Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)
1967-02-23 / nr. 45
Incepînd cu acest număr,,ziarul „Steaua roşie“ deschide rubrica „BARATI CAILE CHELTUIELILOR NEECONOMICOASE“. La această rubrică ziarul îşi propune să dezbată pe larg în coloanele sale căile de lichidare a tuturor pierderilor din întreprinderile industriale şi unităţile agricole de stat. Cu participarea largă, nemijlocită a cadrelor din economie, se vor analiza cauzele care determină pierderi, măsurile şi căile pentru înlăturarea lor, în vederea creşterii eficacităţii economice. De un real folos vor fi propunerile şi măsurile care se axează pe mobilizarea rezervelor interne existente în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi de circulaţie, a risipei de tot felul, în vederea rentabilizării tuturor produselor. Cadrele de conducere din întreprinderi, economiştii din institutele bancare şi financiare, inginerii şi economiştii sunt invitaţi pe această cale să colaboreze cu ziarul „Steaua roşie“ şi împreună să analizeze amănunţit, în spirit critic, posibilităţile de reducere a cheltuielilor de materiale şi manoperă, eliminarea celor neeconomicoase, să imprime un caracter ştiinţific organizării producţiei şi muncii. sarcină de bază a întreprinderilorIBM EFICIENŢEI ECONOMICE industriale in etapa actuală Cu ocazia dezbaterii planului şi a bugetului de stat pe anul 1967, Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central al P.C.R., pornind de la stadiul actual de dezvoltare a ţării noastre, a trasat ca sarcină de cea mai mare însemnătate — RIDICAREA CALITATIVA A ÎNTREGII NOASTRE ACTIVITĂŢI ECONOMICE. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la încheierea lucrărilor acestei plenare a făcut o amplă analiză ştiinţifică a rezultatelor obţinute, analiză ce constituie un valoros îndreptar pentru toate organele din economie. Modul inovator în care au fost tratate problemele, sarcinile şi indicaţiile date cu această ocazie, obligă pe toţi inginerii, economiştii, întregul colectiv din întreprinderi să analizeze cu toată răspunderea rezultatele economicofinanciare din fiecare etapă, să le compare cu cele mai bune rezultate din ţară şi străinătate, să pătrundă conţinutul şi implicaţiile economice ale lipsurilor ce mai persistă şi să depună o muncă susţinută în vederea ridicării necontenite a nivelului calitativ al activităţii. Analiza atentă a felului cum se prezintă la noi în regiune aspectele ridicate în plenară scoate în evidenţă cit de actuale sunt indicaţiile date pentru organizaţiile de partid şi conducerile tehnice. Dezvoltarea economiei noastre naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei sunt condiţionate de acumularea socialistă, al cărei izvor principal de creştere îl constituie economisirea muncii vii şi materializate, concretizată în creşterea productivităţii muncii şi în reducerea preţului de cost. Lupta pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor existente — primul mijloc care stă la îndemîna colectivelor din întreprinderi pentru reducerea preţului de cost — trebuie să se îndrepte spre acele elemente care au greutatea specifică cea mai mare, iar orientarea necesară în această direcţie ne o dă cunoaşterea structurii lui. Dacă facem această analiză la întreprinderile din regiune, rezultă că ponderea cheltuielilor materiale de producţie (materii prime, materiale, combustibil, energie electrică şi amortizări) în valoarea producţiei globale la multe din acestea se menţine ridicată. De exemplu, 76 la sută la fabrica de mănuşi, 78 la sută la fabrica de conserve, 82 la sută la fabrica de confecţii din Tg.