Steaua Roşie, ianuarie 1967 (Anul 19, nr. 1-25)

1967-01-06 / nr. 4

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Răspunderi mari faţă de sesiunea de examene (Urmare din pag. 1) orele didactice, stimulîndu-ne la îmbunătăţirea continuă a muncii. — Se vorbeşte totuşi printre studenţi, despre... „mîna noro­coasă“ cu care trage biletul. — In ceea ce priveşte hazardul şi norocul la examene, cred că norocul creşte direct proporţional cu bagajul de cunoştinţe. Studen­tul bine pregătit are noroc la exa­mene. Desigur, totdeauna există capitole din tematica de examene mai bine însuşite sau faţă de ca­re studentul arată mai mult inte­res. Pe de altă parte, sunt între­bări mai puţin agreate de studenţi. Un examinator experimentat, însă, totdeauna poate lua aceasta în con­siderare. Tocmai din acest motiv, examenul bazat pe noroc nu poa­te avea nici o perspectivă. — Faţă de numărul mare de studenţi care trebuie examinaţi, dacă s a ţinut cont de cerinţele grupelor? — Antrenarea la examen a pes­te 1.100 de studenţi de la I.M.F. şi a peste 300 de examinatori nu este, după cum lesne se poate bă­nui, o chestiune simplă, fie şi nu­mai sub raport administrativ. In mod practic, peste 100 de grupe (anul I—VI internat-externat) ur­mează să dea examene şi­ sunt unii studenţi care au de susţinut chiar 8 examene, tocmai ca urmare a modernizării procesului instructiv prin grevarea unor noi discipline din domeniul biochimiei, biologiei sau al policlinicii medicale şi al urgenţelor medico-chirurgicale. La programarea examenelor decana­tele au avut în vedere repartiza­rea lor justă în timp, asigurînd zile libere între două examene, pentru repetarea materiei. Pe de altă parte, s-a luat în considerare și gradul de solicitare a profeso­rului examinator, pentru a nu fi prea ocupat în unele zile, lucru ce ar merge în detrimentul nive­lului de examinare. — Zilnic vorbim de calitate, de creşterea exigenţelor ... — Creşterea continuă a exigen­ţei este o preocupare centrală a conducerii şi a corpului nostru profesoral. Rezultatele străduin­ţei noastre pe acest teren se o­­glindesc în calificativele din ce în ce mai bune, pe care le obţin stu­denţii la examene. Dar totdeauna sunt profesori care dau note mai mici, alţii note­ mai mari. Totuşi, putem afirma că toţi examinatorii apreciază cu aceeaşi obiectivitate pe studenţii care se prezintă la examene. Nu s-a semnalat nici un caz care ar putea contrazice a­­ceastă afirmaţie. Sistemul actual al sesiunilor de examene acordă o mai mare latitudine studenţilor pentru a-şi putea eşalona exame­nele în cadrul celor trei sesiuni. Aceasta, tot în folosul calităţii. — Şi totuşi, mai sunt şi ex­cepţii. — Bineînţeles, studenţii mai cad şi acum la examene. Cred că în ceea ce priveşte acordarea re­examinărilor ar trebui să avem o mai mare grijă: reexaminări să se facă numai în cazuri excepţio­nale. Aceasta tot în folosul cali­tăţii, al pregătirii studenţilor. PROF. DR. DOCENT MAROS TIBOR, decanul facultăţii de medicină generală. Urmărirea îndeaproape a studenţilor de că­tre cadrele didactice la lucrări şi seminarii — în special a studen­ţilor mai slab pregătiţi — ne în­dreptăţeşte să credem într-o mai bună reuşită a examenelor din a­­ceastă sesiune. La noi s-a încetă­ţenit o practică a pregătirii exa­menelor încă din prima zi de curs, prin ceea ce numim „zilele semi­­nariilor recapitulative“. Astfel de seminarii recapitulative am orga­nizat pentru toţi anii la materiile mai grele, ca fiziologia, fiziopato­­logia, anatomia patologică, micro­­biologia, histologia