Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)

1967-02-23 / nr. 45

Incepînd cu acest număr,­,ziarul „Steaua roşie“ deschide rubrica „BA­RATI CAILE CHELTUIELILOR NEECONOMICOASE“. La această rubrică ziarul îşi propune să dezbată pe larg în coloanele sale căile de lichidare a tuturor pierde­rilor din întreprinderile industriale şi unităţile agricole de stat. Cu participarea largă, nemijlocită a cadrelor din economie, se vor analiza cauzele care determină pierderi, măsurile şi căile pentru înlăturarea lor, în vederea creşterii eficacităţii economice. De un real folos vor fi propunerile şi măsurile care se axează pe mobilizarea rezer­velor interne existente în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi de­ circulaţie, a risipei de tot felul, în vederea rentabilizării tuturor produselor.­­ Cadrele de conducere din întreprinderi, economiştii din institutele bancare şi financiare, inginerii şi economiştii sunt invitaţi pe această cale să colaboreze cu ziarul „Steaua roşie“ şi împreună să analizeze amănunţit, în spirit critic, posibi­lităţile de reducere a cheltuielilor de materiale şi manoperă, eliminarea celor neeco­­nomicoase, să imprime un caracter ştiinţific organizării producţiei şi muncii. sarcină de bază a întreprinderilor­­IBM­ EFICIENŢEI ECONOMICE industriale in etapa actuală Cu ocazia dezbate­rii planului şi a buge­tului de stat pe anul 1967, Plenara din de­cembrie 1966 a Comi­tetului Central al P.C.R., pornind de la stadiul actual de dez­voltare a ţării noas­tre, a trasat ca sarci­nă de cea mai mare însemnătate — RIDI­CAREA CALITATIVA A ÎNTREGII NOAS­TRE ACTIVITĂŢI E­­CONOMICE. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvînta­­rea rostită la încheie­rea lucrărilor acestei plenare a făcut o am­plă analiză ştiinţifică a rezultatelor obţinu­te, analiză ce consti­tuie un valoros în­dreptar pentru toate organele din econo­mie. Modul inovator în care au fost tratate problemele, sarcinile şi indicaţiile date cu această ocazie, obligă pe toţi inginerii, eco­nomiştii, întregul co­lectiv din întreprin­deri să analizeze cu toată răspunderea re­zultatele economico­­financiare din fiecare etapă, să le compare cu cele mai bune re­zultate din ţară şi străinătate, să pă­trundă conţinutul şi implicaţiile economi­ce ale lipsurilor ce mai persistă şi să de­pună o muncă susţi­nută în vederea ridi­cării necontenite a nivelului calitativ al activităţii. Analiza atentă a fe­lului cum se prezintă la noi în regiune as­pectele ridicate în plenară scoate în evi­­denţă cit de actuale sunt indicaţiile date pentru organizaţiile de partid şi conduce­rile tehnice. Dezvoltarea econo­miei noastre naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei sunt condi­ţionate de acumula­rea socialistă, al cărei izvor principal de creştere îl constituie economisirea muncii vii şi materializate, concretizată în creş­terea productivităţii muncii şi în reduce­rea preţului de cost. Lupta pentru des­coperirea şi valorifi­carea rezervelor exis­tente — primul mij­loc care stă la înde­­mîna colectivelor din întreprinderi pentru reducerea preţului de cost — trebuie să se îndrepte spre acele elemente care au greutatea specifică cea mai mare, iar o­­rientarea necesară în această direcţie ne o dă cunoaşterea struc­turii lui. Dacă facem această analiză la în­treprinderile din re­giune, rezultă că pon­derea cheltuielilor materiale de produc­ţie (materii prime, materiale, combusti­bil, energie electrică şi amortizări) în va­loarea producţiei glo­bale la multe din a­­cestea se menţine ri­dicată. De exemplu, 76 la sută la fabrica de mănuşi, 78 la sută la fabrica de conser­ve, 82 la sută la fabri­ca de confecţii din Tg.