Steaua Roşie, februarie 1964 (Anul 13, nr. 26-50)

1964-02-01 / nr. 26

2 CRESCĂTORIA DE IEPURI DE LA IRAVICOOP SATU MARE In anul 1963 această crescătorie a valorificat vînzînd unităţilor socialiste din regiune un număr de 1.031 bucăţi iepuri. In acest an s-au oprit pentru matcă un număr de 230 bucăţi, iar în planul de livrări se prevede a se livra un număr de 4.500 iepuri. In foto: Aspect din crescătoria de iepuri de la IRAVICOOP Satu Mare. (I. DUMITRU) CARNET MUZICAL Artistul Poporului Ion Voicu la Tg.-Mureş şi Reghin Evenimente artistice deosebite le-au constituit cele două concerte susţinute de Filarmonica de stat din Tg.-Mureş cu concursul violonistu­lui Ion Voicu, Artist al Poporului, concerte ce au avut loc în zilele de 29 ianuarie la Tg.-Mureş şi 30 ianuarie la Reghin. Primul dintre soliştii instrumen­tişti ai ţării noastre căruia i s-a conferit de curînd înaltul titlu de Artist al Poporului, Ion Voicu ne-a creat prilejul, prin arta sa interpre­tativă desăvîrşită, să trăim clipe de adevărată încîntare artistică. Concertul a început cu piesa „Poem festiv“ de compozitorul lo­cal Kozma Géza, lucrare scrisă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Deşi nu are un program literar, conţinutul ei reuşeşte prin mijloacele de ex­presie proprii muzicii să ne insufle sentimentele de bucurie sărbătoreas­că şi de elan şi optimism, pe care le încearcă întregul popor cu pri­lejul acestei măreţe aniversări. Dirijorul Remus Georgescu a evidenţiat esenţialul lucrării, reu­şind să retransmită publicului me­sajul ei. De multe ori am ascultat în in­terpretarea diferiţilor violonişti Concertul în re major de Beetho­ven. Unii au tehnică impecabilă, alţii o muzicalitate deosebită, iar alţii respectă cu rigurozitate stilul clasic al lucrării. Voicu întruneşte toate aceste calităţi şi interpretarea sa satisface pe cei mai pretenţioşi iubitori de muzică şi este accesi­bilă şi celor mai puţini iniţiaţi. Măiestria desăvîrşită a violonistului a confirmat că merită cu priso­sinţă înalta distincţie. Cadenţa concertului — scris de Kreisler — a fost plină de poezie şi de muzi­calitate, iar Tema cu variaţiuni de Wejiowski — dată ca bis — a atins culmi de subtilităţi interpre­tative. In ultima parte s-a executat Sim­fonia I de Johannes Brahms. Lucra­rea care i-a cerut 13 ani de muncă creatoare şi care dovedeşte o serioa­să influenţă beethoveniană, are to­tuşi un limbaj propriu lui Brahms, întreaga lucrare este frămîntată de mari lupte sufleteşti, care în final ajung la proslăvirea entuziastă a vieţii. Dirijorul Remus Georgescu atît prin felul cum a condus acompania­mentul concertului, cît şi prin inter­pretarea simfoniei, ne-a dovedit o cultură muzicală variată şi largi posibilităţi în abordarea oricărui gen muzical. Pentru munca rodnică depusă şi calitatea artistică deosebită a celor două concerte, publicul entuziast din oraşele Tg.-Mureş şi Reghin a răsplătit pe interpreţi şi compozi­tor cu ovaţii şi flori. C. BARCEANU ÎNTREPRINDEREA ORĂȘENEASCĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ TIRGU-MUREȘ PIAJA BOLYAIAR nr. 20 TELEFON 2273 ANGAJEAZA IMEDIAT — 1 maistru sticlar calificat — 1 maistru oglindar calificat — 5 strungari calificaţi (cu categoriile de salarizare între IV—VI) Informaţii detailate se pot obţine la biroul central, serviciul muncă și salarii. Go&ctMfti* M Cjadăul .Jmjul cAăjUî (a sate"sem. or­gcuuza receMUi dz ca/rfL, ceicuu de ^ CîM.COHCWuSUâL 7 gh­icitou. conjjeuAÎR, exfxăufyi.etc. PARTICIPAŢI CU TOŢI LA ACESTE MANIFESTĂRI! întreprinderea de prestaţii in construcţii şi instalaţii (I. P. C. I.) Tîrgu-Mureş Piaţa Trandafirilor nr. 26 Telefon: 49-97, 38-58 Execută lucrări de reparaţii în construcţii şi instalaţii pentru întreprinderi, instituţii, gospodării agricole colecti­ve, pe bază de comandă sau contract, cu materialele clientului. De asemenea execută lucrări noi şi reparaţii în con­strucţii şi instalaţii în rate pentru populaţie cu materia­lul clientului. La comandă executăm proiecte de lucrări de ZIDĂ­RIE, precum şi PARDOSELI, ZUGRĂVELI, TÎMPLARIE, VOPSIT, LUCRĂRI DE INSTALAŢII DE APA-CANAL, INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE ÎNCĂLZIT. Informaţii suplimentare se pot obține la sediul între­prinderii. Propuneri pentru îmbunătăţirea muncii Acum cîteva zile a avut loc la ILEFOR din Tg.-Mureş adunarea de dare de seamă şi alegeri a co­mitetului sindicatului. In cadrul discuţiilor s-au făcut mai multe propuneri menite să îmbunătă­ţească munca comitetului sindi­cal. Vorbitorii au arătat că şi de acum înainte obiectivul principal al întrecerilor socialiste va trebui să fie calitatea. In acest sens, au propus să se înființeze o bri­gadă de calitate. De asemenea, au mai propus ca, comitetul sin­dicatului să analizeze lunar înde­plinirea planului M.T.O., să se fa­că schimburi de experienţă pe teme dinainte stabilite şi să se urmărească eficacitatea lor în practică; să se urmărească cu multă atenţie îndeplinirea pla­nului de mică mecanizare; for­marea de comisii pentru urmări­rea absenţelor nemotivate de la serviciu şi pentru protecţia mun­cii, care vor vizita bolnavii la domiciliu­. Propunerile au fost trecute în proiectul de hotărîri, supuse votului şi apoi adoptate în unanimitate de participanţii la conferinţă. Prin aplicarea pro­punerilor făcute se asigură reali­zarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe acest an. SÎRBU DUMITRU corespondent voluntar D­acă întrebi care meserie este mai fru­moasă, de bună seamă că oricine îţi răspunde, meseria pe care am învă­ţat-o, şi o profesez e cea mai frumoasă. Aşa şi Costache Costantin, care lucrează la O.R.P­ O.T. — Tg.-Mureş (Oficiul regional de proiectare şi organizare a teritoriului), spune că geodezia — e cea mai frumoasă dintre toate ... A îndrăgit-o încă de pe băn­cile şcolii medii de măsurători terestre, fapt ce­­a făcut ca şi la facultatea pe care a ur­mat-o să se specializeze tot în această ra­mură, devenind inginer geodez. Acum, în ca­drul instituţiei unde lucrează este şeful atelie­rului de măsurători topo şi proiectare. Munca specialiştilor care lucrează aici, şi deci şi a lui Costache Costantin, nu se rezu­mă la lucrări de birou, ci ea se desfăşoară mai mult pe teren. Anul trecut, spre exem­plu, Costache Costantin a fost îndrumătorul tehnic al unei echipe de lucru, care în ra­ioanele Topliţa, Gheorghieni şi Ciuc, a efec­tuat lucrări de triangulaţie, reperaj şi des­cifrare fotogrametrică, pe o suprafaţă de­ peste 70.000 ha. Au început lucrările o dată cu venirea primăverii, prin luna aprilie şi ele au durat pînă toamna tîrziu. Rezultatul muncii depuse pe teren a fost apreciat de comisia tehnică internă, cît şi de delegaţii Consiliului Superior al Agriculturii cu cali­ficativele „foarte bine“ şi „excepţional“. De­sigur, că aceste calificative se datoresc hărni­ciei şi conştiinciozităţii cu care a lucrat în­tregul colectiv, evidenţiindu-se îndeosebi in­ginerii Virgil Băcanu şi Raţ Luca, tehnicie­nii Dumitru Gligor, Dieter Braich şi alţii. Meritele lor sînt cu atît mai mari cu cît membrii echipei sînt tineri absolvenţi ai facultăţii, sau ai şcolilor medii tehnice de specialitate, dovedind încă de la