Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)
1966-02-23 / nr. 44
Asistenţa tehnică a schimburilor II şi III O premisă importantă în realizarea la timp a sarcinilor de plan, în obţinerea unor produse de calitate superioară şi asigurarea ritmicităţii producţiei o constituie repartizarea judicioasă a cadrelor tehnice competente pe fiecare schimb de lucru. Acolo unde s-a ţinut seama de această cerinţă, rezultatele au fost la înălţimea aşteptărilor. In acest an , primul din cincinal, în faţa colectivelor din întreprinderi stau sarcini sporite de producţie. Repartizarea judicioasă a sarcinilor pe secţii, schimburi, echipe, brigăzi şi oameni, constituie reuşita sigură a îndeplinirii planului. Activitatea zilnică din fiecare întreprindere necesită însă, o îndrumare tehnică corespunzătoare, ajutorul neîntrerupt al cadrelor de specialitate, promovarea noului la fiecare loc de muncă ş. a. Pentru a afla amănunte despre situaţia asistenţei tehnice ne-am deplasat în două întreprinderi din Tg.-Mureş. — Anul acesta acordăm maximum de atenţie în ceea ce priveşte organizarea tuturor schimburilor — ne relatează MIRCEA CODREANU, inginer-şef la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară. Avînd în vedere faptul că în întreprindere există peste o sută de cadre tehnice noi, ne-am orientat în aşa fel încît toate schimburile să primească asistenţa necesară. Incepînd de pe la jumătatea lunii ianuarie, în cadrul serviciului tehnic s-au luat măsuri de organizare a schimburilor. Cu acest prilej s-a făcut o repartizare corespunzătoare a cadrelor tehnice. In fiecare schimb, pe lîngă maistrul care dă îndrumări de producţie şi urmăreşte realizarea ritmică a diferitelor repere, există cîte un inginer şi tehnician care coordonează şi urmăresc pe fiecare fază calitatea produselor. După noul sistem de organizare — ne spune în continuare tov ing. Mircea Codreanu — se preconizează a se obţine rezultate superioare în ceea ce priveşte calitatea produselor. Toate neajunsurile ce se vor semnala în timpul de lucru al schimburilor II şi III vor fi consemnate într-un registru , urmărindu-se ca în ziua următoare să se acţioneze pentru remedierea lor. Intr-adevăr, rezultatele din luna ianuarie a anului curent ilustrează în parte preocupările colectivului. Planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit cu 0,1 la sută. De asemenea şi planul productivităţii muncii a fost depăşit cu 0,1 la sută. Calitatea produselor a marcat un progres, rămîne numai să se urmeze în continuare acest drum. Din păcate în unele întreprinderi, conducerea administrativă lasă problema asistenţei tehnice a schimburilor în voia soartei. Asemenea situaţie am găsit de pildă la Ilefor Tg.-Mureş, secţia „Mureşeni". La secţia lustruit AUREL DAN (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ... PERSPECTIVĂ TÂRGUMUREŞEANĂ. (ALEEA CARPAŢI) Fotó: C. SZÁSZ Înmînarea distincţiilor comunelor fruntaşe in întrecerea patriotică Sîmbătă după-masă, la Gorneşti, raionul Reghin, Sîngeorgiu de Mureş şi Păsăreni, raionul Tg.Mureş, au avut loc festivităţile decernării diplomelor şi premiilor de comune fruntaşe pe regiune în întrecerea patriotică desfăşurată în anul 1965, pentr buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor. La festivităţi au participat tovarăşii Ioan Benkö (la Gorneşti) şi Ştefan Tanislav (la Sîngeorgiu de Mureş), vicepreşedinţi ai comitetului executiv al sfatului popular regional, şi Ştefan Radu, secretar al comitetului executiv al sfatului popular regional (la Păsăreni), deputaţi, reprezentanţi ai comitetelor de cetăţeni şi ai comisiilor de femei, cetăţeni fruntaşi. Locul întîi pe regiune l-a ocupat comuna Gorneşti ai cărei locuitori au executat, în anul trecut, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 1.180.000 de lei. Drept recompensă comuna a primit ui* ,premiu în valoare de 30.000 de lei. Comuna Sîngeorgiu de Mureş, care a ocupat locul II pe regiune, a fost premiată cu 1 20.000 lei, iar comuna Păsăreni clasată pe locul III a obţinut un premiu de 15.000 