-Mureş etc. La Plenara din de­cembrie 1966 media pe ţară de 63 la sută, în raport cu 30—35 la sută în ţările cu o e­­conomie dezvoltată, a fost apreciată ca o proporţie exagerat de mare şi s-a atras a­­tenţia asupra faptu­lui că acest lucru du­ce la diminuarea ve­nitului naţional total şi a mediei acestuia pe un locuitor. Iată de ce în această dimen­ţie trebuie să-şi spo­rească preocuparea şi celelalte întreprinderi care, deşi au o struc­tură mai bună decit media pe ţară, se gă­sesc însă sub nivelul realizărilor pe plan mondial (Iprofil „23 August“ 52 la sută, fabrica de geamuri 48 la sută, „Metalo­­tehnica" 43 la sută etc.). Fără intenţia de a lămuri complet cau­zele care au condus la o pondere ridicată a cheltuielilor mate­riale, vreau să ridic cîteva probleme. Este cunoscut că, sub as­pect valoric, produc­ţia globală cuprinde întregul volum de muncă vie şi materia­lizată, deci toate chel­tuielile necesare pen­tru fabricarea unei a­­numite producţii. Pornind de aici, indi­catorul producţiei globale măsoară dina­mica producţiei şi a productivităţii muncii şi serveşte totodată ca bază de control la eliberarea salariilor, la acordarea stimu­lentelor morale şi ma­teriale. Volumul producţiei globale poate fi in­fluenţat insă nu nu­mai prin efortul în­treprinderii ci şi pe alte căi, printre care şi prin creşterea sau descreşterea ponderii muncii materializate în totalul producţiei, deci a volumului chel­­tuielilor materiale. CUNOSCIND ACES­TE DEFICIENŢE METODOLOGICE A­LE INDICATORULUI PRODUCȚIEI GLO­BALE, UNELE ÎN­TREPRINDERI, AN DE AN, AU MERS — ÎNTRO MĂSURĂ MAI MARE SAU MAI MICA — PE LINIA FABRICĂRII CU PREFERINȚA A SOR­TIMENTELOR CON­VENABILE (CARE AU O VALOARE MAI RIDICATA ȘI UN CONSUM MAI RE­DUS DE MANOPE­RA) RESPECTIV NU S-AU PREOCUPAT IN SUFICIENTA MĂ­SURĂ DE RIDICA­REA GRADULUI DE INDUSTRIALIZARE A PRODUSELOR. A­­CEST LUCRU A ASI­GURAT ÎNTREPRIN­DERII OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII VALOROASE SI A UNEI PRODUCTIVI­TĂŢI (CALCULATE) MARI, FARA UN E­­FORT PROPRIU DEOSEBIT. (Continuare în pap. a 3-a) PAVEL CHIOREANU şeful secţiei economice a Comitetului regional de partid PRACTICA CERE micşorarea decalajului între nevoile producţiei şi ritmul în care se me­­canizează cultura cartofului şi sfeclei Cartoful şi sfecla de zahăr prin natura lor reclamă un mare volum de muncă. Deoarece în regiunea noastră suprafeţele cultivate cu aceste plante sunt mari, s-a ivit necesitatea de a se extinde lucrările mecanizate, în­­cepînd de la plantare şi pînă la recoltarea lor. După cum s-a a­­rătat la recenta consfătuire pe ţară, organizată la Miercurea- Ciuc de către Departamentul mecanizării, cu toate că staţiu­nile de maşini şi tractoare din regiunile mari cultivatoare de cartofi, au fost dotate cu un nu­măr sporit de maşini de plantat cartofi, capacitatea de lucru a acestora n-a fost folosită decit în proporţie de 60 la sută. Să exemplificăm prin cîteva aspec­te din regiunea noastră. Anul trecut, cooperativa agri­colă din Tuşnad, raionul Ciuc, care a cultivat cartofi pe o su­prafaţă de peste 500 ha, deşi pentru plantarea cartofilor i-au fost repartizate 7 maşini, n-a fo­losit la această lucrare decit pa­tru. Pasivitate faţă de utilizarea maşinilor a manifestat şi coope­rativa agricolă din Voivodeni, raionul Reghin, care