etc. Acest sis­tem de control al pregătirii stu­denţilor prin sondaj la începutul fiecărei lucrări şi prin seminarii recapitulative cu toţi studenţii care cunosc dinainte datele aces­tor seminarii dă roade dintre ce­le mai fructuoase, studentul a­­vînd posibilitatea să-şi corecteze din mers toate slăbiciunile ante­rioare. In acest an şcolar, făcîn­­du-se o selecţie mai riguroasă a studenţilor de la medicină, îmi pun o mare încredere în cei pe care dv. îi numiţi în mod obiş­nuit ..........boboci“. In general la noi există o atmosferă de studiu continuu. Am luat şi o serie de măsuri disciplinare, mergînd pînă la mustrări cu avertisment de exmatriculare a studenţilor care au absentat de la cursuri şi semi­narii. La decanatul facultăţii am înre­gistrat cîteva nume de studenţi care prin desele absenţe nu ştim cum vor face cu succes faţă aces­tei sesiuni de examene. Printre aceştia am aminti pe Balogh György (anul III pediatrie), Far­kas Emilia (anul II pediatrie), Va­sile Dîrnea (anul III generală), Teodor Sălcudean (anul III gene­rală), Martha Glück (anul V) şi Maria Csiki (anul IV pediatrie). CONF. DR. RACZ GABRIEL, decanul facultăţii de farmacie, însăşi calitatea de student înseam­nă a studia. Dacă la liceu se în­vaţă din manual, în institutele de învăţămînt superior se studiază multilateral. In aprecierea stu­dentului la examene cred că tre­buie să se aibă în vedere aceasta. Sunt unii studenţi care-şi pun în­trebarea: „Am învăţat pe de rost tot cursul, am tocit totul, am dat un răspuns impecabil. . . “ — şi totuşi calificativul care-l obţin nu înseamnă nota cea mai mare. Răs­punsul cred că este foarte simplu de dat. A învăţa nu însemnează o memorizare mecanică de zeci şi zeci de date. La examene studen­tul să se prezinte cu un bagaj de cunoştinţe care să depăşească o singură materie. Examenul să asi­gure acea sinteză a întregii mate­rii parcurse fără de care nu pu­tem vorbi de un salt calitativ în învăţămîntul superior. In această sesiune întîmpinăm şi diferite di­ficultăţi legate de introducerea u­­nor discipline noi cum ar fi chi­mia sanitară şi industria medica­mentelor. Aceasta, fireşte, o cere practica vieţii. In general observ că toţi studenţii învaţă cu sîrguin­­ţă. Ba, mai mult, pe lîngă posibi­litatea de a putea parcurge în­treaga bibliografie cuprinsă în ce­le circa 130.000 de volume de dife­rite lucrări existente în biblioteca institutului nostru, ei găsesc timp suficient să citească şi beletristică, să meargă la concerte, înseamnă că pentru studenţii noştri exame­nul nu mai constituie o ... pa­nică. TO­DEA LIVIU, BAUER GI­ZELLA, anul V, Facultatea de medicină, secţia pediatrie: Pregă­tirea pentru examene am înce­put-o din prima zi a anului. Ideal ar fi ca după fiecare curs să se consulte imediat materialul bi­bliografic, înainte cu trei luni mi-am făcut un plan de studiu şi mi-am planificat materia, ţinînd seama de volumul materialului de studiu. In această sesiune avem 6 examene. Practic am parcurs toată materia. Cum sesiunea este foarte scurtă, ar fi bine ca şi noi, externii, să avem o presesiune. La cămin nu prea avem condiţii bune de stu­diu. Sălile de lectură au prea pu­ţine locuri, în raport cu numărul studenţilor care locuiesc în cămin. Dorinţa noastră este să folosim la maximum timpul ce-l mai a­­vem la dispoziţie, astfel încît să obţinem rezultate cît mai bune. Prin aceasta să întărim încă o da­tă părerea că anul V medicină, secţia pediatrie, este un an bine pregătit din punct de vedere pro­fesional. KOSZTA GABRIELA anul I