Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-25 / nr. 645

Costul unui apartament: 43.190 lei T.R.C.L. din Regiunea Autonoma Magmara — Tg. Mureş a început în anii trecuţi construirea de blocuri­­locuinţe tip 216 C, cu 18 şi cu 27 a­­partamente. Proiectul acestor locuinţe a fost întocmit de I.P.C.T. şi apoi adoptat de I.P.R.A. din Tg. Mureş. Pe baza experienţelor dobîndite în cursul executării lucrărilor, colectivul de ingineri şi tehnicieni ai Trustului a studiat cu toată atenţia posibilităţile de îmbunătăţire şi ieftinire a soluţiilor e­­xistente în proiectul iniţial. De la înce­put s-au urmărit două obiective: reduce­rea costului şi mărirea spaţiului locuibil. Procedeul principal, prin aplicarea căruia s-a reuşit să se atingă acest scop a fost acela de a se construi la demisol 6 apartamente noi la blocu­rile cu 27 apartamente­­ şi 4 aparta­mente noi la blocurile cu 18 aparta­mente. Documentaţia modificată referitoa­re la blocurile cu 27 de apartamente este complet terminată, iar cea referi­toare la blocurile cu 18 apartamente este în curs de elaborare. Trebuie să notăm că modificările a­­duse au un caracter exclusiv tehnic. Clădirea şi-a păstrat neatins aspectul arhitectonic, repartiţia interioară a a­­partamentelor, înălţimea etc. Prin crea­rea celor 6 apartamente noi s-a mă­rit în mod simţitor suprafaţa locuibi­lă. Iniţial această suprafaţă era de 790 mp, iar acum, în urma proiectului modificat, este de 920 m­p. Subsolul a fost transformat în demisol cu o adîncime de 0,90 m în pămînt. In loc de planşee prefabricate (grinzi T.C.B. şi corpuri de umplutură), proiectul modificat prevede planşeu monolit de beton armat­­cu o grosime totală de 20 cm. faţă de 32 cm. din documen­taţia iniţială. Prin reducerea grosimei planşeului (4X12 cm eoal 48 cm) s-a putut ridica înălţimea interioară a demisolului de la 2,20 m­ — 2,68 m, fără ca prin aceasta să se majoreze cubajul global al clădirii. S-a menţi­nut izolarea termică şi ionică a plan­­şeului, aşa cum există în proiectul iniţial, cu un strat de zgură şi sapă. Datorită modificării obţinute prin intro­ducerea planşeului monolit s-a realizat pe lîngă mărirea spaţiului interior al clădirii, o considerabilă economie de ciment şi fier: 90 tone de ciment şi 15 tone de fier beton. Pentru înlăturarea­­dezavantajului ce rezultă în urma folosirii materia­lului lemnos la turnarea betonului monolit, travele (deschiderile) au fost reduse la 2 tipuri principale — şi a­­nume: o deschidere la scări şi alta la restul planşeului. Executarea planşee­­lor se va face cu ajutorul cofrajelor tipizate demontabile. Dat fiind faptul că deschiderile sunt relativ mici şi uniformizate, tavanele tuturor încă­perilor au planşeu fără­ nervuri, uşu­­rîndu-se în felul acesta efectuarea lucrărilor de cofrare şi finisaj şi mic­­şorîndu-se la minimum consumul de material lemnos. In vederea obţinerii unei viteze de circulaţie cît mai mari a cofrajelor tipizate, se va utiliza acceleratoare de priză la betonul armat în planşeu. Aplicîndu-se acest procedeu, ciclul se reduce la cca. 7 zile în loc de 28 de zile. Potrivit proiectului modificat, grin­zile transversale care susţin planşeul sunt plasate pe zidurile portante exte­rioare, iar la mijloc pe stîlpii de că­rămidă. In proiectul iniţial greutatea planşeului era suportată de zidurile transversale. In noul proiect modifi­cat, o parte din această