Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)

1966-02-23 / nr. 44

Asistenţa tehnică a schimburilor II şi III O premisă importantă în rea­lizarea la timp a sarcinilor de plan, în obţinerea unor produse de calitate superioară şi asigu­rarea ritmicităţii producţiei o constituie repartizarea judicioasă a cadrelor tehnice competente pe fiecare schimb de lucru. Aco­lo unde s-a ţinut seama de a­­ceastă cerinţă, rezultatele au fost la înălţimea aşteptărilor. In acest an , primul din cin­cinal, în faţa colectivelor din în­treprinderi stau sarcini sporite de producţie. Repartizarea judi­cioasă a sarcinilor pe secţii, schimburi, echipe, brigăzi şi oa­meni, constituie reuşita sigură a îndeplinirii planului. Activitatea zilnică din fiecare întreprindere necesită însă, o îndrumare teh­nică corespunzătoare, ajutorul neîntrerupt al cadrelor de spe­cialitate, promovarea noului la fiecare loc de muncă ş. a. Pentru a afla amănunte despre situaţia asistenţei tehnice ne-am deplasat în două întreprinderi din Tg.-Mureş. — Anul acesta acordăm maxi­mum de atenţie în ceea ce pri­veşte organizarea tuturor schim­burilor — ne relatează MIRCEA CODREANU, inginer-şef la între­prinderea de utilaje pentru in­dustria uşoară. Avînd în vedere faptul că în întreprindere există peste o sută de cadre tehnice noi, ne-am orientat în aşa fel încît toate schimburile să pri­mească asistenţa necesară. Ince­­pînd de pe la jumătatea lunii ia­nuarie, în cadrul serviciului teh­nic s-au luat măsuri de organi­zare a schimburilor. Cu acest prilej s-a făcut o repartizare co­respunzătoare a cadrelor tehnice. In fiecare schimb, pe lîngă mais­trul care dă îndrumări de pro­ducţie şi urmăreşte realizarea rit­mică a diferitelor repere, există cîte un inginer şi tehnician care coordonează şi urmăresc pe fie­care fază calitatea produselor. După noul sistem de organi­zare — ne spune în continuare tov ing. Mircea Codreanu — se preconizează a se obţine rezulta­te superioare în ceea ce pri­veşte calitatea produselor. Toate neajunsurile ce se vor semnala în timpul de lucru al schimbu­rilor II şi III vor fi consemnate într-un registru , urmărindu-se ca în ziua următoare să se acţio­neze pentru remedierea lor. Intr-adevăr, rezultatele din lu­na ianuarie a anului curent ilus­trează în parte preocupările co­lectivului. Planul producţiei glo­bale şi marfă a fost depăşit cu 0,1 la sută. De asemenea şi pla­nul productivităţii muncii a fost depăşit cu 0,1 la sută. Calitatea produselor a marcat un progres, rămîne numai să se urmeze în continuare acest drum. Din păcate în unele întreprin­deri, conducerea administrativă lasă problema asistenţei tehnice a schimburilor în voia soartei. Asemenea situaţie am găsit de pildă la Ilefor Tg.-Mureş, secţia „Mureşeni". La secţia lustruit AUREL DAN (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ... PERSPECTIVĂ TÂRGUMUREŞEANĂ. (ALEEA CARPAŢI) Fotó: C. SZÁSZ Înmînarea distincţiilor comunelor fruntaşe in întrecerea patriotică Sîmbătă după-ma­­să, la Gorneşti, raio­nul Reghin, Sîngeor­­giu de Mureş şi Pă­­săreni, raionul Tg.­­Mureş, au avut loc festivităţile decernării diplomelor şi premii­lor de comune frun­taşe pe regiune în în­trecerea patriotică desfăşurată în anul 1965, p­entr­­ buna gospodărire şi înfru­museţare a satelor. La festivităţi au parti­cipat tovarăşii Ioan Benkö (la Gorneşti) şi Ştefan Tanislav (la Sîngeorgiu de Mureş), vicepreşedinţi ai co­mitetului executiv al sfatului popular regio­nal, şi Ştefan Radu, secretar al comitetu­lui executiv al sfatu­lui popular regional (la Păsăreni), depu­taţi, reprezentanţi ai comitetelor de cetă­ţeni şi ai comisiilor de femei, cetăţeni fruntaşi. Locul întîi pe regiune l-a ocupat comuna Gorneşti ai cărei locuitori au executat, în anul tre­cut, prin muncă pa­triotică, lucrări în va­loare de 1.180.000 de lei. Drept recompen­să comuna a primit­­ ui* ,premiu în valoare de 30.000 de lei. Comuna Sîngeorgiu de Mureş, care a o­­cupat locul II pe re­giune, a fost premia­tă cu 1 20.000 lei, iar comuna Păsăreni cla­sată pe locul III a ob­ţinut un premiu de 15.000 de lei. Cu pri­lejul acestor festivi­tăţi, în