Steaua Roşie, ianuarie 1960 (Anul 9, nr. 769-777)

1960-01-03 / nr. 769

Din experienţ­a colectiviştilor din Nazr­a Gospodăria agricolă colectivă din satul Nazna, raionul Tg. Mu­reş, se află amplasată pe lunca roditoare a Mureşului, fapt care-i dă posibilitate să obţină producţii sporite la hectar. Cu­m toate acestea au fost ani rînd producţiile obţi­nute de gospodărie erau mici, iar unele suprafeţe rămîneau chiar nelucrate. Cauza ? In primul rînd, participarea slabă a colectiviştilor la muncă, iar în al doilea rînd, majoritatea colectiviştilor urmăreau să facă cit mai multe zile­ muncă, fără însă să pună accent şi pe calita­tea muncii Mulţi dintre colecti­vişti care lucrau ■conştiincios şi obţineau producţii sporite la hec­tar erau retribuiţi la fel ca aceia care făceau lucrări de mîntuială, şi bineînţeles pe suprafeţele lu­crate de ei se obţineau producţii mult mai mici. Din tabelul de mai sus reiese cîţi bani şi zahăr au primit drept re­tribuţie suplimentară colectiviştii de aici pe lingă banii şi zahărul primit după zilele-muncă efec­tuate. Cu toate că condiţiile de climă şi sol au fost aceleaşi, totuşi nu toţi colectiviştii au obţinut ace­leaşi producţii. Iată de exemplu Gyeresi Gyula şi Gyeresi Nicolae au fost vecini cu parcelele de sfec­lă cu Bărdăşan Maria. Neacov­După consfătuirea de la Con­stanţa, organizaţia de bază a pro­pus adunării generale ca pentru început să introducă la unele cul­turi, retribuirea muncii nu numai după zilele-muncă efectuate, ci şi după producţia obţinută. In felul acesta oamenii au privit lucrurile cu mai multă răspundere. Anul acesta, lucrînd după acest princi­piu colectiviştii au obţinut rezul­tate bune. La sfecla de zahăr, cultivată pe 30 ha producţia medie la hectar a fost de 35.213 kg. Ştiind că munca va fi retribuită nu numai după zilele-muncă ci şi după producţia obţinută colectiviş­tii din Nazna au muncit bine, unii dintre ei obţinînd peste 45.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Să luăm cîteva exemple, dînd aceeaşi atenţie întreţinerii culturii, întârziind cu prăşitul, ne­­lăsînd şi un număr suficient de plante la hectar (Bărdăşan Ma­ria a lăsat între 100—120.000 plan­te la hectar, în timp ce Gyeresi a lăsat 70—80.000 plante la hec­tar), au obţinut doar 38.700 kg sfeclă la hectar. E bine să amintim că cele 30 ha cultivate cu sfeclă de zahăr au adus colectivei din Cazna un ve­nit de 412.876,80 lei din care 49.150 lei au provenit din sporul­­ de producţie de pe urma contrac-­­ tului încheiat cu fabrica de zahăr,­­ în vederea cultivării sfeclei de za-­­ hăr pe mai mulţi ani, precum şi­­ din premii rezultate de pe urma­­ depăşirii producţiei la hectar. , Pe lîngă bani, colectiviştii au mai primit : 589.824 kg borhot, şi 1­9.930,40 kg zahăr. După cum re­iese din datele de mai sus, cultu­­­­ra sfeclei de zahăr e cît se poate de rentabilă. Tocmai de aceea, bazaţi pe recomandările plenarei C.C. al P.M.