Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-10 / nr. 203

nepatrioți. — Dar d1. Latif, ca vechili ci­­novnic, nu pote singur să spue motivele politice care l’au adus în capul judeţului nostru. Dinaintea acest­or interese morale şi materiele stă, să-mi fie iertat de a spune pe stil românesc, curat ca viţelul la poarta nouă......................Se pote ca d-lui Rosetti ministru de interne, să nu-i pese nimic din toite aceste, dar noue ne pasă, căci de când judeţul şi oraşul nostru au ajuns se fie a­­dapostul celor nevolnici şi nevoeşi de slujbă­ ? Dar, domnule Redactor, faptul inaintarei obscurului d. Latif din postul de director al prefecturei din Vasluiu la acela de cap al judeţului Suceava este cea mai netăgă­duită dovadă despre dispreţiul adînc ce guvernul central pastreza pentru oraşul şi judeţul nostru. în t6tă Suceava, d. Rosetti n’au putut alia un singur proprietar, un singur cetăţean capabil şi onest, căruia să-i încredinţeze administraţia judeţului Su­ceava! Mai mare şi mai general brevet de incapacitate şi de neîncredere nu s’au pu­­tutut nici odată da tuturor locuitorilor ju­deţului nostru! Tare mai sîntem noi Făl­­ticenenii căluţi în stima d-lor liberali de la guvern dacă nici unul dintre noi nu e considerat nici macar atîta cit este d. Latif! Să las insă aceasta chestiune la o parte şi să întreb : ce încredere, ce autoritate pote să inspire d. Latif, judeţenilor? cel din urmă primar de sat, cel din urmă no­tar ştie că d. Lativ nu datores­ce poziţiu­­nea sa de cap al Sucevei nici averei sau inteligenţei sale, nici experienţei de afa­ceri sau relaţiunilor sale cu acest judeţ. Tota lumea, de la cel mai mare pană la cel mai mic, cunosce că d. Latif este un instrument inconscient în mînile unei elice locale. Dacă d. d. miniştri ar avea mintea liberă ca să judece asupra gradului de cădere a autorităţei sale în judeţul şi oraşul nostru, ar înţelege că nici-odată un ministru n’au făcut mai mare greşală de cit cînd au ascultat de sfaturile a acelora cari l’au în­demnat să încredinţeze serta şi interesele unui judeţ întreg în mînile unei persane cu totul streine de oraşul şi judeţul nostru. Un Fălticeneu. STEAUa româniei, ARMATEI ROMÂNE Bravi copii ai României, veseli aţi plecat, Aţi plecat cu stegul ţ£rei mândru şi curat ; Şi v’aţi dus preste hotare, pentr’un scup­ p­odor, Pentru-a ţârei ne-atârnare, pentru-al ei onor. Şi tovarăş bun avut’aţi dorul viu din sin : Ca să duceţi lumei vestea neamului român. Iar al torci glas ve­­lise : „Mergeţi, dragi copii. „Şi vè ’r,torceţi cum vă duceţi, măndri, mulţi şi vii !„ Bravi copii ai României, bine v’aţi bătut. V’aţi bătut sub stegul ţarei.... sfântul vostru scut.... Ş’aţi învins, că la isbândă bunul Dumnezeu, A deprins al ţerei paloş şi pe Domnul seu. V’aţi bătut, precum strămoşii se băteau ca lei. V’aţi bătut ca Feţi-frumoşii din poveşti cu smei, V’aţi bătut precum în lume nimeni s’a bătut. Ş’a se bate cum Românul singur e făcut. Bravi copii ai României, mândri v’aţi întors. V’aţi întors cu steagul ţarei rupt,. dar tot frumos. Mai frumos de cum fusese, căci de vulturi dus, Steaua mândră­ a duşmăni mei subt el a apus. Ş’aţi adus neatârnarea ţerei, dragi copii. Şi virtutea ostaşcscă, şi trofee mii. Sfera mîmică vă salută... Doru’i s’a ’nplinit : „Bravi copii ai României, bine aţi venit !„ Cu ocaziunea întrărei triumfale a oştirei române în Bucuresci, fapt întîmplat ieri (8 Octomvre), d. Scipione Badescu, unul dintre colaboratorii „Pressei” au improvi­zat următorea frumosa poesie, plină de cele mai patriotice simţiri : DIN ŢARĂ „Micul Brăilean, o ide de curînd apărută în Brăila, anunţă că la 12 Octomvre au so­sit in acel oraş vre-o 400 soldaţi din cor­pul de geniu spre a aşeza podul de peste Dunărea, pe care are să treca oştirea ro­mană ce are să ocupe Dobrogea.