cele trei lo­calităţi, unui număr de 290 cetăţeni li s-a înmînat insigna de „Fruntaş în gospodă­rirea şi înfrumuseţa­rea satelor". Duminică au avut loc festivităţi de în­­mînare a diplomelor şi premiului I pe ra­ion în întrecerea pa­triotică, pentru înfru­museţare şi buna gos­podărire, comunelor Subcetate, din raio­nul Topliţa, Sînpaul, din­­raionul Luduş şi Sîndominic, din raio­nul Ciuc. In­ cursul a­­cestei săptămîni vor avea loc premierile şi în celelalte raioane, comunele care au o­­cupat, în 1965, locul fruntaş în buna gos­podărire şi înfrumu­seţare. In întreaga re­giune vor fi distinşi cu insigna de „Frun­taş în gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşe­lor şi satelor" un nu­măr de aproape 5.000 de cetăţeni, care au obţinut rezultate deo­sebite în activităţile obşteşti. Un mare şantier de locuinţe la Tîrgu-Mureş Zilele trecute, arhitecţii şi proiectanţii de la Direcţia de sistematizare, arhitectură şi pro­iectare a construcţiilor din Tg.­­Mureş au predat constructorilor de locuinţe din localitate planu­rile pentru executarea primelor blocuri din viitorul microraion Corunca. O dată cu aceasta au fost începute şi lucrările de amenajare a şantierului. Situat în zona de sud-est a oraşului, microraionul va fi alcă­tuit din 42 de blocuri, însumînd peste 2.200 de apartamente. Aici vor fi construite trei mari unităţi comerciale şi de deser­vire a populaţiei, o şcoală cu 16 săli de clasă, un dispensar me­dical şi două centrale termice. 275 magazine noi In ultimii şase ani în regiunea noastră s-au construit 275 de ma­gazine de desfacere şi de alimen­taţie publică, suprafaţa comercială mărindu-se cu 18.000 m­p. Cele mai multe magazine au fost ampla­sate în noile blocuri, precum şi în complexe comerciale specializate. Paralel cu construcţia de noi uni­tăţi comerciale s-a desfăşurat o largă activitate de modernizare a celor existente. Numai în acest an, s-au alocat în acest scop investiţii în valoare de 2.000.000 de lei. In multe localităţi din regiune, cum ar fi Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni, Odor­­hei, Topliţa etc. unităţile comer­ciale existente au fost reamenajate şi modernizate aproape în între­gime. Pentru noul film românesc „Dacii“ De la Complexul pentru indus­trializarea lemnului din Reghin a plecat spre Studioul cinematografic Buftea un transport cu produse neobişnuite. Este vorba de cîteva sute de arcuri şi suliţe, precum şi 3.000 de săgeţi destinate turnării noului film românesc „DACII". Pentru realizarea acestora în spiri­tul vremii, constructorii din Reghin au avut la dispoziţie reproduceri după armele folosite în războiul daco-roman, înfăţişate pe Columna lui Traian de la Roma şi Adamclisi, precum şi arme originale descope­rite în cetăţile Sarmisegetuza şi Deva. In interiorul ziarului: • PE ECRANELE TIRGUMUREŞENE (PAG. A 2 A) • O problemă gospodă­rească ce se cere re­zolvată (PAG. A. 2-A) • Folosirea raţională a pămintului (pag. A 3-A) LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE CONSTITUIRE A UNIUNII REGIONALE­­ ..----------------------------------------------------------————^ A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE Cuvîntarea tovarăşului Virgil Trofin secretar al C.C. al P.C.R. — TEXT PRESCURTAT Permiteţi-mi ca, în numele Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, în numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, secre­­tar-general al Comitetului Central al partidului, să transmit delegaţi­lor la Conferinţa regională a coo­perativelor agricole de producţie şi, prin dumneavoastră, tuturor ţărani­lor cooperatori din regiunea Mu­­reş-Autonomă Maghiară, un salut călduros, felicitări pentru rezulta­tele pe care le-aţi obţinut şi urări de noi succese în activitatea de viitor. Conferinţa de constituire a Uniu­nii regionale a cooperativelor agri­cole de producţie din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, ca şi conferinţele care se ţin în această perioadă în celelalte regiuni ale ţării, au loc în condiţiile unui avînt deosebit al întregului nostru popor, în lupta pentru aplicarea în viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al