­R. din noiembrie 1958, ei au hotărît nu numai extinderea acestei culturi ci şi irigarea a cel puţin 15—20 ha cultivate cu a­ceastă plantă. Şi acum să vedem care sunt re­zultatele obţinute de colectiviştii din Nazna la o altă cultură prin­cipală şi anume la porumb, la ca-­­­re, de asemenea, au aplicat retri- j­euţi­a muncii, după producţia ob­ţinută. In 1959 colectiviştii din Nazna au cultivat porumb pe o suprafaţă de 44 ha, obţinînd în medie la hectar cîte 4.832 kg ştiuleţi. Pe o­­ suprafaţă de 22 ha s-au obţinut 6.066 kg porumb ştiuleţi la hectar. Ca şi la sfecla de zahăr acei co­lectivişti care au efectuat toate lucrările de întreţinere la timp au obţinut producţii sporite la hectar. Din aceste exemple reiese clar importanţa introducerii sistemului de retribuţie suplimentară. Gos­podăria colectivă din Nazna apli­când acest sistem de retribuire a obţinut producţii mari, fapt care a făcut ca 26 membri ai întovără­şirii agricole din sat să ceară pri­mirea în gospodăria agricolă co­lectivă. R. C. Prod, la Retribuţia Numele şi pronumele Bărdăşan Maria 1 persoană Trif Crăciun 2 persoane Nemeş Francisc 2 persoane la Plan Realizat hectar suplimentară kg lei zahăr/ko 0,23 6.900 10.450 45.435 510 14,85 0,53 15.900 24.150 45.566 1208 34,5 0,48 14.400 21.330 44.441 1015 29 O adunare sătească plină de BBIVolţu­mi sate Cooperativa din Petelea face parte din centrul de cooperative Periş, criticat în două din nume­rele trecu­te ale ziarului nostru pentru slaba organizare a muncii, a desfacerii mărfurilor şi a apro­vizionării ţăranilor muncitori. In vederea înlăturării lipsurilor exis­tente, Uniunea raională a coopera­tivelor de consum din Reghin a luat iniţiativa organizării de con­sfătuiri săteşti cu cooperatorii, menite să afle părerile acestora cu privire la aprovizionarea prin cooperativele săteşti şi a aplica propunerile juste ale cooperatori­lor. O astfel de adunare sătească a avut loc în ziua de 20 decembrie la Petelea. După ce în faţa cooperatorilor s-a citit o scurtă dare de seamă, în care s-a vorbit despre realiză­rile şi lipsurile cooperativei să­teşti s-a dat cuvîntul cooperatori­lor, care pe lîngă faptul că au criticat aspru conducerea centru­lui Periş, au venit cu propuneri menite a îmbunătăţi desfacerea mărfurilor. Cei înscrişi la cuvînt au arătat că oamenii muncii din comună au înţeles să ajute cooperativa în ac­ţiunile întreprinse de aceasta. Majoritatea cooperatorilor şi-au achitat cota parte cuvenită pentru fondul social. Mai mult, în acest an, ţăranii muncitori colectivişti şi întovărăşiţi au contractat prin cooperativă o cantitate de 61.500 kg boabe, situîndu-se în acest sens printre primele comune din raion, mulţi cetăţeni­ ca Szabó An­ton, Tintos Augustin, Cichi Ioan şi alţii contribuind din plin la rea­lizarea fondului centralizat al sta­tului. Nu aceeaşi atenţie a mani­festat-o faţă de cooperatori condu­cerea centrului Periş şi chiar U.R.C.C. Reghin, care nu numai că nu au asigurat o bună aprovi­zionare a cooperativei săteşti cu mărfurile existente, dar prin sis­temul defectuos de repartiţie şi prin mărirea cheltuielilor de trans­port, au păgubit cooperativa şi cooperatorii. Astfel, de exemplu, pentru ca o marfă să ajungă la această coo­perativă, trecea uneori de 2 ori prin comună şi abia a treia oară ajungea la cooperativa de aici Mărfurile de la Tg. Mureş, erau duse la­­Reghin (prin Petelea), de aici la centrul Periş (tot prin Pe­telea) şi abia de aici, erau duse iar la Petelea. Din cauza defec­tuoasei aprovizionări, cumpărăto­rii din Petelea fiind aproape de Reghin se aprovizionează cu cele necesare ca sare, petrol etc., din oraş. Iată