Steaua Roşie, ianuarie 1960 (Anul 9, nr. 769-777)
1960-01-03 / nr. 769
Din experienţa colectiviştilor din Nazra Gospodăria agricolă colectivă din satul Nazna, raionul Tg. Mureş, se află amplasată pe lunca roditoare a Mureşului, fapt care-i dă posibilitate să obţină producţii sporite la hectar. Cum toate acestea au fost ani rînd producţiile obţinute de gospodărie erau mici, iar unele suprafeţe rămîneau chiar nelucrate. Cauza ? In primul rînd, participarea slabă a colectiviştilor la muncă, iar în al doilea rînd, majoritatea colectiviştilor urmăreau să facă cit mai multe zile muncă, fără însă să pună accent şi pe calitatea muncii Mulţi dintre colectivişti care lucrau ■conştiincios şi obţineau producţii sporite la hectar erau retribuiţi la fel ca aceia care făceau lucrări de mîntuială, şi bineînţeles pe suprafeţele lucrate de ei se obţineau producţii mult mai mici. Din tabelul de mai sus reiese cîţi bani şi zahăr au primit drept retribuţie suplimentară colectiviştii de aici pe lingă banii şi zahărul primit după zilele-muncă efectuate. Cu toate că condiţiile de climă şi sol au fost aceleaşi, totuşi nu toţi colectiviştii au obţinut aceleaşi producţii. Iată de exemplu Gyeresi Gyula şi Gyeresi Nicolae au fost vecini cu parcelele de sfeclă cu Bărdăşan Maria. NeacovDupă consfătuirea de la Constanţa, organizaţia de bază a propus adunării generale ca pentru început să introducă la unele culturi, retribuirea muncii nu numai după zilele-muncă efectuate, ci şi după producţia obţinută. In felul acesta oamenii au privit lucrurile cu mai multă răspundere. Anul acesta, lucrînd după acest principiu colectiviştii au obţinut rezultate bune. La sfecla de zahăr, cultivată pe 30 ha producţia medie la hectar a fost de 35.213 kg. Ştiind că munca va fi retribuită nu numai după zilele-muncă ci şi după producţia obţinută colectiviştii din Nazna au muncit bine, unii dintre ei obţinînd peste 45.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Să luăm cîteva exemple, dînd aceeaşi atenţie întreţinerii culturii, întârziind cu prăşitul, nelăsînd şi un număr suficient de plante la hectar (Bărdăşan Maria a lăsat între 100—120.000 plante la hectar, în timp ce Gyeresi a lăsat 70—80.000 plante la hectar), au obţinut doar 38.700 kg sfeclă la hectar. E bine să amintim că cele 30 ha cultivate cu sfeclă de zahăr au adus colectivei din Cazna un venit de 412.876,80 lei din care 49.150 lei au provenit din sporul de producţie de pe urma contrac- tului încheiat cu fabrica de zahăr, în vederea cultivării sfeclei de za- hăr pe mai mulţi ani, precum şi din premii rezultate de pe urma depăşirii producţiei la hectar. , Pe lîngă bani, colectiviştii au mai primit : 589.824 kg borhot, şi 19.930,40 kg zahăr. După cum reiese din datele de mai sus, cultura sfeclei de zahăr e cît se poate de rentabilă. Tocmai de aceea, bazaţi pe recomandările plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, ei au hotărît nu numai extinderea acestei culturi ci şi irigarea a cel puţin 15—20 ha cultivate cu această plantă. Şi acum să vedem care sunt rezultatele obţinute de colectiviştii din Nazna la o altă cultură principală şi anume la porumb, la ca-re, de asemenea, au aplicat retri- jeuţia muncii, după producţia obţinută. In 1959 colectiviştii din Nazna au cultivat porumb pe o suprafaţă de 44 ha, obţinînd în medie la hectar cîte 4.832 kg ştiuleţi. Pe o suprafaţă de 22 ha s-au obţinut 6.066 kg porumb ştiuleţi la hectar. Ca şi la sfecla de zahăr acei colectivişti care au efectuat toate lucrările de întreţinere la timp au obţinut producţii sporite la hectar. Din aceste exemple reiese clar importanţa introducerii sistemului de retribuţie suplimentară. Gospodăria colectivă din Nazna aplicând acest sistem de retribuire a obţinut producţii mari, fapt care a făcut ca 26 membri ai întovărăşirii agricole din sat să ceară primirea în gospodăria agricolă colectivă. R. C. Prod, la Retribuţia Numele şi pronumele Bărdăşan Maria 1 persoană Trif Crăciun 2 persoane Nemeş Francisc 2 persoane la Plan Realizat hectar