greutate se repartizează asupra zidurilor portan­te exterioare — care pînă acum su­portau numai propria lor sarcină, iar o altă parte a greutăţii e transferată asupra stîlpilor interiori. Alături de reducerea grosim­ii zidurilor şi de micşorarea greutăţii planşeului, acest factor a creat condiţiile statice nece­sare pentru ca volumul fundaţiei să fie redus cu 40 la sută în comparaţie cu soluţia iniţială. Desfiinţarea caracterului de zid portant al zidurilor transversale de 25 cm, înlocuite fiind cu grinzi de be­ton armat, şi folosirea zidurilor exte­rioare de 37,5 cm ca ziduri portante, a atras după sine reducerea ziduri­lor de 25 cm la o grosime de 12,5 cm şi în unele cazuri la 6 cm. Astfel s-a mărit suprafaţa locuibilă atît a came­relor cît şi a bucătăriilor. Menţionăm că între apartamente s-au prevăzut două ziduri subţiri paralele, cu goluri de aer, pentru a se asigura o cît mai bună izolaţie fonică. In aceeaşi ordine a modificărilor a­­duse, trebuie să amintim că prin re­ducerea grosimii zidurilor interioare şi prin mutarea unor coşuri de ven­tilaţie, s-a micşorat volumul ziduri­lor, mărindu-se totodată spaţiul de utilizare al boxelor de alimente. La 16 septembrie s-a procedat la inversarea băilor şi a bucătăriilor, mărindu-se suprafaţa acestora din urmă cu aproximativ 2,8 m­p. Lăţi­mea bucătăriilor, faţă de cele vecin, a fost mărită cu 15 cm. In modul a­ces­ta s-a urmărit ca în limita posibi­lităţilor să se remedieze una din cele mai evidente deficienţe ale proiectului iniţial. Prin reducerea lăţimii intră­rii principale de la parter la dimen­siunea de 2,5 cm, s-a mărit suprafa­ţa camerelor. S-a redus în mod simţi­tor volumul de beton armat al centu­rilor. La demisol s-au menţinut cele două spălător­i şi uscătorii, asigurîn­­du-se în același timp fiecărui aparta­ment cîte o boxă de zarzavaturi. Zi­durile între boxe sunt prevăzute cu şipcă de brad. Pentru reducerea cost­­ului de baracamerite s-au eliminat utilajele grele, ca de exemplu m­aca­­raua­turi, înlocuindu-se cu macara­­pionier, boburi şi benzi transportoa­re. In proiectul iniţial lipsesc gla­fu­­rile din tablă galvan­izată şi tencui­­rea soclurilor cu praf de piatră. Pro­iectul modificat remediază aceste lipsuri, prevenind astfel deteriorarea tencuielilor exterioare. Documentaţia lucrărilor de insta­laţii s-au întocmit în funcţie de modi­ficările tehnice aduse proiectului de construcţii, respectindu-se tema ini­ţială. In general trebuie să constatăm că la această categorie de lucrări re­ducerea preţului de deviz este mini­mă, deoarece partea cea mai valoroa­să a articolelor o compusă din obiec­te sanitare, electrice şi de încălzire, avînd un preţ constant şi a căror cantitate nu poate fi micşorată. To­tuşi printr-o adaptare raţională a traseelor la demisol şi prin înlocui­rea unor obiecte cu preţ ridicat cu alte obiecte mai ieftine, dar identice din punct de vedere calitativ, s-au putut realiza economii în proporţie de­­ cca. 7 la sută faţă de valorile iniţia­le. Aşa de exemplu, s-a renunţat la sifoanele ,,la manche“ confecţionate din plumb, folosindu-se în locul lor si­­foane de fontă. La instalaţiile electrice deservirea apartamentelor de la demisol este a­­sigurată de tabloul de distribuţie pre­văzut în proiectul vechi, folosindu-se materialul din circuitele iniţiale. Pa baza modificărilor enumerate mai sus preţul de deviz al unui bloc cu 27 