Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-20 / nr. 6781
COMPETENŢĂ ŞI PROFUNZIME ÎN CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE Oamenii muncii din unităţile economice ale judeţului Ilfov întîmpină semicentenarul partidului cu realizări deosebite în producţie. Fiecare succes obţinut în această perioadă constituie o grăitoare mărturie a dragostei fierbinţi şi a devotamentului profund pe care colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni le nutresc faţă de Partidul Comunist Român, a cărui politică internă şi externă constituie expresia vie a intereselor şi aspiraţiilor vitale ale poporului nostru. Eforturile însufleţite depuse în întrecerea socialistă în cinstea glorioasei aniversări s-au concretizat în primul trimestru într-o producţie globală industrială suplimentară în valoare de 31,4 milioane lei şi o producţie marfă vîndută şi încasată peste plan de 43,8 milioane lei. In luna aprilie, în toate întreprinderile au fost intensificate eforturile în întrecerea socialistă pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune în cinstea semicentenarului partidului. Desigur, aceste realizări nu sunt întîmplătoare. Alături de elanul şi abnegaţia oamenilor muncii, alături de hotărîrea lor nestrămutată de a înfăptui exemplar sarcinile trasate de partid se înscriu şi alţi factori de însemnătate majoră. Principala caracteristică a etapei actuale o constituie preocuparea generală de ridicare calitativă a activităţii în toate domeniile. Documentele Conferinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea al P.C.R. subliniază pe larg necesitatea imperioasă a perfecţionării continue a activităţii econonomice. Pe baza analizei ştiinţifice a stadiului de dezvoltare atins în prezent de economia noastră naţională, conducerea partidului a atras CONSTANTIN RACHITAN secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. în mod limpede atenţia că, pentru a se face noi paşi înainte, este nevoie de a se trece, în procesul de industrializare, de la acumulările cantitative la profunde schimbări calitative. Soluţiile adoptate de partid în acest sens sunt un exemplu strălucit de aplicare creatoare a învăţăturii marxist-leniniste la condiţiile specifice ale ţârii noastre, de folosire conştientă şi realistă a legilor obiective ale dezvoltării economice în socialism, de orientare lucidă şi competentă a forţelor materiale şi umane spre cerinţele fundamentale pe care le ridică fiecare etapă a construcţiei socialiste. Imperativul creşterii calitative a activităţii economice este nemijlocit legat de un altul tot atît de important şi anume de cel al sporirii competenţei şi profunzimii conducerii proceselor complexe din acest domeniu. Competenţa şi profunzimea în conducerea activităţii economice nu sunt simple noţiuni generale şi abstracte. Ele au fost necesare întotdeauna. Astăzi trebuie însă să le raportăm la condiţiile concrete ale acestei epoci. Nu putem conduce ca acum două sau trei decenii. Conţinutul activităţii de conducere a economiei trebuie să fie în deplină concordanţă atît cu dimensiunile din ce în ce mai mari şi mai complexe ale acesteia cît şi cu elementele deosebit de dinamice generate de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. La plenara C. C. al P. C. R. din februarie 1971, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „dacă vrem să construim socialismul şi comunismul, trebuie să avem oameni pricepuţi, stăpîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască tehnica avansată". De aceea, ridicarea nivelului de pregătire tehnică, profesională, ştiinţifică, culturală, creşterea gradului de competenţă în conducerea unităţilor economice ocupă un loc central în preocupările partidului nostru. Drept urmare, în judeţul Ilfov, se înregistrează o sporire cantitativă şi calitativă a numărul de salariaţi. Dacă în 1965 activau 87 922 salariaţi, anul trecut numărul lor