de lei. Cu prilejul acestor festivităţi, în cele trei localităţi, unui număr de 290 cetăţeni li s-a înmînat insigna de „Fruntaş în gospodărirea şi înfrumuseţarea satelor". Duminică au avut loc festivităţi de înmînare a diplomelor şi premiului I pe raion în întrecerea patriotică, pentru înfrumuseţare şi buna gospodărire, comunelor Subcetate, din raionul Topliţa, Sînpaul, dinraionul Luduş şi Sîndominic, din raionul Ciuc. In cursul acestei săptămîni vor avea loc premierile şi în celelalte raioane, comunele care au ocupat, în 1965, locul fruntaş în buna gospodărire şi înfrumuseţare. In întreaga regiune vor fi distinşi cu insigna de „Fruntaş în gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor" un număr de aproape 5.000 de cetăţeni, care au obţinut rezultate deosebite în activităţile obşteşti. Un mare şantier de locuinţe la Tîrgu-Mureş Zilele trecute, arhitecţii şi proiectanţii de la Direcţia de sistematizare, arhitectură şi proiectare a construcţiilor din Tg.Mureş au predat constructorilor de locuinţe din localitate planurile pentru executarea primelor blocuri din viitorul microraion Corunca. O dată cu aceasta au fost începute şi lucrările de amenajare a şantierului. Situat în zona de sud-est a oraşului, microraionul va fi alcătuit din 42 de blocuri, însumînd peste 2.200 de apartamente. Aici vor fi construite trei mari unităţi comerciale şi de deservire a populaţiei, o şcoală cu 16 săli de clasă, un dispensar medical şi două centrale termice. 275 magazine noi In ultimii şase ani în regiunea noastră s-au construit 275 de magazine de desfacere şi de alimentaţie publică, suprafaţa comercială mărindu-se cu 18.000 mp. Cele mai multe magazine au fost amplasate în noile blocuri, precum şi în complexe comerciale specializate. Paralel cu construcţia de noi unităţi comerciale s-a desfăşurat o largă activitate de modernizare a celor existente. Numai în acest an, s-au alocat în acest scop investiţii în valoare de 2.000.000 de lei. In multe localităţi din regiune, cum ar fi Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni, Odorhei, Topliţa etc. unităţile comerciale existente au fost reamenajate şi modernizate aproape în întregime. Pentru noul film românesc „Dacii“ De la Complexul pentru industrializarea lemnului din Reghin a plecat spre Studioul cinematografic Buftea un transport cu produse neobişnuite. Este vorba de cîteva sute de arcuri şi suliţe, precum şi 3.000 de săgeţi destinate turnării noului film românesc „DACII". Pentru realizarea acestora în spiritul vremii, constructorii din Reghin au avut la dispoziţie reproduceri după armele folosite în războiul daco-roman, înfăţişate pe Columna lui Traian de la Roma şi Adamclisi, precum şi arme originale descoperite în cetăţile Sarmisegetuza şi Deva. In interiorul ziarului: • PE ECRANELE TIRGUMUREŞENE (PAG. A 2 A) • O problemă gospodărească ce se cere rezolvată (PAG. A. 2-A) • Folosirea raţională a pămintului (pag. A 3-A) LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE CONSTITUIRE A UNIUNII REGIONALE ..----------------------------------------------------------————^ A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Cuvîntarea tovarăşului Virgil Trofin secretar al C.C. al P.C.R. — TEXT PRESCURTAT Permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, secretar-general al Comitetului Central al partidului, să transmit delegaţilor la Conferinţa regională a cooperativelor agricole de producţie şi, prin dumneavoastră, tuturor ţăranilor cooperatori din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, un salut călduros, felicitări pentru rezultatele pe care le-aţi obţinut şi urări de noi succese în activitatea de viitor. Conferinţa de constituire a Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, ca şi conferinţele care se ţin în această perioadă în celelalte regiuni ale ţării, au loc în condiţiile unui avînt deosebit al întregului nostru popor, în lupta pentru aplicarea în viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al IX-lea al partidului. Sub ochii noştri, prin munca