începutul carierei lor, multă pricepere şi iscusinţă în meseria pe care şi-au ales-o. Munca specialiştilor de la D.R.P.O.T. pe lingă faptul că implică mare răspundere, este şi deosebit de interesantă. Lucrînd cu aparatură complicată, tehnicianul parcurge şesuri întinse, urcă dealuri sau munţi, co­boară în văi, la nevoie se urcă chiar în co­pacii din pădure, pe stînci, pentru a face măsurători cît mai exacte. Balizele, piramidele ce se văd pe cele mai variate forme de relief marchează diferite puncte geodezice, măsu­rători făcute cu atîta minuţiozitate de geodezi. Toc­mai de aceea munca lor trebuie sprijinită, respec­tată. Fiind vorba de exactitate, e suficient de adău­gat că citirea un­ghiurilor la apa­rate se face cu o precizie de 2 se­cunde. Cel mai obiş­nuit mijloc de de­plasare a acestor specialişti este că­ruţa, cu ajutorul căreia aparatele, umbrelele topografice, cor­turile care deseori le servesc ca adăpost, se pot transporta pe orice teren. Deşi au trecut cîteva luni de cînd s-au întors de pe teren, geodezii care au lucrat în raioanele noastre de munte, îşi aduc amin­te cu plăcere de sprijinul pe care lau primit în activitatea lor, de la colectiviştii din Fru­moasa, raionul Ciuc, de la cei din Joseni, raionul Gheorghieni etc. Acum, aplecaţi asupra planşelor, şi schiţe­lor, geodezii „finisează" un birou, lucrările, care sunt destul de migăloase, făcîndu-se cu o precizie de 6 zecimale. Cei mai avansaţi la efectuarea acestei operaţii sunt ing. Virgil Băcanu, tehnicianul Traian Gligor. La defi­nitivarea lucrărilor munceşte cu multă pasiu­ne şi inginerul Costache Costantin. Fotogra­fia alăturată ni-l prezintă pe acest harnic in­giner, studiind fotogramele la stereoscop, în vederea proiectării lucrărilor de reperaj și fotogrametrie. Desigur că, activitatea echipei la care m-am referit, o dată cu venirea pri­măverii se va muta din nou în mijlocul na­turii. Pentru anul în curs au de efectuat, în raioanele amintite mai sus, lucrări de trian­gulaţie şi reperaj şi descifrare fotogrametrică pe alte 80.000 ha. In activitatea lor, un spri­jin preţios primesc din partea organizaţiei de bază, tov. Ioan Cătană, directorul insti­tuţiei. Aşadar, cei care şi-au însuşit ştiinţa ce studiază forma şi dimensiunile pămîntului şi întocmesc hărţi cu ajutorul unor operaţiuni geometrice şi trigonometrice, geodezii, exe­cută lucrări de mare importanţă pentru eco­nomia naţională.. REMUS CÎMPEAN GEODEZII STEAUA ROȘIE STIMAT DE COLECTIV Tînărul Loy Frederick e fiu de miner de pe valea Jiului. Termi­nase liceul la Petroşani numai cu note foarte bune. Ii plăcea cartea, dorea să ştie cit mai multe şi pentru aceasta nu a precupeţit nici un efort .S-a înscris la Insti­tutul agronomic din Timişoara. Şi aici era printre cei mai buni stu­denţi. Anii au trecut şi tînărul Loy Frederick a devenit inginer. A fost repartizat să lucreze la gospodăria de stat din Sîncraiu de Mureş, ca inginer zootehnic. A pornit la muncă cu elan. Per­severenţa, sîrguinţa şi ajutorul colectivului şi-au adus rezultatele. In anul 1960, în pri­mul său an de acti­vitate, gospodăria de stat din Sîncraiu de Mureș a dobîndit suc­cese însemnate. Ast­fel de la ferma de vaci, gospodăria a dat statului 90.752 litri de lapte pes­te prevederile planului, iar în anul 1961 peste 240.000 de litri de lapte. Printr-o bună îngrijire și hrănire a animalelor, gospodăria a realizat la tineretul bovin un spor zilnic de 800—900 grame, iar la porcine 450—600 grame. Succesele dobîndite de gospo­dărie în sectorul zootehnic, în mare parte se datoresc și ingine­rului zootehnist Loy