a fost de 117.732. Aspectul cel mai important este acela al creşterii numărului de salariaţi cu pregătire medie şi de specialitate. Economia judeţului dispune astăzi de peste 1200 ingineri şi tehnicieni în industrie şi 1326 specialişti cu studii superioare în agricultură. Caracteristic societăţii socialiste este gradul înalt de participare a maselor la procesele decizionale la toate nivelele. Acest fapt reclamă, bineînţeles, o pregătire corespunzătoare. Legea privind perfecţionarea pregătirii profesionale răspunde unei necesităţi de maximă importanţă, asigurînd condiţii pentru desfăşurarea Continuare în pag. a 3-a) Şi şi anul acesta C.A.P. Coconi şi-a procurat întreaga cantitate de seminţe de la Agrosem Bucureşti. Sămînţa a fost ambalată în 3.200 de saci de iută a căror valoare se ridică la 96.000 de lei. Clauzele contractuale prevăd că după golire sacii se pot restitui unităţii furnizoare, cooperativa agricolă urmînd să primească contravaloarea lor. Lucru firesc, normal, veţi zice. Dar situaţia pare să nu fie chiar atît de simplă după cum îţi lasă impresia la prima vedere. Şi nu din cauza unor situaţii deosebite ci pur şi simplu datorită unor salariaţi ce îşi încalcă în mod voit îndatoririle profesionale. Dar despre ce este vorba ? Pe aproape două pagini şeful contabil de la cooperativa ÎNSEMNĂRI Un magazioner supersensihil agricolă mai sus citată, Stelian Anghel, ne scrie despre... povestea sacilor plimbaţi de la Coconi la Bucureşti fără ca Agrosemul să-i primească. De ce ? Simplu ca bună ziua. Magazionerul Pătraşcu ţine morţiş să nu fie deranjat, aminînd delegaţii C.A.P.-ului, de la o zi la alta in mod nejustificat. In situaţia aceasta s-a luat legătura cu directorul unităţii, tov. Stroe, dar magazionerul s-a făcut foc. „Cît voi fi eu aici, sacii nu vi-i mai primesc. Să vi-i primească cel la care m-aţi... turnat, eu nici atît“. Şi s-a ţinut de cuvînt. Nici insistenţele celor care bătuseră peste 500 de km. cu o maşină de 5 tone nu l-au înduplecat, nici intervenţia conducătorului unităţii. Sacii au ajuns din nou in magazia cooperativei şi în felul acesta o sumă importantă de bani se află imobilizată. Şi cînd te gîndeşti că toate acestea se datoresc „poftelor" originalului magazioner. Pe unul din avizele de expediţie a sacilor cu care cei din Coconi s-au prezentat la depozitul Agrosemului, magazionerul Pătraşcu a scris apăsat cu propria lui mină: „magazionerul in concediu“. Vezi doamne să se pună la „adăpost“ în caz de ceva. Şi dacă tot se vrea în concediu, ce-ar fi dacă tovarăşii din conducerea unităţii i-ar rezolva favorabil dorinţa, chiar şi pentru un termen mai... îndelungat? E. CHIRU SEMNALE „CAUZE OBIECTIVE” Conducerea acestei unităţi dovedeşte slăbiciuni. Ce vreţi, astenie de primăvară. Dumn de FRED GHENADESCU PR 0 LET A fi 1 0 IN .TOA JE TXA R Qs&sUNÎJpVÂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6781 Marţi 20 aprilie 1971 4 pagini , 30 bani PE OGOARELE JUDEŢULUI Pînă in prezent s-au insaminţat cu porumb peste 60000 ha • Duminică, forţe importante au fost prezente la muncă • Zilele bune de lucru folosite eficient • La cooperativele agricole din Căldăraru, Vasilaţi, Tămădău şi ialomiţa liniştea este... alarmantă ! De mai multe zile, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste se face observată o accelerare a ritmului de lucru la însămînţarea culturii porumbului. Mecanizatorii, cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., cadrele tehnice de specialitate au răspuns în marea lor majoritate cerinţelor pe care le reclamă tehnologia specifică culturii porumbului şi, în funcţie de starea terenului, de condiţiile climatice, au acţionat energic acoperind pină la această dată o mare suprafaţă din planul pe judeţ. Ultima situaţie centralizată la Direcţia generală a agriculturii consemnează faptul că în cooperativele agricole s-au însăminţat peste 60.000 ha. şi porumb. Suprafeţe