de ce sarcinile de plan ale cooperativei au fost realizate nu­mai în proporţie de 98 la sută (deşi cu 20 la sută mai mult ca în anul trecut). La acestea se adaugă şi faptul că săptămîni în şir mărfurile de larg consum ca petrol, sare, sticle de lampă etc. nu există la Petelea. Şi, repartizarea mărfurilor în mod echitabil nu a fost satisfăcă­toare. In timp ce la unele coope­rative aparţinătoare centrului se repartizau »«mărfurile noi căutate ca drojdie, bocanci cu talpă bo­vină, «dop­era­ti­va din Petelea nu primea­­ aceste mărfuri. In schimb, se «»aduceau aici mărfuri fără co­mandă şi care nu s-au vîndut. Astfel, în toamna acestui an s-a adus o mare cantitate de pepeni stricaţi, care nu s-au vîndut. Tot aici zarzavaturile şi legumele pre­luate prin achiziţii şi care centrul nu a venit să le ridice la timp, s-au stricat ducînd la pierderi mari şi la oprirea achiziţionării de zarza­vaturi în privinţa cărora Petelea e o serioasă bază de aprovizionare a oraşelor. Vorbitorii au scos în evidenţă lipsa totală de vigilenţă în selec­ţionarea şi controlul gestionari­lor, lucru ce a dus la păgubirea considerabilă a averii cooperati­vei (în acest sens centrul Periş fiind primul pe raion). Venind cu propuneri valoroase, ţăranii muncitori din Petelea au contribuit la descoperirea şi înlă­turarea lipsurilor. Rămîne ca cen­trul cooperativelor din Periș și Lt.R.C.C. Reghin, să aplice propu­nerile oamenilor muncii. M. F. |­^.(K­BniS.15 rosti'] Consfătuirile de producţie ţi­nute periodic la U.I.L. Sovata au contribuit din plin la reali­zarea cu succes a sarcinilor de plan pe anul care a trecut. Bu­na mobilizare a comitetului de în­treprindere, sub îndrumarea or­ganizaţiei de bază, în vederea participării unui număr tot mai mare de muncitori la dezbate­rea problemelor legate de pro­ducţie, a făcut posibil ca tra­ducerea acestora în vi­aţă să fie realizată. Buna pregă­tire poli­tică şi profesională a muncito­rilor, tehnicienilor şi­­ginerilor a dus la ridicarea niv­elui con­sfătuirilor de produ­se, prin discutarea celor 11 actuale sarcini, legate de re­darea şi depăşirea măsurilor revăzute în planul tehnico-cn­lizatoric cît şi prin îmbunăt­ăa con­tinuă a procesului merit, a condiţiilor de lucru­­. Pen­tru a ne da seama t Iul cum muncitorii de la acea unitate de industrializare a­­­elui au contribuit cu prop sănă­toase, la rezultatei m­inute, vom da cîteva exerv. Aşa de pildă, ca tînăr gaterist de aici, C An­drei, care lucreaz iterul „cel mare“ de 36 ţ­­eană cu alţi forestieri ), ga­terelor (după ce r­at în prealabil propune pro­pus cu ocazia m­­iturii de producţie, ţin­cepu­tul anului, ca dir­le de lemn de foc să se ?cîn­duri ulucă (p­­rej­muit). Făcîndu- Icul, muncitorii au cu sa­tisfacţie că la pr are, în loc de 77,50 ră-I măşiţe lemne de la I ,vînzarea ulucilor ceapă temeinic, gospodăreşte. nă. Prin aplicarea acestei pro­puneri unitatea a realizat zeci de mii de lei economie. Un alt grup de muncitori de la secţia de aburit fag, printre care se afla şi Veres Iosif, fruntaş în producţie de la a­­ceastă secţie, a propus să se prelungească cu cite 4 metri­­ din camerele de aburit. Prin a­­plicarea acestei propuneri s-a reuşit ca întreaga producţie de cherestea fag să fie aburită (nu numai parţial, ca înainte). Cornea