Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-10 / nr. 203
M. 203. Marti 10 Octomvre 187S. Anul II* STEAUA ROMÂNIE! ABCHARS3Î2 In Iasi, on an.........................................24 lei Trei Ioni.................................................7 # Pentru străinătate se adaogă portul. Redacția ut« şi Administratianea in d*» Europa, Strada lApusnenu. Un eseinplar 10 bani ANÜNCIÜRI Rondul saft locul în pagina IV . . . ,15 bani Inserţiile şi reclame, rondul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă Iasi, 9 Octomvre 1878. Vom fi laconici pentru asta-eri in revista noastra, căci guvernul care ştie ceei şi pintre linii va putea înţelege durerea amara de care sintem cuprinşi. Corespondentul nostru din Bucuresci îți comunică că puterile cele mari europene nici pană astă-di n’au numit incă miniştrii lor plenipotenţiari pe lînga guvernul nostru. Mai mult de cît, atîta, chiar baronul Stuart, care cel dintăiu au fost numit ministru rezident in Bucureşci, nu s’au prezentat incă scrisorile sale de acreditare şi nici au fost ■condus la palatul domnesc, după obiceiul ce se păzesce, in trăsura domnescă şi cu ceremonialul cuvenit, spre a înfăţişa capului Statului Român scrisorile sale de ereanţă. Neindeplinirea acestor formalităţi de rigoire ce sînt strict observate in tdte statele independente, la ce cauze să o atribui în care, şi cum putem numi noi situaţiunea acesta anormală a reprezentantului cabinetului de Neva pe lingă cabinetul de Dîmboviţa? Ştim de asemine că d. baron Stuart au adresat o circulară agenţilor puterilor streine din ţcară, prin care făcea cunoscut noul seu titlu diplomatic cu care este investit, dar aci s’au mărginit tote demarşele, căci ştim că nici vizitele sale oficiale in atare calitate nu şi le-au făcut incă. Am pute face multe comentarii şi am putea deschide cărţile de drept internaţional cari vorbesc despre nişte asemine formalităţi ce au ajuns alfabetul ceremonialului diplomatic. Dar nu voim să adăogim un cuvînt mai mult de teama ca observaţiunile noistre inocente să nu fie reu interpretate de liberalii naţionali din capitală cari se grăbesc de a califica cu provigalitate de trădători intereselor naţionale pe toţi aceia cari nu împărtăşesc vederile lor. Ne vom permite cu tote aceste o singură reflecţiune. Guvernul nostru au declarat ca se supune tractatului de Berlin, au convocat apoi corpurile legiuitore ca ele să înregistreze spre neuitare acesta solemnă declarare a guvernului. Forma constituțională, într’un cuvînt, au fost strict păzită Despre fond nu zicem nimica, căci de mult s’au zis că forma bate fondul. Scurt, mai plecaţi şi mai blajini ce am fost puterilor celor mari, nici că s'au putut. . . . Să nu ne fie deci permis de a întreba astăzi pentru ce macar în formă nu sînt iacă numiţi reprezentanţii puterilor streine, conform nouei nostre situaţiuni politice de stat liber şi independent ? Aci, la întrebarea acesta, nu putem respunde alta decît că şi pe tărimul concesiunilor încă este o limita, şi acea limită este conservarea naţionalitatei române. . . . Guvernul nostru nu pote să zică nici un cuvînt, nu pote face nici o declarare, în chestiunea Evreilor. Şi dacă el este siluit de dinafară, el n'are să dee alt respuns decît că el, putere executivă aveni o linie trasă de ţeară, prin Constituţiune, nu se pote abate de la acea linie de cît cînd ţeara va veni să-i indice o altă pe care să păşească. Cu alte cuvinte, politicei faptelor îndeplinite, să binevoiasca guvernul de a-i pune un capăt, şi să nu creda că va putea ca şuruburi constituţionale să escamoteze şi chestiunile de conservare naţională. Corespondenţa „Stelei României* Bucureşci, 7 Octomvrie. Citesc cu luare aminte tote numerele din stimabilul D-vostre ziar. Sînt de feliul meu om pacinic şi şi puţin vorbitoriu, dar acesta nu ine împedecă de a observa cele ce se pi trec în afacerile publice ale ţerei mele. Aveţi forte mare dreptate cînd prin No. . din ziarul ce redactaţi, spuneţi că niciodată biata Moldovă n’a fost mai mult părăsită şi urgisită ca sub regimul guvernului Ooalatiunei de la Mazar-Paşa. Eu voiu cuteza de a zice ca nici o data Moldova n’a fost mai mult insultată ca sub guvernul din care face parte ministrul moldovan cel mai capabil ce ţara posedă. Dar să las prieambulul şi să vin la chestiunea de care ’mi propun să vă vorbesc. Districtele care n’au fericirea să poseadă o tipografie sau un ziar, sunt cele mai urgisite. In numerul acelor judeţe se poate numera şi frumosul şi mănosul judeţ Suceava. Intrigele meschine din localitate, lupta dintre vechii liberali şi parveniţii liberali — după mine şi unii şi alţii liberali de ocasiune—au adus ca în fruntea judeţului Suceava sa stee un vechiu cinovnic, care dacă nu posede proprietăţi în judeţul nostru, n'are nici inteligenţa, nici cunostinţile veacului in care trăim. Pentru ce deci, a fost el numit în capul judeţului ? Are eî legături aşa de puternice in acest judeţ îneît necesitatea lucrurilor sa'i ii adus în fruntea trebilor ? Nu! O simplă căpătuire ! Iată adeverata raţiune a numirei sale, ca ei, eu, care am cetit şi citesc zilnic t6te gazetele şi tote bazaconiile politice ce se fac în ţară, nu Tara vezut să fi fost printre aderenţii macar ascunşi ai programului de la Mazar-Paşa, pentru ca astfel nu să potă invoca macar considerentul acesta că este unul din martiri de la Mazar-Paşa. Un asemine considerent dacă d. Latiffar invoca, i-am face complimente, căci i-am zice că este în bună companie alăturea cu d. d. Ion Ghica, Iepureanu, Costică Grădişteanu, Mitică Scurza, Vernescu, şi alţi bărbaţi trecuţi astăzi de ziarul „Românul“ între