suplimentară kg lei zahăr/ko 0,23 6.900 10.450 45.435 510 14,85 0,53 15.900 24.150 45.566 1208 34,5 0,48 14.400 21.330 44.441 1015 29 O adunare sătească plină de BBIVolţumi sate Cooperativa din Petelea face parte din centrul de cooperative Periş, criticat în două din numerele trecute ale ziarului nostru pentru slaba organizare a muncii, a desfacerii mărfurilor şi a aprovizionării ţăranilor muncitori. In vederea înlăturării lipsurilor existente, Uniunea raională a cooperativelor de consum din Reghin a luat iniţiativa organizării de consfătuiri săteşti cu cooperatorii, menite să afle părerile acestora cu privire la aprovizionarea prin cooperativele săteşti şi a aplica propunerile juste ale cooperatorilor. O astfel de adunare sătească a avut loc în ziua de 20 decembrie la Petelea. După ce în faţa cooperatorilor s-a citit o scurtă dare de seamă, în care s-a vorbit despre realizările şi lipsurile cooperativei săteşti s-a dat cuvîntul cooperatorilor, care pe lîngă faptul că au criticat aspru conducerea centrului Periş, au venit cu propuneri menite a îmbunătăţi desfacerea mărfurilor. Cei înscrişi la cuvînt au arătat că oamenii muncii din comună au înţeles să ajute cooperativa în acţiunile întreprinse de aceasta. Majoritatea cooperatorilor şi-au achitat cota parte cuvenită pentru fondul social. Mai mult, în acest an, ţăranii muncitori colectivişti şi întovărăşiţi au contractat prin cooperativă o cantitate de 61.500 kg boabe, situîndu-se în acest sens printre primele comune din raion, mulţi cetăţeni ca Szabó Anton, Tintos Augustin, Cichi Ioan şi alţii contribuind din plin la realizarea fondului centralizat al statului. Nu aceeaşi atenţie a manifestat-o faţă de cooperatori conducerea centrului Periş şi chiar U.R.C.C. Reghin, care nu numai că nu au asigurat o bună aprovizionare a cooperativei săteşti cu mărfurile existente, dar prin sistemul defectuos de repartiţie şi prin mărirea cheltuielilor de transport, au păgubit cooperativa şi cooperatorii. Astfel, de exemplu, pentru ca o marfă să ajungă la această cooperativă, trecea uneori de 2 ori prin comună şi abia a treia oară ajungea la cooperativa de aici Mărfurile de la Tg. Mureş, erau duse laReghin (prin Petelea), de aici la centrul Periş (tot prin Petelea) şi abia de aici, erau duse iar la Petelea. Din cauza defectuoasei aprovizionări, cumpărătorii din Petelea fiind aproape de Reghin se aprovizionează cu cele necesare ca sare, petrol etc., din oraş. Iată de ce sarcinile de plan ale cooperativei au fost realizate numai în proporţie de 98 la sută (deşi cu 20 la sută mai mult ca în anul trecut). La acestea se adaugă şi faptul că săptămîni în şir mărfurile de larg consum ca petrol, sare, sticle de lampă etc. nu există la Petelea. Şi, repartizarea mărfurilor în mod echitabil nu a fost satisfăcătoare. In timp ce la unele cooperative aparţinătoare centrului se repartizau »«mărfurile noi căutate ca drojdie, bocanci cu talpă bovină, «doperativa din Petelea nu primea aceste mărfuri. In schimb, se «»aduceau aici mărfuri fără comandă şi care nu s-au vîndut. Astfel, în toamna acestui an s-a adus o mare cantitate de pepeni stricaţi, care nu s-au vîndut. Tot aici zarzavaturile şi legumele preluate prin achiziţii şi care centrul nu a venit să le ridice la timp, s-au stricat ducînd la pierderi mari şi la oprirea achiziţionării de zarzavaturi în privinţa cărora Petelea e o serioasă bază de aprovizionare a oraşelor. Vorbitorii au scos în evidenţă lipsa totală de vigilenţă în selecţionarea şi controlul gestionarilor, lucru ce a dus la păgubirea considerabilă a averii cooperativei (în acest sens centrul Periş fiind primul pe raion). Venind cu propuneri valoroase, ţăranii muncitori din Petelea au contribuit la descoperirea şi înlăturarea lipsurilor. Rămîne ca centrul cooperativelor din Periș și Lt.R.C.C. Reghin, să aplice propunerile oamenilor muncii. M. F. |^.