ac­torie, Institutul de teatru: Sun­tem­ în faţa primului examen din viaţa noastră de student şi e fi­resc să avem emoţii, pentru că nu ştim încă cum se vor desfăşu­ra. Ne-am pregătit însă cu serio­zitate, am parcurs toată bibliogra­fia din istoria teatrului, am citit cîteva cursuri din istoria literatu­rii universale, pentru a ne fami­liariza cu materia predată şi spe­răm să promovăm toţi. Cred că pentru a deveni un bun actor trebuie să studiezi mult, în tot timpul anului şi mai ales să munceşti mult pe scenă, să-ţi ri­dici necontenit măiestria actori­cească. — împărtăşesc întru totul păre­rea studentei Koszta, intervine în discuţie lectorul univ. NAGY IM­RE, responsabilul anului, menţio­­nînd că un actor, oricît de talen­tat ar fi, dacă nu-şi va completa talentul cu o muncă perseveren­tă, disciplinată, nu va reuşi să satisfacă exigenţele publicului. Pornind de la aceste premise, noi am căutat să insuflăm studenţi­lor noştri, încă din primele zile, dragoste şi pasiune pentru mese­ria aleasă, i-am îndemnat să mun­cească cu conştiinciozitate. La toate acestea aş mai adăuga încă un element, de loc neglijabil, şi anume îndrăzneala. Studenţii noş­tri trebuie să aibă mai mult cu­raj, să ajungă pînă acolo încît ei, cu de la sine putere, să îndrăz­nească să vadă dincolo de ce spu­ne textul. Acest element le lip­seşte deocamdată studenţilor pe care-i îndrum. E adevărat că se cunosc abia de trei luni de zile, nu s-au familiarizat încă în între­gime cu atmosfera institutului, dar acestea nu constituie un mo­tiv, trebuie să îndrăznească mai mult. — In vederea însuşirii tehnicii vorbirii în scenă, ne răspunde lector univ. ERDŐS IRMA, actriţă a Teatrului de stat, pentru studenţii anului I textele cele mai recomandabile sînt poeziile. Prin poezie se formează vorbirea şi gîndirea artistică şi tot ea îi ajută să scoată în evidenţă mai bine conţinutul de idei. Versurile ne indică dacă studentul are sau nu talent şi îi scot în evidenţă defec­tele pe care noi i le putem în­drepta. Ca să exemplific cele re­latate am să vă povestesc un caz: o studentă obişnuia să recite poe­ziile cîntat,­ îrntr-o formă inadec­vată şi toate încercările mele de a o Îndrepta au fost zadarnice. A­­tunci am încercat să mă apropii de ea, să discutăm chestiuni par­ticulare şi la sfîrşitul acestor dis­cuţii o puneam să recite. Am fost foarte satisfăcută cînd, după cî­teva astfel de încercări, studenta a început să recite firesc. CONF. IOAN LAPOHOS, rec­torul Institutului pedagogic de 3 ani: Am auzit şi eu părerea că absolvenţii noştri, în unele cazuri, s-ar prezenta slab pregătiţi. Ade­vărul este însă că un caz negativ concret n-aş putea să dau, in schimb pot să prezint zeci de e­­xemple de absolvenţi care obţin rezultate bune şi foarte bune atît în munca la catedră cît şi in acti­vitatea culturală de la sate. In perioada practicii din anul uni­versitar curent, peste cincizeci de cadre didactice din institut au în­soţit studenţii în practică, cu care ocazie au stat de vorbă cu cadre­le didactice din şcoli. Acestea au avut numai cuvinte de apreciere pentru absolvenţii noştri. Există totuşi o explicaţie la părerea a­­mintită. Unii din studenţii noş­tri, care urmează cursurile fără frecvenţă şi lucrează în învăţă­­mîntul de cultură generală, pro­vin din acei studenţi care au în­văţat la cursurile de zi dar nu au rezistat exigenţelor învăţămîntu­­lui sub raportul calităţii. Aceşti studenţi — cadre didactice — ma­nifestă unele lacune în pregătirea profesională. Aceasta a fost situaţia cu se­riile anterioare. Dacă