Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-06-03 / nr. 123
M. 123. ABONAMENTE In Iasi, un an................................. Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei 7n Sambata 3 Iunie 1878. Redacţiunea si Administratiunea in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnenu. Un esemplar 10 bani Anul 11. ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserțiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. «a SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI N O N A N I E I. {Agenta Ilavas). Berlin, 13 Iunie.—Caratheodori-pașa nu va representa Turcia ca fielegat, ci numai va conferi cu delegaţii turci.—Invitările pentru şedinţa de deschiderea congresului au fost expeduite ieri sara. Atena, 13 iunie.—In Creta, opiniunea publică au primit cu entusias ştirea că Grecia speră a fi representată în congres şi a-şi vedea mărite fruntariile sale.—Escadra engleză continuă de a staţiona înaintea insulei privighind mişcările turcilor cretani.—Consulul englez au plecat la Prine. Delegaţii cretaici au hotărit de a respunde consulului că ei vor lasa soarta insulei la desiunile congresului.— Cretanii au ars la Mirabele toate aşăzăraintele militare, şi administrative ale Turcilor.— îS’au trimis la Pera delegaţi turci spre a susţinea interesele şi drepturile cretanilor otomani. Berlin, 13 iunie.—Pe la o oară, plenipotenţiarii rputerilor în uniforme au mers la palatul cancelariei imperiului. La 2 oare 20 minuute , pavilionul imperiului german au fost înarborat deasupra palatului spre a vesti deschiderea congresului. Berlin, 13 iunie.—Principele Bismarck au salutat pe membrii congresului. Comtele Andrassy au luat cuvîntul spre a propune de a se încredinţa principelui Bismark presidenţa congresului, motivând această propunere nu numai pe usul observat pănă acum, ci pe mărturia dată înaltei înţelepciuni a cancelariului german. Comtele Andrassy au terminat făcând urări ■pentru restabilirea sănătăţei împăratului Wilhelia P. de Bismarck după ce au mulţumit, au luat oficial presidenţa ; apoi s’au proedat la constituireasecretariatului congresului şi s’au hotărit ca deliberările să se ţină secrete. Viitorea şedinţă s’au decis să fie luni ; până atunci vor ave loc între plenipotenţiari convorbiri spre a activa lucrările congresului. Ieri sera Andrassy şi Şuvaloff au şi avut între ei o conferinţă. Berlin, 13 iunie. „Monitorul Imperiului“ publică scrisorea principelui moştenitor, adresată d-lui Bismarck, prin care mulţumesce pentru numerosele manifestări de simpatie adresate imparatului din tote părţile imperiului şi chiar din streinătate cu mcasiunea ultimului atentat. Londra, 13 iunie.Nii camera comunelor, Rylands propune o resoluţiune, prin care se cere ca tote tractatele încheiate cu puterile streine, ori de ce natură ar fi ele, să fie supuse parlamentului, înainte de ratificare, pentru ca corpurile legiuitore să-și potă exprima opiniunea lor.—D. Gladstone combate această propunere.—Northcote zice că s’ar pute crede că această propunere are în vedere direct megoțierile cari se urmează acum la Berlin. El menţine că principiul propus este neadmisibil, căci dacă s’ar admite ar fi cu neputinţă de a se urma negoţieri cu puterile. Dacă s’ar lua o resoluţiune în sensul propunerei, s’ar atinge serios prerogativele reginei. Northcote propune lui Rylands să-şi retragă moţiunea. Camera refusă ca să se retragă moţiunea, şi o respinge fără votare. Bucureşti, 2 iunie. „Monitorul publică decretul care autoriză comuna Craiova ca să primească legatul lasat sedelor primare de cătră