apartamente se reduce de la 1.800.000 lei la 1.590.000 lei. Această economie financiară permite construi­rea a 6 apartamente in plus, ceea ce înseamnă o economie reală de 550 lei la un m­­p de suprafaţă locuibilă. Pâ cînd media pe apartament, rezul­tă că potrivit documentaţiei modifi­­cate costul unui apartament revine la 48.180 lei, în timp ce potrivit docu­mentaţiei iniţiale era de 66.666 lei. Notăm că suma de 48.180 lei nu reprezintă preţul de cost ci preţul de deviz. Prin utilizarea rezervelor in­terne şi prin studierea necontenită a posibilităţilor de raţionalizare a con­sumului tehnic în cursul execuţiei lu­crărilor se vor ivi noi perspective de reducere a preţului de cost. T. S. AspecT al noilor blocuri muncitoreşti din Str. Dózsa György din Tg. Mureş. Din realizările forestierilor Activitatea de producţie în între­prinderile din raza Direcţiei silvice Tg. Mureş s-a caracterizat în trimes­trul III al acestui an prin luptă ne­precupeţită a muncitorilor, tehhnicie­­nilor şi inginerilor pentru atingerea a două ţeluri principale: de a recupe­ra cît mai mult din restanţele în­registrate la unele sortimente şi acti­vităţi în semestrul I, datorită situa­ţiei de calamităţi şi strangulări crea­te de timpul nefavorabil din lunile februarie aprilie; de a reuşi o depă­şire cît mai mare a producţiei de marfă pe sortimente, pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan şi de a menţine la nivelul obţinut în semestrul I preţul de cost al produ­selor. Datorită muncii însufleţite a fores­tierilor, în trimestrul III s-au obţinut succese importante. Astfel planul producţiei globale pe trimestrul III a fost depăşit­ă cu 39%, iar al produc­ţiei m­arfă cu 34%. In mare măsură aceste depăşiri se datoresc şi organi­zaţiilor de partid şi sindicale care au desfăşurat o muncă permanentă în raidurile muncitorilor, antrenându-i la recuperarea restanţelor avute la unele sortimente în semestrul I. Cu toate că au fost evidente restan­ţele în semestrul I s-a ajuns ca în trimestrul III la data, de 25 septem­brie ele să fi recuperate şi chiar de­păşite, ajungîndu-se ca la această da­tă să se lucreze deja în contul lunii noiembrie 1958. De asemenea au fost date peste prevederile planului peste 18.800 mc lemne de lucru răşinoase, peste 5.500 mc lemne de lucru fag şi stejar, peste 500 mc lemne de lucru diverse, peste 3.000 buc. traverse nor­male, peste 100.000 m steri lemne de foc şi peste 29.000 mc butuci şi crăci, pentru aprovizionarea cu lemne a oa­menilor muncii. De asemenea s-a realizat planul de fasonat mecanic în proporţie de 150%, iar planul de transport meca­nizat G.­F.SL, auto şi tractoare în proporţie de 137%. Un real ajutor s-a obţinut de la întreprinderea de transport I.R.T.A.,­­ care şi-a realizat obligaţiile de plan faţă de Direcţia silvică, transported în acest trimes­tru­ peste plan 16.000 tone produse lemnoase. Planul de investiţii şi reparaţii ca­pitale de asemeni s-a realizat cu de­păşiri însemnate, punîndu-se în func­ţie înainte de termen construcţiile ne­cesare producţiei, care au permis desfăşurarea şi realizarea depăşirilor susnumite. La aceste realizări frumoase au contribuit în măsură importantă toa­te I.F.E.T.-urile, dar mai ales I.F.E.T. Reghin care şi-a depăşit planul pro­ducţiei globale cu peste 94% şi cu peste 66 % al producţiei marfă, dînd astfel peste prevederile planului: 6.500 mc lemn de lucru, 41.000 m steri lemne de foc şi altele. De remarcat sunt şi I.F.E.T.