am avea din anul întîi candidaţi buni s-ar obţine rezultate mai bune, absol­venţii ar fi şi mai bine pregătiţi. Examenul de admitere de anul a­­cesta (1966—1967) ne-a prilejuit o selecţionare de calitate. Ceea ce caracterizează munca noastră este preocuparea permanentă pentru o pregătire temeinică a viitoarelor cadre didactice. In problema frecvenţei am reu­şit să micşorăm numărul absen­ţelor în general şi să reducem la minimum numărul absenţelor ne­motivate. Am analizat lunar, în cadrul catedrelor şi al conducerii, situaţia frecvenţei. In trimestrul a­­cesta au existat studenţi care au avut peste zece absenţe nemoti­vate. Aceştia au fost sancţionaţi. Situaţia frecvenţei este mai slabă la facultatea de ştiinţe. Vom pro­ceda la exmatricularea celor care au depăşit numărul limită de ab­senţe şi care au mai fost sancţio­naţi. Filologia are o situaţie cu mult mai bună. TOV. LECTOR ANDREI TIT­­TEL, PRODECAN AL FACULTĂ­ŢII DE FILOLOGIE: Anul acesta, faţă de anul trecut, se remarcă o frecvenţă relativ îmbunătăţită. Practic sunt mai puţine absenţe. Aceasta datorită preocupării res­ponsabililor — cadre didactice de an şi grupe. Anul acesta, s-a a­­juns la formarea unei opinii co­lective, mai ales în grupe. Stu­denţii iau imediat atitudine faţă de cei care absentează. S-a for­mat un front comun împotriva absenţelor. Primii 6 studenţi sanc­ţionaţi în acest trimestru pentru absenţe după aplicarea sancţiunii n-au mai absentat nici o singură oră. In facultatea noastră există şi grupe, ca, de pildă, 115 filolo­gie, fără nici o absenţă. Anul a­­cesta se manifestă o şi mai mare răspundere faţă de pregătirea examenelor; se constată o atmos­feră de studiu intens. TOV. ASISTENT DUICU SE­RAFIM, secretarul comitetului de partid din Institutul pedagogic de 13 ani. Ceea ce caracterizează in­stitutul nostru în această perioa­dă premergătoare sesiunii de e­­xamene este o atmosferă de mun­că pentru o pregătire temeinică a studenţilor. S-a organizat un schimb de experienţă între cele două decanate ale facultăţilor de ştiinţe şi filologie pentru pregă­tirea studenţilor la consultaţii. Un număr mare de studenţi au solicitat consultaţii la cursurile de Introducere în literatură şi la Limba română contemporană. In problema frecvenţei sunt de păre­re că numărul absenţelor este mai mare la facultatea de ştiinţe pentru că a existat o slabă preo­cupare din partea cadrelor didac­­tice­ responsabili de grupe şi ani. Nici organizaţiile U.T.C. şi A.S. nu au avut o atitudine fermă în a forma o opinie de masă faţă de studenţii care absentează şi în luarea de măsuri faţă de aceştia. Vreau să subliniez însă încă o dată că nota generală a acestui an universitar este atmosfera de studiu şi exigenţă atît din par­tea studenţilor cît şi a cadrelor didactice. TOV. GYÁRFÁS ŞTEFAN, ASISTENT, şeful comisiei profe­sionale din cadrul C.U.A.S. pe in­stitut. Pînă acum încă n-am vă­zut planificarea examenelor. (A­­ceasta era la sfîrşitul lunii de­cembrie şi la facultatea de filo­logie planificarea examenelor era deja afişată la decanat). La noi ajunge planificarea după ce e de­finitivată de examinatori şi deca­nat. Intervenim numai atunci cînd se iveşte o problemă mai di­ficilă, de exemplu de suprapune­re sau de aglomerare a examene­lor într-o perioadă prea scur­tă decurgînd din aceea că studenţii vor să termine mai re­pede sesiunea sau din faptul că avem mulţi examinatori nave­tişti. SZAKÁCS LENKE, studentă în anul II la Facultatea de filol­­ie, secţia română-maghiară. (Stu­denta se afla la biblioteca