-Mureş etc. La Plenara din decembrie 1966 media pe ţară de 63 la sută, în raport cu 30—35 la sută în ţările cu o economie dezvoltată, a fost apreciată ca o proporţie exagerat de mare şi s-a atras atenţia asupra faptului că acest lucru duce la diminuarea venitului naţional total şi a mediei acestuia pe un locuitor. Iată de ce în această dimenţie trebuie să-şi sporească preocuparea şi celelalte întreprinderi care, deşi au o structură mai bună decit media pe ţară, se găsesc însă sub nivelul realizărilor pe plan mondial (Iprofil „23 August“ 52 la sută, fabrica de geamuri 48 la sută, „Metalotehnica" 43 la sută etc.). Fără intenţia de a lămuri complet cauzele care au condus la o pondere ridicată a cheltuielilor materiale, vreau să ridic cîteva probleme. Este cunoscut că, sub aspect valoric, producţia globală cuprinde întregul volum de muncă vie şi materializată, deci toate cheltuielile necesare pentru fabricarea unei anumite producţii. Pornind de aici, indicatorul producţiei globale măsoară dinamica producţiei şi a productivităţii muncii şi serveşte totodată ca bază de control la eliberarea salariilor, la acordarea stimulentelor morale şi materiale. Volumul producţiei globale poate fi influenţat insă nu numai prin efortul întreprinderii ci şi pe alte căi, printre care şi prin creşterea sau descreşterea ponderii muncii materializate în totalul producţiei, deci a volumului cheltuielilor materiale. CUNOSCIND ACESTE DEFICIENŢE METODOLOGICE ALE INDICATORULUI PRODUCȚIEI GLOBALE, UNELE ÎNTREPRINDERI, AN DE AN, AU MERS — ÎNTRO MĂSURĂ MAI MARE SAU MAI MICA — PE LINIA FABRICĂRII CU PREFERINȚA A SORTIMENTELOR CONVENABILE (CARE AU O VALOARE MAI RIDICATA ȘI UN CONSUM MAI REDUS DE MANOPERA) RESPECTIV NU S-AU PREOCUPAT IN SUFICIENTA MĂSURĂ DE RIDICAREA GRADULUI DE INDUSTRIALIZARE A PRODUSELOR. ACEST LUCRU A ASIGURAT ÎNTREPRINDERII OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII VALOROASE SI A UNEI PRODUCTIVITĂŢI (CALCULATE) MARI, FARA UN EFORT PROPRIU DEOSEBIT. (Continuare în pap. a 3-a) PAVEL CHIOREANU şeful secţiei economice a Comitetului regional de partid PRACTICA CERE micşorarea decalajului între nevoile producţiei şi ritmul în care se mecanizează cultura cartofului şi sfeclei Cartoful şi sfecla de zahăr prin natura lor reclamă un mare volum de muncă. Deoarece în regiunea noastră suprafeţele cultivate cu aceste plante sunt mari, s-a ivit necesitatea de a se extinde lucrările mecanizate, începînd de la plantare şi pînă la recoltarea lor. După cum s-a arătat la recenta consfătuire pe ţară, organizată la Miercurea- Ciuc de către Departamentul mecanizării, cu toate că staţiunile de maşini şi tractoare din regiunile mari cultivatoare de cartofi, au fost dotate cu un număr sporit de maşini de plantat cartofi, capacitatea de lucru a acestora n-a fost folosită decit în proporţie de 60 la sută. Să exemplificăm prin cîteva aspecte din regiunea noastră. Anul trecut, cooperativa agricolă din Tuşnad, raionul Ciuc, care a cultivat cartofi pe o suprafaţă de peste 500 ha, deşi pentru plantarea cartofilor i-au fost repartizate 7 maşini, n-a folosit la această lucrare decit patru. Pasivitate faţă de utilizarea maşinilor a manifestat şi cooperativa agricolă din Voivodeni, raionul Reghin, care de asemenea, a ţinut maşinile în curtea C.A.P. zile de-a rîndul. Asemenea atitudine faţă de zestrea tehnică a unităţilor este cu atît mai condamnabilă cu cît maşinile nu au produs nimic. Intrucît raioanele Ciuc şi Gheorghieni sînt situate într-un bazin foarte favorabil culturii cartofului, S.M T. Miercurea- Ciuc şi Lăzarea au fost dotate cu 140, respectiv 117 maşini de plantat cartofi. Existenţa unui număr sporit de maşini asigură primăvara ca plantatul cartofilor pe suprafeţele mecanizabile să fie efectuat în C.A.P. din raionul Ciuc în 4 zile, iar în cele din raionul Gheorghieni în 6 zile. Mai mult, s-a ajuns ca raionul Gheorghieni să aibă prea multe maşini pentru plantatul cartofilor. 