IX-lea al partidului. Sub ochii noştri, prin munca eroi­că a clasei noastre muncitoare şi a ţărănimii, in strînsă alianţă fră­ţească cu celelalte categorii ale oamenilor muncii, patria noastră îşi schimbă în mod radical înfăţi­şarea. Se dezvoltă o puternică in­dustrie grea, pivotul dezvoltării tu­turor celorlalte ramuri ale econo­miei noastre naţionale, chezăşie a menţinerii independenţei şi suve­ranităţii noastre naţionale, înfloreşte agricultura socialistă — una din cele mai importante ramuri ale economiei noastre. Prin înfăptuirea politicii partidu­lui de dezvoltare armonioasă a tu­turor regiunilor ţării, şi în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară s-au ob­ţinut succese importante în indus­trie, agricultură, ştiinţă şi cultură. Subliniind faptul că, pentru pri­ma dată în istoria sa, ţărănimea muncitoare ocupă un loc de mare importanţă în conducerea destine­lor întregului nostru popor, vorbi­torul a spus: — In decursul istoriei, alături de clasa muncitoare şi de celelalte pă­turi ale societăţii, ţăranii muncitori au dat numeroase jertfe în lupta împotriva asupririi şi exploatării, pentru o viaţă mai bună. In această luptă pentru o viaţă demnă, pentru independenţa şi su­veranitatea poporului nostru, s-a ci­mentat puternic şi pe veci frăţia indestructibilă dintre ţăranii ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Referindu-se la sarcinile de im­portanţă istorică stabilite de Con­gresul al IX-lea al partidului, vor­bitorul a subliniat necesitatea şi po­sibilităţile mari care există în re­giunea Mureş-Autonomă Maghiară de sporire simţitoare a producţiei agricole. Va trebui să se acorde în conti­nuare toată atenţia creşterii pro­ducţiei de grîu, porumb, de sfeclă de zahăr, pentru că progresele ob­ţinute nu sunt încă pe măsura posi­bilităţilor existente în regiune.­­ Este bine că în cadrul confe­rinţei s-a dezbătut pe larg problema sporirii producţiei de cartofi, cul­tură care are o pondere deosebită în agricultura regiunii şi o mare importanţă în economia ţării. Aşa cum au arătat unii tovarăşi care au luat cuvîntul aici, există în regiu­nea dumneavoastră toate condiţiile pentru realizarea unor recolte mult mai mari de cartofi. In anii urmă­tori se va extinde mecanizarea cul­turii cartofului, se vor face paşi însemnaţi pe linia extinderii mate­rialului săditor de înaltă producti­vitate. Folosind cu pricepere aceste posibilităţi, învăţînd din experienţa cooperativelor agricole fruntaşe, ţă­ranii cooperatori vor obţine fără îndoială rezultate mult mai bune la această cultură. Regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară, ca şi alte cîteva regiuni ale ţării, are vechi tradiţii în creşterea animalelor — a spus în continuare tovarăşul Virgil Trofin. Aveţi coo­perative agricole care au obţinut rezultate foarte bune în dezvolta­rea zootehniei. Creşterea efectivelor de animale şi a producţiilor obţinute pe în­treaga regiune este însă departe de posibilităţile mari pe care le aveţi. Dispuneţi de peste 230.000 hectare de păşuni, în fiecare cooperativă lu­crează specialişti, aveţi oameni pri­cepuţi şi harnici, iată condiţii care trebuie să fie mult mai bine folo­site în scopul dezvoltării într-un ritm mult mai ridicat a sectorului zootehnic. Cooperativele agricole de producţie din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară trebuie să con­sidere creşterea animalelor o sar­cină de mare răspundere, contri­buind astfel la întărirea şi dezvol­tarea acestui important sector al agriculturii socialiste din ţara noas­tră. Referindu-se la importanţa deose­bită a măsurii iniţiate de partid cu privire la înfiinţarea uniunilor coo­peratiste, tovarăşul Trofin a sub­liniat sarcinile de mare răspundere ce revin acestora. — Uniunea regională şi uniunile raionale din regiunea dumneavoas­tră vor trebui să-şi orienteze în primul rînd activitatea spre ajuto­rarea concretă a fiecărei cooperati­ve agricole în scopul creşterii pro­ducţiei la toate culturile şi la toa­te speciile de animale. Aţi văzut cîte probleme se ridică în legătură cu irigarea. E mai avan­tajos ca atît în ce