-urile Miercurea Ciuc, Topli­­ţa Breţeu şi Sovata, care au adus aport mai ales în realizarea planu­rilor de investiţii, reparaţii capitale şi al celui de mecanizare. Ajutat de organizaţiile de bază şi org­anele sindicale, colectivul de muncitori din cadrul Direcţiei silvice va continua şi de aici înainte să ob­ţină rezultate din ce în ce mai bune, prin folosirea mijloacelor şi metode­lor avansate, pentru a realiza planul înainte de termen. ­gyipteana roşiei I După consfătuirea pe fără La fabrica de mănuşi „Petőfi Sándor“ Fabrica „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş este unitatea economică socia­­listă unde dirimf­ieile Brute ale anima­lelor se „nasc“ pieile finite, se confec­ţionează mănuşi, haine de piele etc. In dimineaţa ,cînd am vizitat fabri­ca muncă­ începuse din plin. Munci­torii de la tăbăcării îmbrăcaţi în sa­lopete, cizme de cauciuc şi şorţuri, lucrau organizaţi pe echipe. La fel şi croitorii de mănuşi şi sutele de femei aplecate deasupra maşinilor, în liniş­te, încheiau bucăţile de piei la maşi­nă, introduceau căptuşeala sau fini­sau mănuşile. Tot în acest timp, în întreprindere se întîmplau şi lucruri noi. Se repro­fila tăbăcăria de mănuşi a cărei ca­pacitate de producţie va creşte odată cu desfăşurarea procesului tehnolo­­logic în noile secţii reprofilate. La sala culturală şi încăperile care vor fi destinate pentru birouri se făceau reamenajări. Această fabrică creşte în fiecare an. Cu cîţiva ani în urmă ea era for­mată din cîteva ateliere împrăştiate pe malul Mureşului destul de săracă­cioase. In cursul anilor secţiile, reprofilate au fost mutate într-un singur joc. Nu au trecut de­cît cîţiva ani, cînd pentru cîteva kilograme de materiale sau chiar grame trebuia să mergi cîteva sute de metri. Rînd pe rînd, greutăţile în muncă au fost înlăturate. In fiecare an, ba chiar în fiecare zi, se ivesc evenimente noi în viaţa întreprinderii. Harnicii mun­citori prin inovaţii şi raţionalizări, prin îndeplinirea angajamentelor luate, contribuie la dezvoltarea fa­bricii, la realizarea ,de economii, re­ducerea preţului de cost etc. Acea dimineaţă de octombrie ne-a adus veştii noi. La fa­brica de piei şi mănuşi din Tg. Mureş muncitorii au primit cu bucurie iniţiativa cole­gilor de la uzinele „János Herbák“ din Cluj: „Realizarea la cît mai mul­te produse a celui mai mic consum specific şi a celei mai bune calităţi pe ţară“. Secţia de tăbăcărie caută să gă­sească­­ cele mai bune metode pentru spălarea şi recondiţionarea lînei re­cuperate la depilarea pieilor, lucru care dacă va reuşi va duce la realiza­rea unui beneficiu anual de 230.310 lei. Tăbăcarul Baki Nicolae a propus recuperarea lîniei de pe părţile nefo­losibile ale pieii putîndu-se realiza zilnic 4 kg de lînă în plus, fapt ce va însemna o economie anuală de 12.000 lei. Reducerea consumului specific al acidului tormic la fixarea coloran­ţilor este angajamentul şefului de echipă Csibi József, angajament ce va aduce o economie anuală în valoare de 7.632 lei. Inginerul Meitzel Otto a propus executarea sămăluirii sepa­rate a pieilor subţiri cu consum redus de material, realizîndu-se economii în valoare de 1.400 lei. Refolosirea soluţiei de tăbăcit prin întărire, pro­punerea şefului de sector Bende Ale­xandru va însemna 2.650 lei economii. Maistrul Molnar Ioan se angajează