eroică a clasei noastre muncitoare şi a ţărănimii, in strînsă alianţă frăţească cu celelalte categorii ale oamenilor muncii, patria noastră îşi schimbă în mod radical înfăţişarea. Se dezvoltă o puternică industrie grea, pivotul dezvoltării tuturor celorlalte ramuri ale economiei noastre naţionale, chezăşie a menţinerii independenţei şi suveranităţii noastre naţionale, înfloreşte agricultura socialistă — una din cele mai importante ramuri ale economiei noastre. Prin înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor ţării, şi în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară s-au obţinut succese importante în industrie, agricultură, ştiinţă şi cultură. Subliniind faptul că, pentru prima dată în istoria sa, ţărănimea muncitoare ocupă un loc de mare importanţă în conducerea destinelor întregului nostru popor, vorbitorul a spus: — In decursul istoriei, alături de clasa muncitoare şi de celelalte pături ale societăţii, ţăranii muncitori au dat numeroase jertfe în lupta împotriva asupririi şi exploatării, pentru o viaţă mai bună. In această luptă pentru o viaţă demnă, pentru independenţa şi suveranitatea poporului nostru, s-a cimentat puternic şi pe veci frăţia indestructibilă dintre ţăranii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Referindu-se la sarcinile de importanţă istorică stabilite de Congresul al IX-lea al partidului, vorbitorul a subliniat necesitatea şi posibilităţile mari care există în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară de sporire simţitoare a producţiei agricole. Va trebui să se acorde în continuare toată atenţia creşterii producţiei de grîu, porumb, de sfeclă de zahăr, pentru că progresele obţinute nu sunt încă pe măsura posibilităţilor existente în regiune. Este bine că în cadrul conferinţei s-a dezbătut pe larg problema sporirii producţiei de cartofi, cultură care are o pondere deosebită în agricultura regiunii şi o mare importanţă în economia ţării. Aşa cum au arătat unii tovarăşi care au luat cuvîntul aici, există în regiunea dumneavoastră toate condiţiile pentru realizarea unor recolte mult mai mari de cartofi. In anii următori se va extinde mecanizarea culturii cartofului, se vor face paşi însemnaţi pe linia extinderii materialului săditor de înaltă productivitate. Folosind cu pricepere aceste posibilităţi, învăţînd din experienţa cooperativelor agricole fruntaşe, ţăranii cooperatori vor obţine fără îndoială rezultate mult mai bune la această cultură. Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, ca şi alte cîteva regiuni ale ţării, are vechi tradiţii în creşterea animalelor — a spus în continuare tovarăşul Virgil Trofin. Aveţi cooperative agricole care au obţinut rezultate foarte bune în dezvoltarea zootehniei. Creşterea efectivelor de animale şi a producţiilor obţinute pe întreaga regiune este însă departe de posibilităţile mari pe care le aveţi. Dispuneţi de peste 230.000 hectare de păşuni, în fiecare cooperativă lucrează specialişti, aveţi oameni pricepuţi şi harnici, iată condiţii care trebuie să fie mult mai bine folosite în scopul dezvoltării într-un ritm mult mai ridicat a sectorului zootehnic. Cooperativele agricole de producţie din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară trebuie să considere creşterea animalelor o sarcină de mare răspundere, contribuind astfel la întărirea şi dezvoltarea acestui important sector al agriculturii socialiste din ţara noastră. Referindu-se la importanţa deosebită a măsurii iniţiate de partid cu privire la înfiinţarea uniunilor cooperatiste, tovarăşul Trofin a subliniat sarcinile de mare răspundere ce revin acestora. — Uniunea regională şi uniunile raionale din regiunea dumneavoastră vor trebui să-şi orienteze în primul rînd activitatea spre ajutorarea concretă a fiecărei cooperative agricole în scopul creşterii producţiei la toate culturile şi la toate speciile de animale. Aţi văzut cîte probleme se ridică în legătură cu irigarea. E mai avantajos ca atît în ce priveşte lucrările de amenajare, cît şi investiţiile