Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-06-03 / nr. 123

M. 123. ABONAMENTE In Iasi, un an................................. Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei 7­n Sambata 3 Iunie 1878. Redacţiunea si Administratiunea in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnenu. Un esemplar 10 bani Anul 11. ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 ban! Inserțiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. «a SERVICIUL TELEGRAFIC AL STELEI N­ O N A N I E I. {Agenta Ilavas). Berlin, 13 Iunie.—Caratheodori-pașa nu va re­presenta Turcia ca fielegat, ci numai va conferi cu delegaţii turci.—Invitările pentru şedinţa de deschiderea congresului au fost expeduite ieri sara. Atena, 13 iunie.—In Creta, opiniunea publică au primit cu entusias ştirea că Grecia speră a fi representată în congres şi a-şi vedea mărite frun­tariile sale.—Escadra engleză continuă de a sta­ţiona înaintea insulei privighind mişcările turcilor cretani.—Consulul englez au plecat la Prine. De­legaţii cretaici au hotărit de a respunde consulului că ei vor lasa soarta insulei la de­­siunile congre­sului.— Cretanii au ars la Mirabele toate aşăză­­raintele militare, şi administrative ale Turcilor.— îS’au trimis la Pera delegaţi turci spre a susţinea interesele şi drepturile cretanilor otomani. Berlin, 13 iunie.—Pe la o oară, plenipotenţiarii rputerilor în uniforme au mers la palatul cancela­riei imperiului. La 2 oare 20 minuute , pavilionul imperiului german au fost înarborat de­asupra pa­latului spre a vesti deschiderea congresului. Berlin, 13 iunie.—Principele Bismarck au salu­tat pe membrii congresului. Comtele Andrassy au luat cuvîntul spre a pro­­­pune de a se încredinţa principelui Bismark pre­­sidenţa congresului, motivând această propunere nu numai pe usul observat pănă acum, ci pe măr­turia dată înaltei înţelepciuni a cancelariului ger­man. Comtele Andrassy au terminat făcând urări ■pentru restabilirea sănătăţei împăratului Wilhelia­ P. de Bismarck după ce au mulţumit, au luat ofi­cial presidenţa ; apoi s’au pro­edat la constituirea­­secretariatului congresului şi s’au hotărit ca delibe­rările să se ţină secrete. Viitorea şedinţă s’au de­cis să fie luni ; până atunci vor ave loc între ple­nipotenţiari convorbiri spre a activa lucrările con­gresului. Ieri sera Andrassy şi Şuvaloff au şi avut între ei o conferinţă. Berlin, 13 iunie. „Monitorul Imperiului“ publi­că scrisorea principelui moştenitor, adresată d-lui Bismarck, prin care mulţumesce pentru numerosele manifestări de simpatie adresate imparatului din tote părţile imperiului şi chiar din streinătate cu mcasiunea ultimului atentat. Londra, 13 iunie.Nii camera comunelor, Ry­­lands propune o resoluţiune, prin care se cere ca tote tractatele încheiate cu puterile streine, ori de ce natură ar fi ele, să fie supuse parlamentului, înainte de ratificare, pentru ca corpurile legiuitore să-și potă exprima opiniunea lor.—D. Gladstone com­bate această propunere.—Northcote zice că s’ar pu­te crede că această propunere are în vedere direct megoțierile cari se urmează acum la Berlin. El menţine că principiul propus este neadmisibil, căci dacă s’ar admite ar fi cu neputinţă de a se urma negoţieri cu puterile. Dacă s’ar lua o resoluţiune în sensul propunerei, s’ar atinge serios prerogati­vele reginei. Northcote propune lui Rylands să-şi retragă moţiunea. Camera refusă ca să se retragă moţiunea, şi o respinge fără votare. Bucureşti, 2 iunie. „Monitorul publică decretul care autoriză comuna Craiova ca să primească le­gatul lasat sed­elor primare de cătră Popovici. D. Isăcescu