priveşte lucrările de amenajare, cît şi investiţiile ne­cesare, să se unească eforturile a cîte 2—3 cooperative. Prin această cooperare şi rezultatele vor fi mai mari şi cheltuielile fiecărei unităţi vor fi mai mici. Uniunea regională şi uniunile ra­ionale ale cooperativelor agricole vor avea un mare rol în valorifica­rea produselor agricole ale acestor unităţi şi în mod deosebit în valo­rificarea legumelor, fructelor şi zar­zavaturilor. Uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole sunt conce­pute şi ca organizaţii sociale. Ele vor avea un foarte mare rol în educarea socialistă a membrilor cooperatori, în dezvoltarea acelor trăsături de caracter, de conduită­­ale fiecărui ţăran, care să cores­pundă acestei forme înalte de orga­nizare a ţărănimii noastre. O sarcină deosebită revine uniu­nilor regională şi raionale ale coo­perativelor agricole în ceea ce pri­veşte creşterea contribuţiei acestor (Continuare in pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Vereş prim-secretar al Comitetului regional de partid — TEXT PRESCURTAT — Conferinţa Uniunii regionale a cooperativelor agricole de produc­ţie se desfăşoară în condiţiile în care oamenii muncii din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, îm­preună cu întregul nostru popor, muncesc cu entuziasm şi abnega­ţie pentru a da viaţă istoricelor hotărîri ale Congresului al IX-lea al partidului. — Cu acest prilej — a spus to­varăşul Nicolae Vereş — permi­teţi-mi ca în numele comitetului regional de partid şi al comitetu­lui executiv al sfatului popular re­gional să vă adresez dumneavoas­tră, reprezentanţi ai harnicei ţără­­nimi cooperatiste din regiunea noastră — români, maghiari şi ger­mani — un salut călduros şi să urez conferinţei succese depline în desfăşurarea lucrărilor sale. Cifrele şi datele comunicatului Direcţiei Centrale de Statistică scot în evidenţă una din trăsăturile esenţiale ale economiei noastre: dinamismul, ritmul înalt de dez­voltare. In 1965 producţia globală industrială a crescut cu 13,1 la su­tă faţă de 1964. Pe ansamblul pe­rioadei desenatului, producţia in­dustrială a ţării a înregistrat un ritm mediu anual de creştere de 14,5 la sută, superior celui prevă­zut iniţial. Vorbind despre dezvoltarea eco­nomică a regiunii noastre, vorbito­rul a arătat că în anii sesenatului s-au făcut investiţii de peste 7,5 miliarde lei. In acest timp au fost construite Termocentrala electrică din Iernut, Combinatul de îngrăşă­minte azotoase din Tg.-Mureş, trei linii de flotaţie la întreprinderea minieră Bălan şi Cuptorul IV de carbid de la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Planul producţiei globale şi marfă pe 1965 a fost realizat în proporţie de 103 la su­tă şi, respectiv, 102 la sută. Cooperativele agricole de pro­ducţie din regiunea noastră au ob­ţinut şi ele an de an rezultate tot mai frumoase în creşterea produc­ţiilor agricole, consolidîndu-se din punct de vedere economico-orga­­nizatoric. Recolta de cereale a a­­nului 1965 a fost cu 254.446 to­ne mai mare decît cea din anii precedenţi. Vorbitorul s-a oprit apoi pe larg asupra măsurilor luate de par­tid cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării agricultu­rii, asupra înzestrării tehnico-ma­­teriale a acestei importante ramuri a economiei naţionale prin aloca­rea unor investiţii tot mai mari pentru mecanizare, chimizare, iri­gaţii şi îmbunătăţiri funciare. Şi regiunea noastră a beneficiat de investiţii importante pentru lărgi­rea bazei materiale a agriculturii. Cooperativele agricole au investit şi ele din fonduri proprii şi credite pentru lărgirea bazei tehnice­ ma­­teriale suma de 558,8 milioane lei. Ca urmare, fondul de bază al coo­perativelor agricole a crescut în ultimii trei ani cu 72,3 la sută iar veniturile lor cu 65,9 la sută. A crescut an de an producţia de ce­reale păioase şi sfeclă de zahăr. La grîu, producţia realizată în 1965 este cu 380 kg/ha mai mare decît în anul 1962. Cultura cartofului, una din culturile de bază ale re­giunii, deşi are condiţii de sol şi climă foarte favorabile, nu asigură încă producţii suficient de mari. Producţiile