Gheorghe este cel mai inimos forestier de la această unitate. Niciodată nu-l poţi ve­dea supărat. Ca descărcător în depozitul de buşteni, se strădu­ieşte ca îndată ce sosesc drucu­­rile, să fie descărcate. S-a în­­tîmplat uneori (în zi de sărbă­toare) ca în depozit să nu fie nimeni. El avea obiceiul să mai dea prin depozit şi-n aceste zi­le. Intr-o astfel de zi a sosit un druc plin cu buşteni. Cornea şi-a luat ţapina şi a început să descarce buştenii de pe druc. A doua zi, conducerea întreprin­derii aflînd că a sosit un druc cu buşteni şi că a fost Cornea la descărcat, l-a întrebat cu cine a descărcat drucul ? Răs­punsul a fost simplu : „Eu şi cu ţapina“. De aici, de la des­­cărcătorii şi sortatorii de buş­teni, tot cu ocazia unei consfă­tuiri de producţie au venit pro­punerile ca tracţiunea cu ani­male a buştenilor să fie înlo­cuită cu tracţiune mecanică. E­­conomia realizată se ridică la 4.000 lei anual. O altă propune­re a fost înlocuirea lămpilor de lemn cu patvale de beton A­­ceastă propunere este în curs de aplicare. Pînă în prezent, pe porţiunea înlocuită s-au econo­misit 50 m­c buşteni. O propunere preţioasă a fost făcută cu ocazia unei consfătuiri din vara anului 1959, de către Moldovan Emanoil şi ortacii lui din depozitul de cherestea, care constă in înlocuirea acoperişu­rilor stivelor de cherestea cu panouri (confecţionate din ră­măşiţe acoperite cu carton as­faltat), economisindu-se astfel anual 140 m­c scînduri de fag. Aceste propuneri, împreună cu Îmbunătăţirea continuă a procesului de lucru şi alte rea­lizări în producţie, au făcut po­sibil ca faţă de anul 1958, în a­­nul 1959 să se dea cu 13,3 la sută mai multă cherestea răşinoasă, cu 50 la sută mai multe traver­se normale, valoarea producţiei globale în 1959 fiind reali­zată în proporţie de 112 la sută, iar cea de marfă în proporţie de 110,9 la sută. Beneficiul planifi­cat a fost depăşit cu 340.000 lei. Numai prin participarea cu elan a muncitorilor la rezolva­rea problemelor legate de pro­ducţie a fost posibilă realizarea tuturor sarcinilor prevăzute în planul de măsuri tehnico-orga­­n­izatorice al acestei unităţi de industrializare a lemnului. De aceea este bine ca peste tot co­mitetul de întreprindere, îndru­mat atît de organizaţia de bază cît şi conducerile întreprinderi­lor să acorde o atenţie din ce în ce mai mare participării ma­selor largi de muncitori frun­taşi la dezbaterea problemelor acute ale întreprinderilor, factor important in realizarea şi depă­şirea sarcinilor de plan. T. ŞTEFANESCU .ro­Pornind pe noul drum, foş­­ tii exploataţi de la „Lomaş“, fostele slugi ale lui Suciu s-au gîndit ca noua viaţă s-o în­Propunerile muncitorilor au prins viaţă Pe drum de victorii °000000000000000‘­g ... Se spune că c­u 480 de 6 ani in urmă un băjenar mol­­g­­ovean fugit de pe moşia bo­­g­­erului hapsîn, a coborît din g munţi prin părţile de sus ale g Topliţei, şi-a înfiripat lo­­­ cuinţă şi s-a stabilit pe aceste 9 meleaguri.­­ Urmaşii clăcaşului moldo-­­­vean, pe nume Platon, înmul- O ţinău-se au durat aşezarea 9 ce îi poartă numele: Plato­ni neşti.