de aseme­nea, a ţinut maşinile în curtea C.A.P. zile de-a rîndul. Asemenea atitudine faţă de zestrea tehnică a unităţilor este cu atît mai condamnabilă cu cît maşinile nu au produs nimic. Intrucît raioanele Ciuc şi Gheorghieni sînt situate într-un bazin foarte favorabil culturii cartofului, S.M T. Miercurea- Ciuc şi Lăzarea au fost dotate cu 140, respectiv 117 maşini de plantat cartofi. Existenţa unui număr sporit de maşini asigură primăvara ca plantatul cartofi­lor pe suprafeţele mecanizabile să fie efectuat în C.A.P. din ra­ionul Ciuc în 4 zile, iar în cele din raionul Gheorghieni în 6 zi­le. Mai mult, s-a ajuns ca raionul Gheorghieni să aibă prea multe maşini pentru plantatul cartofi­lor. 30 din ele fiind disponibile, vor fi redistribuite altor raioane, unde se simte lipsa lor. Nimă­nui nu-i este permis să ţină ne­utilizate maşini de care alte uni­tăţi au mare nevoie, mai ales în perioadele de vîrf. La consfătuire, specialiştii din alte regiuni ale ţării ca şi cei din regiunea noastră au scos în evi­denţă faptul că existenţa unui număr sporit de maşini de plan­tat cartofi nu rezolvă totul în problema mecanizării. Este ne­cesar, ca agronomii să asigure pentru plantare tuberculi­umi- REMUS CAMPEAN (Continuare în pag. a 3 a) 'Proletari din toate ţările, imiţi-vă! ' Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 45 (2.779) Joi, 23 februarie 1967 4 pagini 25 bani + Educaţia estetică — în atenţia conducerii şcolii + Sistemele de „frînare“ funcţionează perfect Dialogul electoral de la sate Vom continua tradiţia Numeroşi cetăţeni din circum­scripţia electorală nr. 16 din Ce­tatea de Baltă s-au întîlnit cu candidatul lor, Ioan Luncan, pre­şedintele cooperativei agricole de producţie. La începutul discuţii­lor, cetăţenii au vorbit cu mîn­­drie despre realizările obţinute de ei în domeniul lucrărilor de interes obştesc. Aproape fiecare vorbitor s-a oprit asupra impu­nătoarei construcţii a noului că­min cultural — mîndrie a săte­nilor. Vorbind despre schimbarea feţei satului, Ioan Părău, Vasile Popa, Mihail Fodor şi alţii au arătat că cooperativa agricolă de produc­ţie se întăreşte an de an. Drept urmare, venitul ţăranilor coope­ratori a crescut simţitor. Aceasta se reflectă cît se poate de bine şi în faptul că în comună, numai în ultimii ani au fost construite peste 195 de case noi. Aproape o sută au fost renovate. In ma­rea majoritate a caselor şi-au fă­cut locul mobila nouă, radioul sau­ televizorul şi alte obiecte de uz casnic. Ne aşteaptă alte lucrări impor­tante — au arătat unii vorbitori. Ştim cu toţii că în curînd va în­cepe construcţia noului magazin universal. Amplasat peste drum de căminul cultural, acesta va schimba mult aspectul comunei. Prin munca noastră vom partici­pa la ridicarea noului edificiu. De asemenea, pe raza comunei sunt o serie de podeţe care tre­buie reparate. Vom continua şi construcţia de trotuare. Vorbitorii s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pen­tru a face comuna lor mai fru­moasă, continuînd astfel o veche tradiţie. Celor de la Cetatea de Baltă le plăcea totdeauna să-şi vadă frumoasă comuna. V. BOARIU Cu participarea intelectualilor de la oraşe Pe măsură ce ne apropiem de evenimentul sărbătoresc de la 5 martie, în satele şi comunele re­giunii noastre creşte amploarea manifestărilor cultural-educati­­ve. In graiul lapidar al cifrelor, statistica vorbeşte, în modul cel mai convingător, despre acest lucru. In primele 20 de zile ale lunii februarie a. c., prin comitetele de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, au fost orga­nizate 1.434 de acţiuni, cu parti­ciparea a 1.821 de intelectuali din Tg.