“ — „România liberă“ vesteşte că la con­cursul ce s’au ţinut la Universitatea din Bucureşci pentru catedra de psicologie, Es­tetică şi Pedagogie, înfiinţată la facultatea de litere din Iaşi, ambii candidaţi d.­ Xenopol şi Dimitriu, au eşit atitt de bine în­cît comisiunea nu ştie pe cine să pre­fere. Foea bucureştenă zice că dacă autorita­tea şcolară ar voi să lucreze in interesul învăţămintului, ar trebui să numească pe unul în Bucuresci, şi pe altul în Iaşi, şi să nu prefere nimeni cari nici titluri legale n’au, nici concurs nu voesc să depună. — Se afirmă zice R. lib., că luni se va­ retrage administraţiunea romana din Ba­sarabia. Zi de doliu pentru românism.... — „Curierul finanţiar* primesce urmă­­torea corespondenţă din laţi asupra stărei recoltelor din Moldova : Grâul cart* promitea în genere În luna Iunie o abondentă şi bogată secere, a suferit mai mult de de cât tote celelalte de timpul urbt ; cu tote că în ore­care districte producţiunea sa e satisface­­tore, sunt însă mulţi proprietari cari se plîng de măsura ce trece adesea de sfertul recoltei. Calitatea ce se cere de exportaţiune nu lipse­sce tocmai. Am venut eu singur partite de grâu a căror calitate nu lasă absolut nimica de dorit, cumpărătorii însă streini lipsesc, ccea­ ce face ca pentru moment domeniul cerealelor să nu aibă multă activitate. Griul este acela care din tote productele face să intre de ordinar bani in casele agricultorilor­­şi arendaşilor noştri. De cite ori n’ara scris şi am vorbit în favorea­ înfiinţărei unui Credit Agricol Iliman singur in stare de a da agriculturei nostre ajutorele de care are trebuinţă , dar în zadar ! ! Preţurile grâului slut, nominale. Aceea ce este­mai bun în piață se plătesc­ de la 50 a 55 franci, kila- 4351 hectolitri. Călit­atea ordinară cu 40 a 45 fr. kila. Celelalte cereale ca secra, orzul și ovezul au suferit asemenea de timpul urit. Câte­va partite de secară s’au vândut cu 30 fr. kila . Orzul a atins 20 pănă la 22 franci . Oveznt până la 20 franci kila. Porumbul, singur pentru care frumosul timp al lui Septemvre a fost cum nu se pote mai favo­rabil, presintă in genere un aspect forte satisfă­­cător, şi promite o abundentă recoltă aici sub ra­portul cantităţei cit şi al qualităţei. Recolta acestui grăunte începe ţiilele acestea. Sînt convins că la prima­vara vin­ere, se va sta­bili o mişcare de esportaţiune forte animală pen­tru porumburi. Ţera nu posedă de­cât forte pu­ţine porumburi din precedentele recolte, şi preţu­rile variez între 30 şi 34 franci kila. O parte, din cultivatorii ce cunosc, au oferit deja contracte de predare pentru porumbul nou cu preţuri de la 25 până la 30 franci kila. — Cu ocazia sar­marei de duminică primarul capitalei au adresat următorul apel : — Ce­­tăţieri, — oraşul Bucuresci nu a vezut de trei se ole o intrare triuifală a oştirilor ro­mâne. A fost dat acum zilei de 8 Octomvre,, să împlinesca în istoriea patriei şi lipsa a­­cestei pagine gloriose. Luaţi dar haina de serbătore spre a întâmpina la porţile ora­şului pe cei ce ’şi au varsat sângele pentru ţeră şi ne-au dat gloria şi independinţa. Cetăţeni ! Primăria Capitalei a luat mă­­suri pentru ca dorinţa voistră să fie cu stră­lucire împlinită în acesta zi de mândrie naţională. Dar cine ar putea să locuiască pe deplin iubirea voistră! Voi, a căror inimă era strânsa de griji în zilele de luptă, a­­duceţi-ve aminte de fala adusă României de oştirea ei, şi mergeţi de întimpinaţi cu iubire şi mândrie pe fraţii pe fiii voştri, pe vitejii de la Griviţa, de la Rahova, de la Plevna şi de la Simidan. Primarul vostru este încredinţat ca ziua de duminecă, cetăţenii bucuresceni vor face să fie una din acele în care naţiile, uitând de rele, îşi deschid comorile inimei spre a reversa dintr’însele iubirea cea adevărată. Primar, I. P. Dumitrescu.

Next