Frederick, care conduce cu competenţă sec­torul zootehnic. Pentru meritele sale în muncă, el a fost primit în rîndul candidaţilor de partid. Fiecare sarcină încredinţată de organizaţia de­­partid, pen­tru el însemna încredere cin­ste, şi nu se lăsa pînă n-o îndeplinea întocmai. Ca secretar al organizaţiei de bază U.T.M., Loy Frederich şi-a adus un aport important la educarea tinerilor din gospodărie. El a insuflat ti­nerilor şi celorlalţi lucrători dra­goste faţă de muncă. In primăva­ra anului 1962, Loy Frederich a fost decorat cu „Medalia muncii" şi ales membru în Consiliul Su­perior al Agriculturii. La Odorhei în anul 1963 a luat fiinţă o gospodărie agricolă de stat. Fiind amplasată în imediata apropiere a oraşului Odorhei, ea a avut sarcina să contribuie la aprovizionarea locuitorilor oraşu­lui şi ai altor centre muncitoreşti cu produse agro-alimentare în cantităţi sporite şi la un preţ de cost cît mai redus. Funcţia de di­rector al acestei gospodării i-a fost încredinţată comunistului Loy Frederick. începutul n-a fost uşor. Dar cu dragostea de muncă care-l caracterizează tînărul a învins greu­tăţile începutului. Mul­te zile a petrecut pe ogoarele gospodăriei, muncind cu pricepere şi pasiune, alături de ceilalţi lucrători, pen­tru dezvoltarea gos­podăriei, pentru ca ea să devină o unitate agricolă socialistă rentabilă. Sfaturile şi îndrumările lui au fost primite cu dra­goste de întregul colec­tiv, îndrumaţi de organizaţia de partid şi muncind cu hărnicie, lucrătorii acestei unităţi, au încheiat primul bilanţ­ cu rezultate bune. Numărul ani­malelor de producţie a ajuns la 750 capete bovine, din care 413 vaci cu lapte. Vacile îngrijite şi hrănite bine au dat mari produc­ţii de lapte, permiţînd gospodă­riei ca încă din primul ei an de activitate să dea statului o mare cantitate de lapte-marfă peste pre­vederile planului. Producţii bune s-au obţinut şi în sectorul vege­tal. La grîu, de pildă, s-a obţinut o depăşire de 281 kg la hectar, la orz 390 kg şi la porumb siloz de peste 3.000 kg la hectar. La rezultatele obţinute un aport de seamă, alături de ceilalţi munci­tori, îl are şi tînărul director Loy Frederick. Păşind în cel de-al doilea an de activitate, în faţa întregului colectiv de muncitori din gospo­dăria de stat din Odorhei stau sarcini mult mai mari. Prin sîrguinţa lucrătorilor, a di­rectorului gospodăriei, aceste sarcini vor fi îndeplinite cu si­guranţă. SIMION POPA Forestierii... pe scenă Zilele trecute, în sala mare a sindicatului forestier din comu­na Lunca Bradului a fost pre­zentat un reuşit program cultu­ral-artistic de către artiştii ama­tori ai căminului cultural din lo­calitate. S-a jucat piesa de teatru inti­tulată „Academicianul" de Vinti­­lă Omnaru. Au urmat apoi soliş­tii dansatori Alexandru Maier şi Vasile Haba (premiaţi pe regiu­ne), muncitori forestieri, care au interpretat mai mul­te­"" dansuri populare din regiunea noastră,­­ precum şi soliştii vocali,­ Valeria­­ Braic şi Teodor Pop, care au in-­­ terpretat o serie de cântece­­ populare. prof. AUREL TREBICI corespondent voluntar — ■ -LUI II I C­unuru de craîsl-2«.««!»