nesatisfăcătoare ce se obţin se datoresc în mare măsură lipsei de preocupare a consiliilor agricole raionale, a consiliilor de conducere din C.A.P. şi a ingine­rilor care deservesc aceste unităţi, faţă de introducerea în cultură a soiurilor raionate, amplasarea a­cestei culturi pe terenurile cele mai corespunzătoare, bine pregă­tite şi îngrăşate, faţă de asigurarea unei densităţi optime şi executa­rea la timp a lucrărilor de între­ţinere şi recoltat. In regiune avem un număr în­semnat de unităţi care s-au speciali­zat în cultura sfeclei de zahăr şi obţin producţii şi venituri de la un an la altul mai mari. Un exemplu bun îl constituie cooperativa agri­colă din Nazna, care a livrat sta­tului peste 4.060 tone de sfeclă, revenind la hectar 35.280 kg, de pe urma căreia a realizat un venit de 13.500 lei la ha. In plus, a obţinut după fiecare hectar cultivat cu sfe­clă de zahăr 3.058 unităţi nutritive din borhot, colete şi frunze, ceea ce este echivalent cu producţia unui hectar de porumb siloz cu o producţie medie de 18.500 kg/ha. Iată, tovarăşi, de ce milităm atît de mult pentru extinderea acestei culturi într-un număr cît mai mare de cooperative agricole din zona favorabilă a sfeclei de zahăr şi pen­tru creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă. Intrucît cultura carto­fului şi sfeclei de zahăr reprezintă o pondere însemnată în veniturile ce le realizează cooperativele agri­cole şi o importanţă deosebită în economia naţională, consiliile uniu­nilor cooperatiste şi conducerile unităţilor agricole au obligaţia să asigure realizarea integrală a supra­feţelor planificate şi crearea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de producţii la nivelul celor obţinute de cooperativele fruntaşe. — Regiunea noastră, a arătat vor­bitorul, întruneşte condiţii deose­bit de favorabile pentru dezvolta­rea zootehniei. In ultimii ani, am obţinut unele succese care pot con­stitui un bun punct de plecare în munca de viitor. Totuşi realizările sunt mult sub posibilităţi. oNereali­­zarea efectivelor de bovine planifi­cate se datoreşte în primul rînd organizării necorespunzătoare a procesului de reproducţie.. După­ Congresul al IX-lea al P.C.R. Comitetul regional de partid a luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea muncii în acest important sector. Au fost trimise colective de specialişti, activişti de partid şi de stat în toate coopera­tivele agricole din raioanele Reghin, Gheorghieni şi Luduş, care au aju­tat timp de peste o lună la orga­nizarea muncii din ferme. La fel au fost luate măsuri de calificare a personalului de conducere şi a în­grijitorilor de animale, a fost in­trodusă retribuţia suplimentară etc. Ca urmare, în ultimele trei luni ale anului trecut s-a înregistrat o creş­tere a efectivelor de bovine din C.A.P. cu 5.800 de capete şi a crescut simţitor producţia de lapte. Referindu-se la complexul de mă­suri ce trebuie luate în continuare pentru dezvoltarea sectorului zoo­tehnic şi sporirea producţiei, vor­­bitorul a subliniat necesitatea îm­bunătăţirii structurii turmei. In re­giunea noastră efectivele de vaci şi juninci reprezintă doar 37,6 capete la suta de bovine. O asemenea structură nu este economicoasă, întrucît o mare parte din efectiv consumă fără să producă. Un rol hotărîtor îl are şi asigurarea bazei furajere. Acest lucru impune să se acorde în viitor mai multă atenţie extinderii culturilor furajere valo­roase şi îmbunătăţirii păşunilor prin (Continuare în pag. a 3-a) Aproape 600.000 de spectatori Festivalul filmului pentru sate atrage seară de seară în sălile celor peste 350 de cinematogra­fe din regiunea noastră nume­roşi ţărani cooperatori, munci­tori forestieri, elevi şi cadre di­dactice. De la începutul acestei populare manifestări culturale, pe ecranele multor cinematogra­fe sătești din regiune au fost prezentate cu succes filme artis­tice și documentare pe diferite teme. Ele au fost vizionate de aproape 600.000 de spectatori. In pagina a 4-a ■ Luptele din Vietnamul de sud | Situaţia din Republica Dominicană continuă să rămină incertă Uzinele de utilaj petrolier „1 Mai" Ploieşti.

Next