinată glo­riosului semicentenar al P.C.R. ca pe o sinteză calitativă a ceea ce s-a realizat în domeniul educaţiei maselor, pe linia culturii şi artei, din care se desprind principalele direcţii ale activităţii de viitor. Cu acest prilej, vorbitorul a trans­mis felicitări şi urări de succes, din partea Biroului Comitetului jude­ţean de partid, tuturor activiştilor culturali din judeţul Ilfov, lucră­torilor de partid şi de stat care muncesc cu abnegaţie pentru con­tinua dezvoltare a vieţii spirituale în oraşele şi satele judeţului nos­tru. Totodată, a adus călduroase mulţumiri personalităţilor de vază ale vieţii ştiinţifice şi culturale din Capitală, care contribuie cu multă dăruire la acţiunea de răspîndire a cuceririlor cunoaşterii umane, la educarea maselor din judeţul­ nostru în spiritul nobilelor idea­luri ale socialismului şi comunis­mului. In încheierea cuvîntului, tovarăşul Gheorghe Necula şi-a ex­primat convingerea că şi în viitor activitatea cultural-educativă de masă se va înscrie în efortul crea­tor al oamenilor muncii din judeţ, pentru înfăptuirea politicii parti­dului, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Prima comunicare din cadrul sim­pozionului, „Cultura de masă şi pro­gresul social în judeţul Ilfov“ a fost susţinută de conf. univ. Corne­­liu Băjenaru, secretar al Comitetu­lui judeţean Ilfov al P.C.R. Auto­rul s-a oprit la aspectele esenţiale ale dezvoltării culturii de masă în judeţul Ilfov, subliniind influenţe acesteia asupra dezvoltării con­ştiinţei socialiste a oamenilor mun­cii. Folosind unele date statistice elocvente, privind baza materială asigurată în prezent muncii de edu­caţie a maselor, vorbitorul, a ex­primat ideea că, prin noţiunea „Cultură de masă“, se înţelege atît conţinutul specific al manifestări­lor cultural-educative, cît şi carac­terul de accesibilitate, participarea masei de oameni ai muncii la înfăp­tuirea actului cultural. „Contribuţia ştiinţei la formarea concepţiei materialiste asupra lu­mii“, a fost tema comunicării acad. Eugen Macovschi, preşedintele Co­misiei judeţene pentru difuzarea ştiinţei şi culturii. După o scurtă retrospectivă asupra dezvoltării ştiinţei universale şi relaţia acesteia cu concepţiile filozofice despre lu­me şi viaţă, vorbitorul s-a oprit la marele salt făcut de ştiinţa ro­mânească în anii socialismului şi contribuţia firească a acesteia la formarea concepţiei materialiste asupra lumii. In continuarea simpozionului s-au prezentat comunicările „Tendinţe noi în activitatea de popularizare a cunoştinţelor culural-ştiinţifice“ — prof. univ. dr. docent Viorel Bu­rea, „Importanţa şi funcţiile sociale ale activităţilor recreativ-distracti­­ve“ — Stana Dincă, director al că­minului cultural din comuna Cor­­netu, „Formele şi conţinutul acti­vităţii educative pentru dezvoltarea eticii profesionale şi sociale“ — Va­­sile Pajişte, cercetător ştiinţific, şi „Contribuţia educaţiei ştiinţifice la dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor“ — conf. univ. Heinrich Usch­ersohn, interesante şi convin­gătoare prin argumentarea practică, prin exemple reieşite din experienţa muncii din judeţul Ilfov. P. B. In timpul simpozionului Foto I S. BCAREET Plecarea delegaţiei P.C.R. la Congresul P. C. Bulgar Dumt la amiază a plecat la So­fia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucră­rile celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vieru, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean­ Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Bie­­jan, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Popu­lară Bulgaria. Ca plecare, pe aeroportul Oto­­peni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al­ P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Kon­stantinov, însărcinatul cu afaceri ad-In­terim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei.­­ ★ In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în în­­tîmpinare Pencio Kubadinski, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al PC. Bulgar, vicepreşedinte al Con­­siliului de Miniştri, Ministrul con­strucţiilor şi arhitecturii, Anghel Ţanev, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.R. Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, adjunct de şef de secţie la CC. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulga­ria la Bucureşti. Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Par­tidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, a de­pus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) Hidrocentrala de la „Porţile de Fier" în avans Hidrocentrala de la Porţii© de Fier a furnizat sistemului nn­ţional cel de-a­ 106 000 000-lea kWH energie electrică, produs peste sarcinile de plan revenite de la Începutul anului. In acest fel, energetic d­e aici şi-au îndeplinit angajamentul luat in cinstea semicentenarului partidului. Succesul se datoreşte darii in exploatare, cu 30 de zile mai devreme a hi­­droagregatului nr. 3 precum şi funcţionării ireproşabile a instalaţiilor. ’ darea în exploatare a primului hidrogenerator şi pină in pre­­zent, centrala a produs mai mult de 700 milioane kWH energric electrică din care aproximativ jumătate peste prevederile de plan­­ efecrică. dm Preparate de conserve • Recent, la Fabrică de conserve „Valea roşie“ au fost realizate noi sortimente printre care : perişoare in sos alb-dietetic şi rasol de vită realizat in două variante : cu hrean şi legume sau cu legume­ dietetic, supa de vită concentrată fără adaus de paste făinoase, dovlecei marinaţi, sosuri pentru fripturi, peltea de gutui, vinete marinate cu ceapă si ciulama de pipote. In curînd urmează a fi livrate către piaţa internă importante can­tităţi de supe concentrate superi­oare calitativ celor fabricate pină in prezent. Noi capacităţi de producţie In actualul cincinal, producţia Şantierului naval din Tr. Severin se prevede să crească de tr©i ori comparativ cu cea înregistrată în 1970. Pentru atingerea acestui nivel, aici au început lucrări de dezvoltare şi moderni­zare. Actualul chei de armare se extinde cu 125 ml, se înalţă o nouă hală pentru pre­lucrări mecanice şi operaţii de finisare şi alta pentru sculărie, laborator şi intreţi­­nere. De asemenea, se construieşte o cală pentru lansarea nave­lor, se extinde cala existentă şi hala de confecţionat corpurile navelor fluviale şi maritime. Simultan cu triplarea producţiei, lucrările în curs de execuţie vor crea condiţii pentru asimi­larea în producţie a unor noi vase mari­time cum sunt tancu­rile petroliere de 5 000 tdw, solicitate la export. Ivestiţiile alocate ur­mează să fie recuperate din beneficii, în circa un an și jumătate de activitate. Concursuri şi olimpiade pe meserii Bogata şi complexa activitate a Consiliului sindical judeţean Ilfov pe t­timul propagandei realizărilor tehnico-ştiinţifice din întreprinderile judeţului Ilfov, prevede pentru­­anul 1971 şi organizarea a numeroase concursuri şi olimpiade pe meserii. Figurează printre altele, în planul de măsuri „Olimpiada tinerilor s£ín?an --*1 frezori“ ; concursul „Mimi măiestre“ destinat filatoare­lor de la filatura Olteniţa ; con­cursul „Cel mai bun zidar şi dul­gher“ ; „Trofeul sondorului“ Olim­piada şoferilor­­ „stăpîn pe volan“ şi concursul „Buna servire“ cu ti­neri din unităţile comerciale. Pentru zilele de 1-3 mai In prezent, în întreaga reţea comercială din judeţ, se află în curs de organizare unităţi volante care vor funcţiona în zilele de 1-3 mai pe tra­seele şi locurile unde se vor desfăşura manifestările cultural-sportive în toate respunsăto­are.Creere asigurindu-se Codată acestor unităţi o aprovizionare cu­ Totodată, se accelerează ritmul de pregătire a reţelei comerciale de pe toate traseele şi punctele turistice, acordîndu-se acestor unităţi prioritate in aprovizionarea cu mărfurile şi sortimentele necesare. ... S-au luat măsuri şi în vederea acţiunii de extindere a comerţului mo­bil şi In mod deosebit în pieţele zilnice, tîrgurile săptămînale şi in incintele marilor unităţi industriale.

Next