regio­nală şi citea „Nuvele“ de Ştefan Zweig). La întrebarea noastră, cum se pregăteşte pentru sesiunea de examene ne-a răspuns: „Am în această sesiune patru examene. Am învăţat puţin din limba ro­mână contemporană. N-am învă­ţat mai mult probabil din negli­jenţă. (Un răspuns sceptic şi lip­sit de responsabilitate?! — N.N.) Anul trecut am avut două exa­mene amînate pentru ca să nu-mi pierd bursa, dar anul acesta cred că n-o mai păstrez. De fapt sesi­unea va începe la 16 ianuarie. Cred că pînă atunci o să mă pre­gătesc. In general citesc materia­lul în timpul anului, dar nu-mi place să răspund la seminarii“. Analizînd cifric situaţia frecvenţei la Institutul peda­gogic, comparativ cu anul 1965 reiese clar că numărul ab­senţelor a scăzut în anul 1966—1967, dar după cum re­iese din discuţia de faţă, fără să mulţumească conducerile facultă­ţilor şi institutului. Exigenţa es­te totuşi prea mică faţă de stu­denţii sportivi care absentează peste drepturile pe care le au prin calitatea lor. Atît conduce­rea institutului cît şi a facultăţi­lor a stat de vorbă personal cu fiecare student care a absentat. Au fost necesare şi sancţiuni du­pă care în mare parte situaţia s-a îmbunătăţit. Opinia principală de masă există, dar nu caracterizea­ză toate grupele, iar atitudinea organizaţiilor U.T.C. nu este în­­todeauna destul de hotărîtă şi principială Exigenţa trebuie să se manifeste permanent din pri­ma pînă în ultima zi de şcoală a anului universitar. * Pe baza celor relatate de in­terlocutorii noştri la anchetă se poate trage concluzia că în insti­tutele noastre există o mare pre­gătire pentru actuala sesiune de exmene. Dorim studenţilor şi e­­xaminatorilor succes deplin­ îndrumaţi de asistentul Tarr László, studenţii anului II de la Institutul de teatru fac pregătiri la „Arta actorului“ In faţa tabloului cu studenţii sancţionaţi pentru absenţe la Institutul pedagogic VINERI, 6 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Faust XX. Progresul: filmul Ma­mă ciudată. Steagul roşu: filmul Călătorul cu bagaj. Tineretului: filmul Judecarea pisoiului Brnjo. Muncitoresc: filmul Desene secre­te. Flacăra: filmul Operaţiunea „I“. Gheorghieni — Mioriţa: fil­mul Fantomele se grăbesc. Luduș — Flacăra: filmul Moneda antică. Miercurea-Ciuc — Harghita: fil­mul In nord, spre Alaska. Odor­­hei — Muncitoresc: filmul O poveste neinventată. Reghin — Patria: filmul Femeia nisipurilor. Victoria: filmul Cleopatra. Tîrnă­­veni — Melodia: filmul Steaua fără nume. Toplița — Muncito­resc, filmul Cele două orfeline. Teatrul de stat din Tg-Mureş­, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 19,30, „Puterea întunericu­lui“ de Lev Tolstoi (abonament E). ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia maghiară, pre­zintă azi, la ora 11, „Balonul scă­pat“, iar secţia română, la ora 14, „Cenuşăreasa“ şi la ora 16, „Căţeluşul albastru“. Alte manifestări In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, va fi ţinută expunerea „Mu­zica instrumentală şi simfonică“. Prezintă: Constantin Barceanu. La Casa de cultură a sindicate­lor (sala nr. 6), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Ştiinţa şi reli­gia“, va fi ţinută expunerea „Ori­ginea ritualurilor şi sărbătorilor creştine“. Conferenţiar: Ludovic Balázs, profesor. ★ La clubul întreprinderii cine­matografice regionale (str. Sfatu­lui nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Din istoria teatrului şi cinematografiei“, va fi ţinută ex­punerea „Teatrul englez contem­poran“. Conferenţiar: Peris Te­réz, lector