® La clubul sindicatelor din ora­şul Luduş se desfăşoară o bogată activitate. Aici funcţionează de pildă, cercul de croitorie, la care participă 56 femei, ,a cărui ins­tructoare este tovarăşa Kolozs­vári Rozalia. De la înfiinţarea cercului şi pînă în prezent s-au predat 48 ore. La alt cerc, cel de mandoline participă 31 per­soane. La data de 1 februarie a. c. se va deschide aici și un cerc de dactilografie cu durata de 3 luni. NICOLAE RADU corespondent voluntar La şcoala recoltelor bogate iarna este în toi. Fulgii de zăpadă acoperă cu o pătură argin­tie pămîntul care-şi doarme liniştit somnul adînc, pentru a-şi acu­mula puteri noi pînă în primăvară şi a putea da roade mai bogate acelora, care vor şti să-l hrănească şi să-l muncească mai cu pri­cepere. Seară de seară, colectiviştii satelor noastre, însetaţi de noi cunoştinţe, se îndreaptă spre căminele culturale, spre biblioteci sau spre şcoli, pentru a-şi ridica nivelul profesional şi cultural. Ei vor să înveţe cum să smulgă pământului roade mai bogate, cum să îngrijească şi să hrănească animalele gospodăriei lor co­mune, ca acestea să dea zi de zi mai multe produse, contribuind astfel la sporirea veniturilor G.A.C. şi ale lor personale, precum şi la aprovizionarea din abundenţă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate cu diferite produse. Corespondenţii noştri voluntari urmăresc cu atenţie desfăşu­rarea învăţămîntului agrozootehnic şi ne trimit veşti, de cele mai multe ori, îmbucurătoare. Asemenea scrisori am primit recent din raionul Reghin, de la tov. ALEXANDRU BACIU, ALEXANDRU TABABAN, VASILE MATEI şi GHEORGHE MILNA, iar din raio­nul Luduş, de la tov. ION MOLNAR, AVRAM BERŢA şi IULUŢ LINCA, ILIE VLASA, PAVEL CENAN şi V. CAIA. Din scrisorile lor aflăm că la cele 3 cercuri agrozootehnice din Petelea participă 143 de cursanţi, din care 66 sunt femei. Cele 15 lecţii predate la cercul zootehnic de către profesorul Dumitru Sfiel­i, au fost expuse pe înţelesul tuturora şi nu a rămas nici o problemă neclarificată. Un viu interes manifestă şi cei 54 de cursanţi ai cercului legumicol. Din păcate, cercul de cultura plan­telor nu funcţionează la nivelul cerinţelor, pe de o parte din vina cursanţilor, care nu frecventează regulat cursurile, iar pe de altă parte din vina brigadierilor din acest sector, care nu mobilizează cursanţii la lecţii, deşi ele sunt foarte interesante, însoţite de proiectări de filme documentare. Cercul de cultura plantelor anul II din Toldal se desfăşoară într-un local corespunzător, G.A.C. asigurând lemne de foc, lu­mină. Aici s-au predat pînă acum cîteva zile 18 lecţii. Cei 40 de cursanţi îşi notează noţiunile principale şi-şi însuşesc cu uşu­rinţă materialul predat. Rezultate asemănătoare obţin şi cursan­ţii cercului de cultura plantelor de cîmp anul II din Teleac, dar aici, din neglijenţa consiliului de conducere al G.A.C. şi a comi­tetului executiv al sfatului popular comunal, cursul anului I al cercului de zootehnie, nici pînă la data de 20.1. a. c. nu şi-a înce­put activitatea. In comuna Frunzeni şi satele aparţinătoare, Băiţa şi Sîntu, cercurile de cultura plantelor de cîmp, pomicol şi viticol se desfăşoară în bune condiţii, în schimb cercul zooteh­nic este rămas în urmă. La G.A.C. Balda, atît organizarea celor 3 cercuri agrozooteh­nice, cît şi frecvenţa celor 126 de cursanţi sunt demne de laudă. Lectorul, tov. ing. Gheorghe Ologu, pregăteşte bine lecţiile, legîn­­du-le de rezolvarea unor probleme specifice gospodăriei. Drept urmare, frecvenţa la cursuri este de 92—95 la sută. Printre cursanţi se numără şi mulţi tineri, în frunte cu tov. Ion Ciontoş, secretarul organizaţiei U.T.M. pe gospodărie, care dă un ajutor preţios lectorului în mobilizarea tinerilor la lecţii şi la demon­straţii practice. Pentru verificarea cunoştinţelor însuşite de cursanţi, la sfîrşitul lunii februarie şi începutul lunii martie a. c., se vor ţine concursuri pe teme agrotehnice şi zootehnice la care cursanţii au şi primit întrebările din partea lectorului şi se pre­gătesc intens. Frecvenţă bună la cercul zootehnic se constată şi în comuna Ulieş, unde ing­inerul gospodăriei colective, Mihai Györffi, şi teh­niciană Elena Bita, îndrumă cu succes cursanţii în folosirea ma­nualelor, luarea notiţelor şi sistematizarea problemelor. La Valea Largă, la fel, învăţământul agrozootehnic de masă se desfăşoară conform cerinţelor. La cercul zootehnic s-au predat pînă la data de 23.