importante s-au însămînţat cu porumb şi în unităţile agricole de stat. Profitînd de timpul frumos, secţiile de mecanizare a agriculturii au lucrat cu spor şi duminică. In raza de activitate a S.M.A. Ciorogîrla s-au însămînţat în această zi peste 400 ha. cu porumb. Adăugind şi realizările anterioare, suprafaţa însămînţată în această zonă a judeţului se ridică la 1.200 ha. După cum am fost informaţi de conducerea unităţii, semănatul întregii suprafeţe de peste 4.000 ha, planificată pentru porumb se poate termina în 6 zile bune de lucru. La cooperativele agricole din Domneşti, Bolatan-Deal, Ciorogîrla, Dragomireşti şi Joiţa s-au însămînţat suprafeţe între 40—65 hectare. Tot duminică peste 40 de discuri au fost antrenate la pregătirea terenului pentru insămînţare. Suprafaţa pregătită la toate unităţile din raza S.M.A. Ciorogîrla însumează 2.000 ha. La C.A.P. Joiţa, 8 discuri au pregătit 120 ha., la Săbăreni 5 discuri au acoperit 40 ha., iar la Domneşti 7 discuri — 85 ha. Numai duminică s-au discuit 500 ha. Atît la semănat, cît şi la pregătirea terenului s-au evdenţiat secţiile de mecanizare Domneşti, Ciorogîrla şi Dragomireşti, conduse de Ştefan Dîrvăreanu, ing. Ion Marin şi Vasile Costache. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Băneasa, Spanţov şi Nicolae Bălveşu care au semănat pînă acum mai mult de 50 la sută din suprafeţele prevăzute a fi cultivate cu porumb. Suprafeţe mici s-au însămînţat la cooperativele agricole din Găujani, Vieru, Hodivoaia, Gălbinaşi. De asemenea, în zona Urziceni, doar C.A.P. Gîrbovţ se înregistrează cu o suprafaţă de 400 ha., restul unităţilor agricole cooperatiste menţinîndu-se la un ritm de lucru încă nesatisfăcătorO situaţie alarmantă o oferă cooperativele agricole din Căldăraru,Ialomiţa, Tămădău şi Vasilaţi unde pînă acum două zile nu se însămînţase nici un hectar cu porumb. Ce se mai aşteaptă la aceste unităţi? Să nu fi ajuns la urechile specialiştilor din aceste cooperative agricole recomandarea oamenilor de ştiinţă de la I.C.C.P.T.-Fundulea privind tehnologia specifică culturii porumbului, perioada optimă de însămînţare? Este în joc soarta producţiei anului acesta. Nici o zi bună de lucru nu trebuie pierdută. Prelungirea perioadei de semănat este păgubitoare. Exemplul unităţilor fruntaşe în executarea lucrărilor de sezon la timp şi de calitate şi în ceea ce priveşte utilizarea cu pricepere a zilelor dintre ploi, trebuie urmat de toate unităţile agricole din cuprinsul judeţului. Sunt condiţii bune de lucru, există forţă mecanică corespunzătoare să asigure succesul deplin al actualei campanii agricole. Toţi factorii interesaţi trebuie să acţioneze ferma operativ pentru terminarea însămînţării porumbului, dacă este posibil chiar în cursul acestei săptămîni. N. BUICA La semănatul porumbului pe ogoarele C.A.P. Ghimpaţi DECADA CÂRTII ROMÂNEŞTI’ Luni a început în întreaga ţară „DECADA CÂRTII ROMANEŞTI“. Actuala ediţie este consacraţă semicentenarului partidului. Cu acest prilej, se vor desfăşura, între 19 şi 28 aprilie în principalele localităţi din ţară numeroase manifestări : expoziţii, întîlniri ale cititorilor cu personalităţi de frunte ale culturii şi ştiinţei româneşti contemporane, „zile ale cărţii“ etc. „Decada“ ilustrează pe deplin remarcabilele realizări obţinute de ţara noastră pe tărîm editorial. Numai în ultimii cinci ani, au văzut lumina tiparului 45 084 titluri, într-un tiraj de 453 400 000 exemplare, dintre care aproape 3 000 de titluri, însumind 15 milioane de exemplare, în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Succese însemnate s-au înregistrat şi pe linia difuzării cărţii. Valoarea lucrărilor cumpărate de cititorii de la oraşe şi sate, în perioada 1966—1970, se ridică la mai mult de uin miliard de lei. Evident, se cuvine subliniat şi prestigiul de care se bucură, astăzi, în străinătate, cartea românească. Mărturie stau, în acest sens, cele aproape 