la Institutul de teatru. ★ In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Tineretul şi viaţa contemporană“, va fi ţi­nută expunerea „Tinereţea — moment unic în viaţa omului“. Conferenţiar: Tóth István, lector universitar. VINERI, 6 IANUARIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 19,00 — Tele­jurnalul de seară; 19,20 — Bule­tinul circulaţiei rutiere; 19,30 — Dicţionar de personaje; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Avanpremie­ră; 21,05 — Teleglob; 21,40 — Seară de romanțe: Cîntă Ioana Radu; 22,00 — Muzică instrumen­tală; 22,30 — Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 7 IANUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,15 — Actualitatea agra­ră; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,15 și 11,45 — Melo­dii populare; 12,45 — Pentru dumneavoastră am ales aceste melodii; 13,30 — Melodii popu­lare; 14,08 — Muzică uşoară; 15,00 — Muzică populară; 15,20 — Caleidoscop muzical; 18,40 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoas­tră; 19,30 — Melodii româneşti; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Melodii româneşti (II); 21,05 — Cine ştie cîştigă; 21,35 şi 22,20 Muzică de dans. Programul II: 8,30 — Cîntec, joc şi voie bună; 10,48 şi 12,45 — Muzică populară; 13,30 — Con­cert de prînz; 14,30 — Muzică populară oltenească; 15,10 — Mu­zică uşoară de compozitori ro­mâni; 16,30 — Muzică uşoară; 18,35 — Selecţiuni din programele de muzică populară ale săptămî­­nii; 19,50 — Evantai sonor; 21,55 Romanţe; 22,10 şi 22,35 — Muzi­că uşoară şi de dans. ★ TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în lim­ba română: Varietăţi muzicale — Tribuna C.A.P. 5,30—6,00 in limba maghiară: Muzică — Bri­gada ştiinţifică.. 14,30—15,00 în limba maghiară: Unde să ne dis­trăm la sfîrşitul săptămînii? — Muzică. 17,00—17,30 în limba ro­mână: Agenda actualităţii — Mu­zică la cererea ascultătorilor. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică de dans — Pe meleagurile patriei: Bucureşti. Timpul probabil: Vremea se menţine rece, cu cerul puţin no­­ros, cu totul izolat ninsori slabe. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 9 şi minus 18 grade, iar maximele între minus 8 şi minus 1 grad. Dimineaţa cea­ţă în depresiuni. Editura Meridiane, 1967 va apărea: (GALAȚI — arhitectură nouă de VICTOR SEBESTYÉN Făcând parte din seria de mici lucrări de arhitectură, menite să popularizeze realizările contemporane în urba­nistică și sistematizare, albumul redă o imagine de ansam­blu asupra importantelor lucrări de reconstrucție, efec­tuate și în curs de realizare în orașul Galaţi. S.I.R.C.A. Tg.-Mureș cu sediul în str. 7 Noiembrie, nr. 72 la ANGAJEAZA DE URGENTA: — mecanici auto — electricieni auto — tinichigii auto Informații suplimentare la telefonul nr. 46-27. Consum of^fli­ma­te m­odule de calitate PUMAioqML aJU FABH.Oi CQNsIW'HUiMESEH! ÎNTREPRINDEREA „ELECTROCENTRALE“ GALATI Str. 23 August nr. 37, telefon 44­19 ANGAJEAZA PERSONAL PENTRU SPECIALITĂȚILE: — P.R.A.M., APARATE DE MĂ­SURĂ ȘI CONTROL, CAZANE ȘI TURBINE: — INGINERI — TEHNICIENI — MAIȘTRI ÎNTREPRINDEREA MINIERA HARGHITA pentru industriile de ceramica fină, cauciuc, hirtie, metalurgică etc. MIERCUREA-CIUC produce Si­lavreoza pe baia de Comanda de construcţii şi montaje siderurgice C­aiafa (ŞOSEAUA GALAŢI — SMÎRDAN) ANGAJEAZA de urgenţă muncitori calificaţi: — ZIDARI ŞAMOTORI — DULGHERI — FI­ER­ARI-BETON­IŞTI Doritorii se pot adresa şi la telefon nr. 45 46 Galaţi (sau nr. 15 73-66 D.G.L.C.M. Bucureşti), întreprinderea

Next