Popovici. D. Isăcescu este confirmat primar la Piatră şi d. Boian la Botoşani. D. Ghiulea este numit casier central al liniei ferate Iaşi-Ungheni. Paris, 13 Iunie. Henri Martin şi Renan au fost aleşi membri ai Academiei. Bruxela ,13 Iunie. Frere-Orban au fost însărcinat cu compunerea cabinetului belgian. Iaşi, 2 Iunie 1878. ŞTIRI DIN STREINATATE. Anglia, r—Se vestesce din Londra că discursul d. lui Waddington au produs acolo o impresiune forte bună. „Times“ vede în aceasta o dovadă despre perfecta înțălegere care există între guvernul francez și între cel englez. Cercurile torțe găsesc pe d. Waddington prea optimist, dar ele admiră unanimitatea cu care parlamentul francez au incuviințat atitudinea ministerului seu ; ei opun acesta unanimitate divisiunilor de partid cari s’au produs în Anglia în privința politicei exteriore a cabinetului. Mai multe ziare stârnesc a spune că contele Suvaloff a dus cu sine la Berlin un agajăment înscris din partea lordului Salisbury. Se vorbesce despre protectoratul Angliei asupra Asiei Mici şi a Egipetului. Se zică că regina ar ave intenţiunea de a da lordului Beaconsfield titlul de duce după terminarea congresului. Germanii. — Se comunică din Berlin : „Deşi propunerea pentru disoluţiunea parlamentului, este redactată in termini moderaţi, propunere pe care cancelariul imperiului au presentato probabil după instigarea principelui regal, totuşi prin cercurile liberale se regreteaza că guvernul au socotit cu cale de a condamna țara în împrejiurările actuale la o luptă violentă a partidelor, a căreia sfirșit ar pute să nu fie de feliu priincios guvernului. — „Post“ adreseză un blam sever clerului Silesian pentru că sau retușat de a celebra un serviciu extraordinar pentru scăparea vieţei împăratului, pe motivul că o decisiune judiciară au declarat vacant scaunul episcopal din Breslau. „Tagblatt“ din Berlin anunţă că autorităţile municipale din Hamburg au oprit congresul general al corporaţiilor cari trebuia să aibă loc în acest oraş după serbătoarea Inalţărei. — Numerul fabricanţilor şi al celoralalţi şefi de stabilimente berlineze, cari congedeză pe lucrătorii ce fac parte din asociaţiile socialiste sau cari citesc Scrieri revoluţionare, devine din ce în ce mai mare. Rusia, înarmările ruse pe marea Baltică se continuă, cu tota întrunirea congresului. Asupra acestora se scrie din Oronstadt, cu data de 6 iunie : „Escadra „Revala“ au părăsit marţi Oronstadtul, pentru a lua staţiune dinaintea intrării în golful Finie. Ea este compusă din bateria cuirasată şi înotatere : „Pervenita“, 18 tunuri, cu bandiera admiralului, din monitorul „Lava“ şi din fregata „Orabree.“ Monitorul „Rossalea“, şi canoniera „Schert“ vor urma după escadră mâni ori poimâni, şi se vor întâlni cu densa în apropiere de insula Cartos. Aici se vor face manevre, chiar şi cu foc. O altă escadră va începe peste puţine ţile o cursă de eserciţiu ; acesta constă din fregata „Admiral-Lazareff“, „Ciarodica“, „Iemtschng“, „Isumrud“ şi „Opset“.— Tote corăbiile sunt prevezute cu preparaţiuni de torpile, şi cu tuntri de torpile. — Eserciţiul soldaţilor se va face mai ales în operaţiuni ofensive şi defensive cu torpile. Austro-Ungaria.— Presa şi opiniunea publică din acest stat aprobază în unanimitate înţelepciunea şi energia politicei franceze, aşa cum au fost expusă în discursul d. lui Waddington.— D. Ristici au fost primii duminica trecută de comtele Andrassy. Ei au exprimat dorinţa guvernului şerb de a se înţelege direct cu curtea din Viena. Comtele Andrassy i-au respins, ca şi generalului Ignatieff.