necesare, să se unească eforturile a cîte 2—3 cooperative. Prin această cooperare şi rezultatele vor fi mai mari şi cheltuielile fiecărei unităţi vor fi mai mici. Uniunea regională şi uniunile raionale ale cooperativelor agricole vor avea un mare rol în valorificarea produselor agricole ale acestor unităţi şi în mod deosebit în valorificarea legumelor, fructelor şi zarzavaturilor. Uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole sunt concepute şi ca organizaţii sociale. Ele vor avea un foarte mare rol în educarea socialistă a membrilor cooperatori, în dezvoltarea acelor trăsături de caracter, de conduităale fiecărui ţăran, care să corespundă acestei forme înalte de organizare a ţărănimii noastre. O sarcină deosebită revine uniunilor regională şi raionale ale cooperativelor agricole în ceea ce priveşte creşterea contribuţiei acestor (Continuare in pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Vereş prim-secretar al Comitetului regional de partid — TEXT PRESCURTAT — Conferinţa Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie se desfăşoară în condiţiile în care oamenii muncii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, împreună cu întregul nostru popor, muncesc cu entuziasm şi abnegaţie pentru a da viaţă istoricelor hotărîri ale Congresului al IX-lea al partidului. — Cu acest prilej — a spus tovarăşul Nicolae Vereş — permiteţi-mi ca în numele comitetului regional de partid şi al comitetului executiv al sfatului popular regional să vă adresez dumneavoastră, reprezentanţi ai harnicei ţărănimi cooperatiste din regiunea noastră — români, maghiari şi germani — un salut călduros şi să urez conferinţei succese depline în desfăşurarea lucrărilor sale. Cifrele şi datele comunicatului Direcţiei Centrale de Statistică scot în evidenţă una din trăsăturile esenţiale ale economiei noastre: dinamismul, ritmul înalt de dezvoltare. In 1965 producţia globală industrială a crescut cu 13,1 la sută faţă de 1964. Pe ansamblul perioadei desenatului, producţia industrială a ţării a înregistrat un ritm mediu anual de creştere de 14,5 la sută, superior celui prevăzut iniţial. Vorbind despre dezvoltarea economică a regiunii noastre, vorbitorul a arătat că în anii sesenatului s-au făcut investiţii de peste 7,5 miliarde lei. In acest timp au fost construite Termocentrala electrică din Iernut, Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş, trei linii de flotaţie la întreprinderea minieră Bălan şi Cuptorul IV de carbid de la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Planul producţiei globale şi marfă pe 1965 a fost realizat în proporţie de 103 la sută şi, respectiv, 102 la sută. Cooperativele agricole de producţie din regiunea noastră au obţinut şi ele an de an rezultate tot mai frumoase în creşterea producţiilor agricole, consolidîndu-se din punct de vedere economico-organizatoric. Recolta de cereale a anului 1965 a fost cu 254.446 tone mai mare decît cea din anii precedenţi. Vorbitorul s-a oprit apoi pe larg asupra măsurilor luate de partid cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii, asupra înzestrării tehnico-materiale a acestei importante ramuri a economiei naţionale prin alocarea unor investiţii tot mai mari pentru mecanizare, chimizare, irigaţii şi îmbunătăţiri funciare. Şi regiunea noastră a beneficiat de investiţii importante pentru lărgirea bazei materiale a agriculturii. Cooperativele agricole au investit şi ele din fonduri proprii şi credite pentru lărgirea bazei tehnice materiale suma de 558,8 milioane lei. Ca urmare, fondul de bază al cooperativelor agricole a crescut în ultimii trei ani cu 72,3 la sută iar veniturile lor cu 65,9 la sută. A crescut an de an producţia de cereale păioase şi sfeclă de zahăr. La grîu, producţia realizată în 1965 este cu 380 kg/ha mai mare decît în anul 1962. Cultura cartofului, una din culturile de bază ale regiunii, deşi are condiţii de sol şi climă foarte favorabile, nu asigură încă producţii suficient de mari. Producţiile nesatisfăcătoare ce se obţin se datoresc în mare