(KBniS.15 rosti'] Consfătuirile de producţie ţinute periodic la U.I.L. Sovata au contribuit din plin la realizarea cu succes a sarcinilor de plan pe anul care a trecut. Buna mobilizare a comitetului de întreprindere, sub îndrumarea organizaţiei de bază, în vederea participării unui număr tot mai mare de muncitori la dezbaterea problemelor legate de producţie, a făcut posibil ca traducerea acestora în viaţă să fie realizată. Buna pregătire politică şi profesională a muncitorilor, tehnicienilor şiginerilor a dus la ridicarea nivelui consfătuirilor de produse, prin discutarea celor 11 actuale sarcini, legate de redarea şi depăşirea măsurilor revăzute în planul tehnico-cnlizatoric cît şi prin îmbunătăa continuă a procesului merit, a condiţiilor de lucru. Pentru a ne da seama t Iul cum muncitorii de la acea unitate de industrializare aelui au contribuit cu prop sănătoase, la rezultatei minute, vom da cîteva exerv. Aşa de pildă, ca tînăr gaterist de aici, C Andrei, care lucreaz iterul „cel mare“ de 36 ţeană cu alţi forestieri ), gaterelor (după ce rat în prealabil propune propus cu ocazia miturii de producţie, ţinceputul anului, ca dirle de lemn de foc să se ?cînduri ulucă (prejmuit). Făcîndu- Icul, muncitorii au cu satisfacţie că la pr are, în loc de 77,50 ră-I măşiţe lemne de la I ,vînzarea ulucilor ceapă temeinic, gospodăreşte. nă. Prin aplicarea acestei propuneri unitatea a realizat zeci de mii de lei economie. Un alt grup de muncitori de la secţia de aburit fag, printre care se afla şi Veres Iosif, fruntaş în producţie de la această secţie, a propus să se prelungească cu cite 4 metri din camerele de aburit. Prin aplicarea acestei propuneri s-a reuşit ca întreaga producţie de cherestea fag să fie aburită (nu numai parţial, ca înainte). Cornea Gheorghe este cel mai inimos forestier de la această unitate. Niciodată nu-l poţi vedea supărat. Ca descărcător în depozitul de buşteni, se străduieşte ca îndată ce sosesc drucurile, să fie descărcate. S-a întîmplat uneori (în zi de sărbătoare) ca în depozit să nu fie nimeni. El avea obiceiul să mai dea prin depozit şi-n aceste zile. Intr-o astfel de zi a sosit un druc plin cu buşteni. Cornea şi-a luat ţapina şi a început să descarce buştenii de pe druc. A doua zi, conducerea întreprinderii aflînd că a sosit un druc cu buşteni şi că a fost Cornea la descărcat, l-a întrebat cu cine a descărcat drucul ? Răspunsul a fost simplu : „Eu şi cu ţapina“. De aici, de la descărcătorii şi sortatorii de buşteni, tot cu ocazia unei consfătuiri de producţie au venit propunerile ca tracţiunea cu animale a buştenilor să fie înlocuită cu tracţiune mecanică. Economia realizată se ridică la 4.000 lei anual. O altă propunere a fost înlocuirea lămpilor de lemn cu patvale de beton Această propunere este în curs de aplicare. Pînă în prezent, pe porţiunea înlocuită s-au economisit 50 mc buşteni. O propunere preţioasă a fost făcută cu ocazia unei consfătuiri din vara anului 1959, de către Moldovan Emanoil şi ortacii lui din depozitul de cherestea, care constă in înlocuirea acoperişurilor stivelor de cherestea cu panouri (confecţionate din rămăşiţe acoperite cu carton asfaltat), economisindu-se astfel anual 140 mc scînduri de fag. Aceste propuneri, împreună cu Îmbunătăţirea continuă a procesului de lucru şi alte realizări în producţie, au făcut posibil ca faţă de anul 1958, în anul 1959 să se dea cu 13,3 la sută mai multă cherestea răşinoasă, cu 50 la sută mai multe traverse normale, valoarea producţiei globale în 1959 fiind realizată în proporţie de 112 la sută, iar cea de marfă în proporţie de 110,9 la sută. Beneficiul planificat a fost depăşit cu 340.000 lei. Numai prin participarea cu elan a muncitorilor la rezolvarea problemelor legate de producţie a fost posibilă realizarea tuturor sarcinilor prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice al acestei unităţi de industrializare a lemnului. De aceea este bine ca peste tot comitetul de întreprindere, îndrumat atît de organizaţia de bază cît şi conducerile întreprinderilor să acorde o atenţie din ce în ce mai mare participării maselor largi de muncitori fruntaşi la dezbaterea problemelor acute ale