este confirmat primar la Piatră şi d. Bo­­ian la Botoşani. D. Ghiulea este numit casier cen­tral al liniei ferate Iaşi-Ungheni. Paris, 13 Iunie. Henri Martin şi Renan au fost aleşi membri ai Academiei. Bruxela ,13 Iunie. Frere-Orban au fost însărci­nat cu compunerea cabinetului belgian. Iaşi, 2 Iunie 1878. ŞTIRI DIN STREINATATE. Anglia, r—Se vestesce din Londra că dis­cursul d. lui Waddington au produs acolo o impresiune forte bună. „Times“ vede în aceasta o dovadă despre perfecta înțălegere care există între guvernul francez și între cel englez. Cercurile torțe găsesc pe d. Wadding­ton prea optimist, dar ele admiră unani­mitatea cu care parlamentul francez au in­­cuviințat atitudinea ministerului seu ; ei o­­pun acesta unanimitate divisiunilor de par­tid cari s’au produs în Anglia în privința politicei exteriore a cabinetului. Mai multe ziare stârnesc a spune că con­tele Suvaloff a dus cu sine la Berlin un agajăment înscris din partea lordului Sa­lisbury. Se vorbesce despre protectoratul Angliei asupra Asiei­ Mici şi a Egipetului. Se zică că regina ar ave intenţiunea de a da lordului Beaconsfield titlul de duce după terminarea congresului. Germanii­. — Se comunică din Ber­lin : „De­şi propunerea pentru disoluţiunea parlamentului, este redactată in termini mo­deraţi, propunere pe care cancelariul impe­riului au presentato probabil după instiga­rea principelui regal, totuşi prin cercurile liberale se regreteaza că guvernul au socotit cu cale de a condamna țara în împrejiură­rile actuale la o luptă violentă a partide­lor, a căreia sfirșit ar pute să nu fie de fe­­liu priincios guvernului. — „Post“ adreseză un blam seve­r cleru­lui Silesian pentru că sau retușat de a ce­lebra un serviciu extraordinar pentru scă­parea vieţei împăratului, pe motivul că o decisiune judiciară au declarat vacant sca­unul episcopal din Breslau.­­ „Tagblatt“ din Berlin anunţă că au­torităţile municipale din Hamburg au oprit congresul general al corporaţiilor cari tre­buia să aibă loc în acest oraş după serbă­­toarea Inalţărei. — Numerul fabricanţilor şi al celoralalţi şefi de stabilimente berlineze, cari conge­­deză pe lucrătorii ce fac parte din asocia­­ţiile socialiste sau cari cites­c Scrieri revolu­ţionare, devine din ce în ce mai mare. Rusia, înarmările ruse pe marea Bal­tică se continuă, cu tota întrunirea con­gresului. Asupra acestora se scrie din Oronstadt, cu data de 6 iunie : „Escadra „Revala“ au părăsit marţi Or­on­­stadtul, pentru a lua staţiune d­inaintea intrării în golful Finie. Ea este compusă din bateria cuirasată şi înotatere : „Perve­nita“, 18 tunuri, cu bandiera admiralului, din monitorul „Lava“ şi din fregata „Ora­­bree.“ Monitorul „Rossalea“, şi canoniera „Schert“ vor urma după escadră mâni ori poimâni, şi se vor întâlni cu densa în apropiere de insula Cartos. Aici se vor face manevre, chiar şi cu foc. O altă escadră va începe peste puţine ţ­ile o cur­să de eserciţiu ; acesta constă din fregata „Admiral-Lazareff“, „Ciarodica“, „Iemts­­chng“, „Isumrud“ şi „Opset“.— Tote co­răbiile sunt prevezute cu preparaţiuni de torpile, şi cu tuntri de tor­pile. — Eserciţiul soldaţilor se va face mai ales în operaţiuni ofensive şi defensive cu torpile. Austro-Un­garia.— Presa şi opiniunea publică din acest stat aprobază în unanimi­tate înţelepciunea şi energia politicei fran­ceze, aşa cum au fost expusă în discursul d. lui Waddington.­­— D. Ristici au fost primii duminica tre­cută de comtele Andrassy. Ei au exprimat dorinţa guvernului şerb de a se înţelege di­rect cu curtea din Viena. Comtele Andra­ssy i-au respins, ca şi generalului Ignatieff.

Next