măsură lipsei de preocupare a consiliilor agricole raionale, a consiliilor de conducere din C.A.P. şi a inginerilor care deservesc aceste unităţi, faţă de introducerea în cultură a soiurilor raionate, amplasarea acestei culturi pe terenurile cele mai corespunzătoare, bine pregătite şi îngrăşate, faţă de asigurarea unei densităţi optime şi executarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi recoltat. In regiune avem un număr însemnat de unităţi care s-au specializat în cultura sfeclei de zahăr şi obţin producţii şi venituri de la un an la altul mai mari. Un exemplu bun îl constituie cooperativa agricolă din Nazna, care a livrat statului peste 4.060 tone de sfeclă, revenind la hectar 35.280 kg, de pe urma căreia a realizat un venit de 13.500 lei la ha. In plus, a obţinut după fiecare hectar cultivat cu sfeclă de zahăr 3.058 unităţi nutritive din borhot, colete şi frunze, ceea ce este echivalent cu producţia unui hectar de porumb siloz cu o producţie medie de 18.500 kg/ha. Iată, tovarăşi, de ce milităm atît de mult pentru extinderea acestei culturi într-un număr cît mai mare de cooperative agricole din zona favorabilă a sfeclei de zahăr şi pentru creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă. Intrucît cultura cartofului şi sfeclei de zahăr reprezintă o pondere însemnată în veniturile ce le realizează cooperativele agricole şi o importanţă deosebită în economia naţională, consiliile uniunilor cooperatiste şi conducerile unităţilor agricole au obligaţia să asigure realizarea integrală a suprafeţelor planificate şi crearea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de producţii la nivelul celor obţinute de cooperativele fruntaşe. — Regiunea noastră, a arătat vorbitorul, întruneşte condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. In ultimii ani, am obţinut unele succese care pot constitui un bun punct de plecare în munca de viitor. Totuşi realizările sunt mult sub posibilităţi. oNerealizarea efectivelor de bovine planificate se datoreşte în primul rînd organizării necorespunzătoare a procesului de reproducţie.. După Congresul al IX-lea al P.C.R. Comitetul regional de partid a luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea muncii în acest important sector. Au fost trimise colective de specialişti, activişti de partid şi de stat în toate cooperativele agricole din raioanele Reghin, Gheorghieni şi Luduş, care au ajutat timp de peste o lună la organizarea muncii din ferme. La fel au fost luate măsuri de calificare a personalului de conducere şi a îngrijitorilor de animale, a fost introdusă retribuţia suplimentară etc. Ca urmare, în ultimele trei luni ale anului trecut s-a înregistrat o creştere a efectivelor de bovine din C.A.P. cu 5.800 de capete şi a crescut simţitor producţia de lapte. Referindu-se la complexul de măsuri ce trebuie luate în continuare pentru dezvoltarea sectorului zootehnic şi sporirea producţiei, vorbitorul a subliniat necesitatea îmbunătăţirii structurii turmei. In regiunea noastră efectivele de vaci şi juninci reprezintă doar 37,6 capete la suta de bovine. O asemenea structură nu este economicoasă, întrucît o mare parte din efectiv consumă fără să producă. Un rol hotărîtor îl are şi asigurarea bazei furajere. Acest lucru impune să se acorde în viitor mai multă atenţie extinderii culturilor furajere valoroase şi îmbunătăţirii păşunilor prin (Continuare în pag. a 3-a) Aproape 600.000 de spectatori Festivalul filmului pentru sate atrage seară de seară în sălile celor peste 350 de cinematografe din regiunea noastră numeroşi ţărani cooperatori, muncitori forestieri, elevi şi cadre didactice. De la începutul acestei populare manifestări culturale, pe ecranele multor cinematografe sătești din regiune au fost prezentate cu succes filme artistice și documentare pe diferite teme. Ele au fost vizionate de aproape 600.000 de spectatori. In pagina a 4-a ■ Luptele din Vietnamul de sud | Situaţia din Republica Dominicană continuă să rămină incertă Uzinele de utilaj petrolier „1 Mai" Ploieşti.