de a reduce consumul specific de vârf la cenuşar, prin îmbunătăţirea meto­delor de cenuşărire, aducîndu-se o economie de 2.160 lei. De asemenea, muncitorul Vultur Dumitru propune folosirea mai raţională a vopselelor de acoperire, la finisajul pieilor, ce va însemna o economie de 7­500 lei. Muncitorii de la secţia de croit mă­nuşi şi-au luat angajamentul de a croi în cursul anului 1959 sute de perechi mănuşi din suprafaţa de piele economisită la croitul mănuşilor, a­­ducînd o economie de :40.000 lei. Printr-o tăiere mai raţională a îndoi­turilor de aţă la cusutul mănuşilor s-a angajat maistra Kántor Berta să realizeze o economie de 7.000 lei anual. De asemenea, angajamentele muncitorilor şi maiştrilor de la secţii­le de confecţii haine va aduce o eco­nomie de 2.250 lei la fire de aţă şi 1.000 lei la vatelină pentru căptu­şeli. Răspunzînd iniţiativei muncitorilor de la uzinele „János Herbák“ din Cluj, prin reducerea consumului spe­cific la materiile prime, auxiliare, la economisirea pieilor brute şi semifa­bricate, îndeplinind angajamentele şi aplicînd propunerile făcute, muncito­rii fabricii „Petőfi Sándor“ vor reali­za o economie anuală de 313.902 lei. M. M. Şi-au realizat planul anual La data de 12 octombrie a. c. co­lectivul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la fabrica de­ cărămizi şi ţigle Mureşeni din Tg. Mureş, au ra­portat realizarea planului global şi a producţiei marfă pe anul 1958. Pla­nul fizic al producţiei de cărămizi a fost realizat la data de 15 octombrie iar al ţiglei la data de 23 octom­brie. Faţă de planul anual, la data de 23 octombrie fabrica de cărămizi şi ţigle Mureşeni avea date peste plan 1 milion cărămizi, din care se pot construi pieste 3 blocuri a 22 aparta­mente sau 40 case familiare conforta­bile. Tot pînă la 23 octombrie s-au realizat peste plan 2.730.000 ţigle cu care se pot acoperi 319 blocuri a 112 apartamente, sau 1.000 case lami­­lare. Angajamentul luat de colectivul de muncitori de la fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş, în cin­stea celei de a 41-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie a fost cu mult depăşit. Faţă de angajamentul luat de a produce peste plan, în perioada dintre 23 august şi 7 Noiembrie, 500.000 cărămizi şi 350.000 ţigle a fost depăşit cu 115.000 cărămizi şi 63.000 ţigle. Zilnic harnicul­­colectiv de muncitori de la fabrica de cărămizi şi ţigle „Mu­reşeni“ din Tg. Mureş produce sute de mii de cărămizi şi ţigle în contul anului 1959. Aspect din timpul lucrului. Atenţiune! ! ! ! Conducerea regională D.C.A. a atrage atenţia tuturor întreprin-­­ derilor, instituţiilor, cooperative­lor şi gospodinelor, de a aduna toate deşeurile şi rămăşiţele de hîrtie şi de a le preda unităţilor de colectare D.C.A. raionale şi orăşeneşti. Unităţile de colecta­re, indiferent de cantitate, pre­iau deşeurile şi resturile de tur­tit contra plată în numerar. La anunţare telefonică, asi­gură transportul. Cooperativa „Munca Colectivă" Topliţa I Aduce la cunoştinţa clienţilor­­ săi, că comenzile făcute, îşi vor­­ pierde după 6 luni valabilitatea,­­ chiar şi în cazul cînd clientul a­­ achitat total sau parţial valoa-­­ rea comenzii. Rugăm clienţii i­ noştri care au comenzi făcute şi care au depăşit termenul de 16 luni, să se prezinte în termen de 15 zile pentru a ridica co­menzile, în caz contrar le vom­­ scoate la licitaţie.

Next