­ a. c., 19 lecţii, iar la cel de cultura plantelor de cîmp, la care participă 60 de colectivişti, s-a predat pînă la aceeaşi dată şi cea de-a 20-a lecţie. Cele 4 cercuri agrozootehnice care funcţionează la G.A.C. Grebeniş numără peste 140 de cursanţi. Cele învăţate la cursuri sunt aplicate cu multă pricepere în practică de către colectivişti. Aşa de pildă, colectivistul Ili­e Cordoş, şef de echipă­ în­ brigada a II-a, cursant foarte activ, a obţinut cu echipa sa, în urma bunei­­întreţineri a­ culturii şi a respectării întocmai a densităţii optime de plante la hectar, cea mai bună producţie de porumb pe gos­podărie. Cu rezultate asemănătoare se poate lăuda, în urma celor învăţate la cursurile agrozootehnice, şi echipa lui Uie Dascăl, sau îngrijitorul mulgător, şef de fermă, Petru Iuga, care a obţinut de la vacile pe care le îngrijeşte 2.436 litri lapte de la fiecare vacă furajată, depăşind cu 536 l cantitatea planificată. IOLANDA MENDEL NOTE După faptă şi răsplată Cursele celor doi şoferi au avut loc noaptea. Ziua i-ar fi încurcat circulaţia. Este vorba de un con­curs de viteză. T. Io­sif a concurat cu au­tocamionul nr. 25.452 MS, pe străzile oraşu­lui Tg.-Mureş, iar S. Antal, cu autobascu­lanta nr. 50.553 MS, în comuna Sîngeorgiu de Pădure. Amîndoi lucrează la I.R.T.A. Tg.-Mureş. Traseul lui T. Iosif trecea prin străzile Vöröşmarti, Chinezu, Cuza Vodă, Panov, di­recţia garajul I.R.T.A. Concurentul a luat vi­teză încă la pornire. Mergea, vorba aceea, ca gîndul. Nu-i sta ni­meni în drum. La un moment dat, in faţa lui apăru un obstacol. Vru să o­­prească, dar nu avu vreme. Autocamionul se opri brusc într-un stîlp din părculeţul Panov. Păcat că nu a putut ajunge la desti­naţie. Ar fi realizat un timp record. întu­nericul este de vină, încearcă să se conso­leze. Se întîmplă la concursuri. De nu era ceaţa... Aşa s-a ales cu o pagubă de 415 lei şi cîţiva bani... Cursa lui S. Antal se aseamăna întrucât­va cu a celui prece­dent. A fost tot o cursă de viteză, dar cu obstacole. Desigur, obstacolele nu sunt o problemă pentru un şofer curajos. Şi An­tal a avut curaj. Alt­fel nici n-ar fi plecat cu autobasculanta din co­muna Fîntînele. Doar ştia ce drum il aşteaptă. Pînă la intrarea în Sîngeorgiu de Pădure, nimic deosebit. Aici au apărut obstacole. Noroc că are ochi buni. Le-a observat de la distanţă. Primul ob­stacol: doi stîlpi de reţea electrică. Parcă a fost atins unul. Au apărut apoi alţi doi stîlpi din marginea drumului. Cînd s-a trezit, au­tobasculanta era în­conjurată de lume multă. Se frecă la ochi ca să se convin­gă dacă este treaz... „Bucuria" lui Antal a costat cam mult: 23.452 lei „frecuşuri­le" de la autobascu­lantă şi 388 lei stîl­­pul de la reţeaua elec­trică trîntit la pă­mânt. Forurile competen­te au stabilit că T. Io­sif a nimerit în parc nu din cauza întune­ricului nopţii sau a ceţii, ci din cauza ochilor împăienjeniţi, că S. Antal a intrat în stîlpi deoarece, în loc de unul vedea doi şi a vrut să treacă „printre" ei. Băutura, bat-o vina... După cele petrecute, S Antal a fost con­damnat la un an în­chisoare corecţională, iar dosarul lui T. Io­sif este înaintat orga­nelor judiciare. PETRE BACIU — jurist —

Next