-Mureş şi oraşele de reşe­dinţă ale raioanelor. La aceste manifestări au luat parte peste 152.000 de oameni ai muncii de la sate. Simpozioanele, conferinţele, expunerile au abordat teme ca: „Profundul democratism al orîn­­duirii noastre socialiste", Politi­că Partidului Comunist Român — politica oamenilor muncii", „Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat", „De­putaţii — reprezentanţi şi sluji­tori devotaţi ai oamenilor mun­cii", „Succesele primului an al cincinalului" şi altele. La aceste acţiuni se adaugă cele organizate de căminele cul­turale, potrivit programelor lor de activitate. Pretutindeni au a­­vut loc simpozioane, călătorii imaginare pe hartă, jurnale vor­bite, seri tematice ş. a. consacra­te popularizării politicii partidu­lui şi statului, importanţei ale­gerilor de deputaţi, rolului şi sarcinilor sfaturilor populare etc. Numeroase acţiuni s-au între­prins pentru popularizarea rea­lizărilor obținute pe plan local în anii socialismului, folosindu­­se în acest sens monografiile co­munale întocmite pentru campa­nia electorală. Pentru continua ridicare a calităţii învăţământului superior , Sukarto a predat împuterni­cirile sale generalului Suharto + încercare de lovitură de stat în Irak Cu prilejul începerii semestrului al II-lea al anului universitar, biroul Comitetului regional de partid a organizat o şedinţă de lucru cu activul de bază din institutele de învăţămînt superior din Tg.-Mureş, cu scopul de a analiza rezultatele la în­văţătură în prima jumătate a anului de învăţă­mînt şi măsurile care trebuie luate pentru viitor. Au participat membri ai biroului Comitetu­lui regional de partid, activişti ai comitetelor re­gional şi orăşenesc de partid şi ai birourilor orga­nizaţiilor de bază din institute, secretarii comite­telor U.T.C., preşedinţi şi secretari ai A.S., rec­torii, prorectorii, decanii, prodecanii, membrii consiliilor ştiinţifice, şefi de catedre, profesori, conferenţiari şi unii lectori din cele trei institute. Pe marginea raportului privind analiza mun­cii instructiv-educative din instituţiile de învăţă­mînt superior din centrul universitar Tg.-Mureş, pe semestrul I al anului universitar 1966—1967, s-au purtat vii dezbateri. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Tiberiu Ma­­roş, decanul facultăţii de medicină generală a In­stitutului de medicină şi farmacie, asistent univer­sitar Duicu Serafim, secretarul comitetului de par­tid de la Institutul pedagogic, prof. dr. Pápai Zol­tán, şeful catedrei de chirurgie generală a I.M.F., conf. univ. Ion Chereji, secretarul organizaţiei de partid de la Institutul de teatru, prof. dr. medic emerit Barbu Zeno, şeful catedrei de ftiziologie la I.M.F., prof. dr. docent Dóczi Pál, şeful catedrei de medicină internă la I.M.F., conf. univ. Gheor­­ghe Neamţu, şeful catedrei de istorie la Institutul pedagogic, conf. univ. dr. Racz Gabriel, decanul facultăţii de farmacie, prof. dr. Puskás Gheorghe, prorector ştiinţific la I.M.F., dr. Emil Truţa, şeful secţiei sănătate a Sfatului popular regional, dr. Draşoveanu Constantin, secretarul comitetului U.T.C. de la I.M.F., conf. univ. dr. Popovici Liviu, secretarul Consiliului ştiinţific al I.M.F., lector Horváth Attila, decanul facultăţii de ştiinţe de la Institutul pedagogic. Participanţii la discuţii au dezbătut cu spirit de răspundere rezultatele