întreprinderilor, factor important in realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. T. ŞTEFANESCU .roPornind pe noul drum, foş tii exploataţi de la „Lomaş“, fostele slugi ale lui Suciu s-au gîndit ca noua viaţă s-o înPropunerile muncitorilor au prins viaţă Pe drum de victorii °000000000000000‘g ... Se spune că cu 480 de 6 ani in urmă un băjenar molgovean fugit de pe moşia bogerului hapsîn, a coborît din g munţi prin părţile de sus ale g Topliţei, şi-a înfiripat lo cuinţă şi s-a stabilit pe aceste 9 meleaguri. Urmaşii clăcaşului moldo-vean, pe nume Platon, înmul- O ţinău-se au durat aşezarea 9 ce îi poartă numele: Platoni neşti. Cu nimic n-a fost mai uişoară viaţa lor decit a băje- narului moldovean. Ba mai 9 mult, pe lîngă stăpinii păgminturilor ca alde Suciu cele cu 700 de iugăre au apărut X stăpîni noi, care au deschis g fabrici la poalele munţilor. g Clăcaşi pe pământurile chiag burilor, ţapinari angajaţi de g stăpinii fabricii „Lomaş“ din g Gălăuţaş, oamenii din Platog neşti au gustat din plin a~ 9 marul vremurilor vechi. 6 ... Au fost alungaţi striî- nii, au răsuflat oamenii şi au 9 pornit cu hotărire să-şi lăugrească viaţă, nouă. g . ..La început o mină de comunişti printre care Platon , Ioana lui Augustin, Moglang Petru, Sbîrcea Gavril, Platon Stănilă, Suciu Teodor şi alţii, au început să organizeze oa-menii, să-i atragă pe drumul 9 arătat de partid. g Şi, astfel, prin 1957, 26 ţăr Xrăni muncitori şi-au unit g într-o întovărăşire cele 90 ha de pământ. X Au fost puţini cei ce au g pornit atunci pe noul drum. O Majoritatea nehotărîţi, au ră mas să se mai gîndească. g Au văzut că rezultatele celor înscrişi sunt mai frumoase o decit ale lor, au văzut că mni- rea înseamnă putere şi belşug , şi cină au venit agitatorii din sat şi cu tovarăşii de la raion n-au stat mult pe gînduri şi semnăturile au început să se aştearnă pe cererile de intrare in întovărăşire. Astfel, la 27 noiembrie 1959 toţi ţăranii muncitori din sat erau înscrişi cu toate cele 528 ha de pământ, în întovărăşire. OOOOOOOOOOOOOOOO Ei şi-au propus ca cele 625 d g pe care le au să le constituie g fond de bază şi care să se g mărească prin selecţionarea g a încă 60 mieluţe de rasă. Şi g fiindcă vor să-şi mărească g fondul de bază, e necesar mai p iutil să aibă un saivan cu o capacitate pentru 800—1.000 g oi, trebuie să-şi repare şi să g mărească grajdul, să-şi facă g o magazie pentru furaje cong centrate. Gindurile lor n-au rămas g numai planuri gospodăreşti, ci au început să fie traduse g in fapt. Astfel, gospodarii din 9 Platoneşti au cerut ocolului g silvic să marcheze din pro- g prietatea lor, lemnele nece x sare, iar 17 membri au şi in- n ceput tăierea lemnului, în timp ce alţi 23 îl transportă. o Dar eite alte treburi nu-i g frămintă pe întovărăşiţi lui- oe, de exemplu, ei au hotărît a ca şi cei 40 de stupi aî lor O să facă parte din fondul de X bază, numai că 40 sînt cam g puţini, aşa că deocamdată vor X mai cumpăra încă 10. g Şi, apoi să vedeţi, că Pragoneşti e aproape de Mureş. Şi ei ar putea smulge riului g bogăţii neasemuite. Aşa că g şi-au pus un gînd să studieze o posibilităţile pentru a se og cupa şi cu piscicultura. Cura? g Foarte simplu, vor face un g eleşteu pe o suprafaţă de g 25.000 metri patraţi in care g vor creşte peşti. o — De unde bani, pentru toa g te acestea ? Apoi, vor face lu o crările prin muncă voluntară, x iar acolo unde trebuie bard, g vor pune, că vor avea de unde. g Pe lingă stînă vor creşte 60 de purcei, care, pe lingă faptul X că le-ar aduce însemnate ve-onituri vor contribui şi la spo- X rirea producţiei de carne, aşa g cum prevăd hotărîrile partidu- X lui. g ★ 9 Cu astfel de gînduri au por- g nit cei din Platoneşti pe dru- X mul belşugului. Ele dovedesc g că urmaşii băjenarului moldo- g ■vean, slugile şi ţapinarii de al- g tăiată, oamenii in trecut cu a spinările încovoiate de urgiile vremii, astăzi ridicaţi şi edu- g câţi de partid, sunt hotărlţi să g învingă pentru totdeauna să o răcia. g /. RAŢiu o bibliotecar șef, Toplița .