1 800 de titluri, apărute în 50 de ţări. ÎN JUDEŢUL ILFOV SÂPTĂMÎNA „CULTURĂ ŞI PROGRES SOCIAL" Ieri, 19 aprilie, în sala de festivităţi a Consiliului judeţean Ilfov al sindicatelor, în prezenţa unui numeros auditoriu, a început ciclul de manifestări din cadrul săptămînii „Cultură şi progres social în judeţul Ilfov", cu simpozionul „Activitatea cultural-educativă de masă — prezenţă vie în realizarea sarcinilor stabilite de partid". In cuvîntul de deschidere, tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a caracterizat această manifestare închinată gloriosului semicentenar al P.C.R. ca pe o sinteză calitativă a ceea ce s-a realizat în domeniul educaţiei maselor, pe linia culturii şi artei, din care se desprind principalele direcţii ale activităţii de viitor. Cu acest prilej, vorbitorul a transmis felicitări şi urări de succes, din partea Biroului Comitetului judeţean de partid, tuturor activiştilor culturali din judeţul Ilfov, lucrătorilor de partid şi de stat care muncesc cu abnegaţie pentru continua dezvoltare a vieţii spirituale în oraşele şi satele judeţului nostru. Totodată, a adus călduroase mulţumiri personalităţilor de vază ale vieţii ştiinţifice şi culturale din Capitală, care contribuie cu multă dăruire la acţiunea de răspîndire a cuceririlor cunoaşterii umane, la educarea maselor din judeţul nostru în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului şi comunismului. In încheierea cuvîntului, tovarăşul Gheorghe Necula şi-a exprimat convingerea că şi în viitor activitatea cultural-educativă de masă se va înscrie în efortul creator al oamenilor muncii din judeţ, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Prima comunicare din cadrul simpozionului, „Cultura de masă şi progresul social în judeţul Ilfov“ a fost susţinută de conf. univ. Corneliu Băjenaru, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. Autorul s-a oprit la aspectele esenţiale ale dezvoltării culturii de masă în judeţul Ilfov, subliniind influenţe acesteia asupra dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Folosind unele date statistice elocvente, privind baza materială asigurată în prezent muncii de educaţie a maselor, vorbitorul, a exprimat ideea că, prin noţiunea „Cultură de masă“, se înţelege atît conţinutul specific al manifestărilor cultural-educative, cît şi caracterul de accesibilitate, participarea masei de oameni ai muncii la înfăptuirea actului cultural. „Contribuţia ştiinţei la formarea concepţiei materialiste asupra lumii“, a fost tema comunicării acad. Eugen Macovschi, preşedintele Comisiei judeţene pentru difuzarea ştiinţei şi culturii. După o scurtă retrospectivă asupra dezvoltării ştiinţei universale şi relaţia acesteia cu concepţiile filozofice despre lume şi viaţă, vorbitorul s-a oprit la marele salt făcut de ştiinţa românească în anii socialismului şi contribuţia firească a acesteia la formarea concepţiei materialiste asupra lumii. In continuarea simpozionului s-au prezentat comunicările „Tendinţe noi în activitatea de popularizare a cunoştinţelor culural-ştiinţifice“ — prof. univ. dr. docent Viorel Burea, „Importanţa şi funcţiile sociale ale activităţilor recreativ-distractive“ — Stana Dincă, director al căminului cultural din comuna Cornetu, „Formele şi conţinutul activităţii educative pentru dezvoltarea eticii profesionale şi sociale“ — Vasile Pajişte, cercetător ştiinţific, şi „Contribuţia educaţiei ştiinţifice la dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetăţenilor“ — conf. univ. Heinrich Uschersohn, interesante şi convingătoare prin argumentarea practică, prin exemple reieşite din experienţa muncii din judeţul Ilfov. P. B. In timpul simpozionului Foto I S. BCAREET Plecarea delegaţiei P.C.R. la Congresul P. C. Bulgar Dumt la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vieru, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Biejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. Ca plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-Interim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al PC. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ministrul construcţiilor şi arhitecturii, Anghel Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, adjunct de şef de secţie la CC. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti. Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) Hidrocentrala de la „Porţile de Fier" în avans Hidrocentrala de la Porţii© de Fier a furnizat sistemului nnţional cel de-a 106 000 000-lea kWH energie electrică, produs peste sarcinile de plan revenite de la Începutul anului. In acest fel, energetic de aici şi-au îndeplinit angajamentul luat in cinstea semicentenarului partidului. Succesul se datoreşte darii in exploatare, cu 30 de zile mai devreme a hidroagregatului nr. 3 precum şi funcţionării ireproşabile a instalaţiilor. ’ darea în exploatare a primului hidrogenerator şi pină in prezent, centrala a produs mai mult de 700 milioane kWH energric electrică din care aproximativ jumătate peste prevederile de plan efecrică. dm Preparate de conserve • Recent, la Fabrică de conserve „Valea roşie“ au fost realizate noi sortimente printre care : perişoare in sos alb-dietetic şi rasol de vită realizat in două variante : cu hrean şi legume sau cu legume dietetic, supa de vită concentrată fără adaus de paste făinoase, dovlecei marinaţi, sosuri pentru fripturi, peltea de gutui, vinete marinate cu ceapă si ciulama de pipote. In curînd urmează a fi livrate către piaţa internă importante cantităţi de supe concentrate superioare calitativ celor fabricate pină in prezent. Noi capacităţi de producţie In actualul cincinal, producţia Şantierului naval din Tr. Severin se prevede să crească de tr©i ori comparativ cu cea înregistrată în 1970. Pentru atingerea acestui nivel, aici au început lucrări de dezvoltare şi modernizare. Actualul chei de armare se extinde cu 125 ml, se înalţă o nouă hală pentru prelucrări mecanice şi operaţii de finisare şi alta pentru sculărie, laborator şi intreţinere. De asemenea, se construieşte o cală pentru lansarea navelor, se extinde cala existentă şi hala de confecţionat corpurile navelor fluviale şi maritime. Simultan cu triplarea producţiei, lucrările în curs de execuţie vor crea condiţii pentru asimilarea în producţie a unor noi vase maritime cum sunt tancurile petroliere de 5 000 tdw, solicitate la export. Ivestiţiile alocate urmează să fie recuperate din beneficii, în circa un an și jumătate de activitate. Concursuri şi olimpiade pe meserii Bogata şi complexa activitate a Consiliului sindical judeţean Ilfov pe ttimul propagandei realizărilor tehnico-ştiinţifice din întreprinderile judeţului Ilfov, prevede pentruanul 1971 şi organizarea a numeroase concursuri şi olimpiade pe meserii. Figurează printre altele, în planul de măsuri „Olimpiada tinerilor s£ín?an --*1 frezori“ ; concursul „Mimi măiestre“ destinat filatoarelor de la filatura Olteniţa ; concursul „Cel mai bun zidar şi dulgher“ ; „Trofeul sondorului“ Olimpiada şoferilor „stăpîn pe volan“ şi concursul „Buna servire“ cu tineri din unităţile comerciale. Pentru zilele de 1-3 mai In prezent, în întreaga reţea comercială din judeţ, se află în curs de organizare unităţi volante care vor funcţiona în zilele de 1-3 mai pe traseele şi locurile unde se vor desfăşura manifestările cultural-sportive în toate respunsătoare.Creere asigurindu-se Codată acestor unităţi o aprovizionare cu Totodată, se accelerează ritmul de pregătire a reţelei comerciale de pe toate traseele şi punctele turistice, acordîndu-se acestor unităţi prioritate in aprovizionarea cu mărfurile şi sortimentele necesare. ... S-au luat măsuri şi în vederea acţiunii de extindere a comerţului mobil şi In mod deosebit în pieţele zilnice, tîrgurile săptămînale şi in incintele marilor unităţi industriale.