­­ Cu nimic n-a fost mai u­­­i­şoară viaţa lor decit a băje­­- narului moldovean. Ba mai 9 mult, pe lîngă stăpinii pă­­g­minturilor ca alde Suciu cel­e cu 700 de iugăre au apărut X stăpîni noi, care au deschis g fabrici la poalele munţilor. g Clăcaşi pe pământurile chia­­g burilor, ţapinari angajaţi de g stăpinii fabricii „Lomaş“ din g Gălăuţaş, oamenii din Plat­o­­g neşti au gustat din plin a~ 9 marul vremurilor vechi. 6 ... Au fost alungaţi st­riî-­ nii, au răsuflat oamenii şi au 9 pornit cu hotărire să-şi lău­­g­rească viaţă, nouă. g . ..La început o mină de­­ comunişti printre care Platon , Ioan­a lui Augustin, Moglan­g Petru, Sbîrcea Gavril, Platon Stănilă, Suciu Teodor şi alţii, au început să organizeze oa-­­­menii, să-i atragă pe drumul 9 arătat de partid. g Şi, astfel, prin 1957, 26 ţăr X­răni muncitori şi-au unit g într-o întovărăşire cele 90 ha­­ de pământ. X Au fost puţini cei ce au g pornit atunci pe noul drum. O Majoritatea nehotărîţi, au ră­­­ mas să se mai gîndească. g Au văzut că rezultatele ce­­­­lor înscrişi sunt mai frumoase o decit ale lor, au văzut că mni-­­ rea înseamnă putere şi belşug , şi cină au venit agitatorii din­­ sat şi cu tovarăşii de la raion n-au stat mult pe gînduri şi semnăturile au început să se aştearnă pe cererile de intrare in întovărăşire. Astfel, la 27 noiembrie 1959 toţi ţăranii muncitori din sat erau în­scrişi cu toate cele 528 ha de pământ, în întovărăşire. OOOOOOOOOOOOOOOO Ei şi-au propus ca cele 625 d­ g pe care le au să le constituie g fond de bază şi care să se g mărească prin selecţionarea g a încă 60 mieluţe de rasă. Şi g fiindcă vor să-şi mărească g fondul de bază, e necesar mai p iutil să aibă un saivan cu o­­ capacitate pentru 800—1.000 g oi, trebuie să-şi repare şi să g mărească grajdul, să-şi facă g o magazie pentru furaje con­­g centrate.­­ Gindurile lor n-au rămas g numai planuri gospodăreşti,­­ ci au început să fie traduse g in fapt. Astfel, gospodarii din 9 Platoneşti au cerut ocolului g silvic să marcheze din pro- g prietatea lor, lemnele nece­ x sare, iar 17 membri au şi in- n ceput tăierea lemnului, în­­ timp ce alţi 23 îl transportă. o Dar eite alte treburi nu-i g frămintă pe întovărăşiţi l­ui- o­­e, de exemplu, ei au hotărît a ca şi cei 40 de stupi aî lor O să facă parte din fondul de X bază, numai că 40 sînt cam g puţini, aşa că deocamdată vor X mai cumpăra încă 10. g Şi, apoi să vedeţi, că Pra­­g­­oneşti e aproape de Mureş.­­ Şi ei ar putea smulge riului g bogăţii neasemuite. Aşa că g şi-au pus un gînd să studieze o posibilităţile pentru a se o­­g cupa şi cu piscicultura. Cura? g Foarte simplu, vor face un g eleşteu pe o suprafaţă de g 25.000 metri patraţi in care g vor creşte peşti. o — De unde bani, pentru toa­ g te acestea ? Apoi, vor face lu­ o crările prin muncă voluntară, x iar acolo unde trebuie bard, g vor pune, că vor avea de unde. g Pe lingă stînă vor creşte 60 de­­ purcei, care, pe lingă faptul X că le-ar aduce însemnate ve-­o­nituri vor contribui şi la spo- X rirea producţiei de carne, aşa g cum prevăd hotărîrile partidu- X lui. g ★ 9 Cu astfel de gînduri au por- g nit cei din Platoneşti pe dru- X mul belşugului. Ele dovedesc g că urmaşii băjenarului moldo- g ■vean, slugile şi ţapinarii de al- g tăiată, oamenii in trecut cu a spinările încovoiate de urgiile­­ vremii, astăzi ridicaţi şi edu- g câţi de partid, sunt hotărlţi să g învingă pentru totdeauna să­ o răcia. g /. RAŢiu o bibliotecar șef, Toplița .

Next