obţinute de cele trei institute în desfăşurarea procesului instructiv-educativ în primul semestru cît şi sarcinile ce revin cadrelor di­dactice pentru ridicarea permanentă a calităţii pro­cesului de învăţămînt prin îmbunătăţirea cursurilor, seminariilor, perfecţionarea metodelor şi procedee­lor de predare, îmbunătăţirea conţinutului şi desfă­şurării lucrărilor practice, îmbunătăţirea conţinutu­lui muncii educative cu studenţii, desfăşurată de cadrele didactice şi de către organizaţiile de tine­ret sub conducerea organizaţiilor de partid pentru formarea personalităţii multilaterale a intelectua­lului de mîine. Ei au făcut ample referiri la sarci­nile corpului didactic, în lumina cuvîntării tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la cea de-a Vl-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din Republica Socialistă România. In încheierea şedinţei de analiză a luat cuvîn­tul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Co­mitetului regional de partid, care a subliniat re­zultatele obţinute în semestrul I al anului univer­sitar în cele trei institute de învăţămînt superior. De asemenea a accentuat sarcinile ce revin orga­nizaţiilor de partid şi de tineret, conducerilor insti­tutelor şi întregului corp didactic pentru ridicarea calităţii şi nivelului ştiinţific al procesului instruc­tiv-educativ, pentru realizarea unei permanente legături a teoriei cu practica, pentru participarea tuturor cadrelor didactice la activitatea educativă cu studenții, pentru pregătirea temeinică a exa­menului de stat. Vorbitorul și-a încheiat cuvîntul exprimîndu-şi convingerea că în institutele de învăţămînt supe­rior din oraşul nostru sunt create toate condiţiile să se obţină rezultate sporite în formarea noilor gene­raţii de medici, farmacişti, profesori şi artişti. Din sumarul paginii externe: Oră de practică la I.M.F. Studen­ţii din anul II, făcînd aplicații în domeniul fi­ziologiei. La 5 martie, oamenii muncii din comu­ne şi sate se vor prezenta în faţa urnelor, spre a-şi alege deputaţii în sfaturile popu­lare comunale. Venind în sprijinul muncii politice de masă în campania electorală, secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului re­gional de partid a editat broşura bine do­cumentată „REGIUNEA MURES-AUTO­­NOMA MAGHIARA IN ANII SOCIALIS­MULUI“. Orînduirea noastră socialistă a adus transformări profunde în viaţa regiunii noastre. Regiune — în trecut înapoiată din punct de vedere economic — a deve­nit azi o regiune care se dezvoltă rapid, atît pe tărîm economic, cit şi social-cul­tural. In broşură sunt cuprinse pe larg cifre şi fapte privind dezvoltarea regiunii noas­tre în domeniile industrial, agricol şi social­­cultural. Sînt înmănuncheate aici succe­sele obţinute sub conducerea partidului de oamenii muncii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi. Broşura înfă­ţişează în mod convingător îmbogăţirea hărţii regiunii; au fost construite fabrici moderne, iar cele existente au primit uti­laje de înaltă tehnicitate. In agricultură sunt folosite tot mai multe maşini, care uşurează munca ţărănimii, ridică produc­tivitatea ei. Broşura publică numeroase date caracteristice despre îmbunătăţirea continuă a vieţii materiale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Pu­blicaţia aduce multe exemple grăitoare ilustrînd faptul că regiunea noastră — ca parte integrantă a României socialiste — devine în urma muncii creatoare, însufle­ţite a maselor, tot mai frumoasă, mai bo­gată.

Next