30 din ele fiind disponibile, vor fi redistribuite altor raioane, unde se simte lipsa lor. Nimănui nu-i este permis să ţină neutilizate maşini de care alte unităţi au mare nevoie, mai ales în perioadele de vîrf. La consfătuire, specialiştii din alte regiuni ale ţării ca şi cei din regiunea noastră au scos în evidenţă faptul că existenţa unui număr sporit de maşini de plantat cartofi nu rezolvă totul în problema mecanizării. Este necesar, ca agronomii să asigure pentru plantare tuberculiumi- REMUS CAMPEAN (Continuare în pag. a 3 a) 'Proletari din toate ţările, imiţi-vă! ' Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 45 (2.779) Joi, 23 februarie 1967 4 pagini 25 bani + Educaţia estetică — în atenţia conducerii şcolii + Sistemele de „frînare“ funcţionează perfect Dialogul electoral de la sate Vom continua tradiţia Numeroşi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 16 din Cetatea de Baltă s-au întîlnit cu candidatul lor, Ioan Luncan, preşedintele cooperativei agricole de producţie. La începutul discuţiilor, cetăţenii au vorbit cu mîndrie despre realizările obţinute de ei în domeniul lucrărilor de interes obştesc. Aproape fiecare vorbitor s-a oprit asupra impunătoarei construcţii a noului cămin cultural — mîndrie a sătenilor. Vorbind despre schimbarea feţei satului, Ioan Părău, Vasile Popa, Mihail Fodor şi alţii au arătat că cooperativa agricolă de producţie se întăreşte an de an. Drept urmare, venitul ţăranilor cooperatori a crescut simţitor. Aceasta se reflectă cît se poate de bine şi în faptul că în comună, numai în ultimii ani au fost construite peste 195 de case noi. Aproape o sută au fost renovate. In marea majoritate a caselor şi-au făcut locul mobila nouă, radioul sau televizorul şi alte obiecte de uz casnic. Ne aşteaptă alte lucrări importante — au arătat unii vorbitori. Ştim cu toţii că în curînd va începe construcţia noului magazin universal. Amplasat peste drum de căminul cultural, acesta va schimba mult aspectul comunei. Prin munca noastră vom participa la ridicarea noului edificiu. De asemenea, pe raza comunei sunt o serie de podeţe care trebuie reparate. Vom continua şi construcţia de trotuare. Vorbitorii s-au angajat să nu precupeţească nici un efort pentru a face comuna lor mai frumoasă, continuînd astfel o veche tradiţie. Celor de la Cetatea de Baltă le plăcea totdeauna să-şi vadă frumoasă comuna. V. BOARIU Cu participarea intelectualilor de la oraşe Pe măsură ce ne apropiem de evenimentul sărbătoresc de la 5 martie, în satele şi comunele regiunii noastre creşte amploarea manifestărilor cultural-educative. In graiul lapidar al cifrelor, statistica vorbeşte, în modul cel mai convingător, despre acest lucru. In primele 20 de zile ale lunii februarie a. c., prin comitetele de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, au fost organizate 1.434 de acţiuni, cu participarea a 1.821 de intelectuali din Tg.-Mureş şi oraşele de reşedinţă ale raioanelor. La aceste manifestări au luat parte peste 152.000 de oameni ai muncii de la sate. Simpozioanele, conferinţele, expunerile au abordat teme ca: „Profundul democratism al orînduirii noastre socialiste", Politică Partidului Comunist Român — politica oamenilor muncii", „Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat", „Deputaţii — reprezentanţi şi slujitori devotaţi ai oamenilor muncii", „Succesele primului an al cincinalului" şi altele. La aceste acţiuni se adaugă cele organizate de căminele culturale, potrivit programelor lor de activitate. Pretutindeni au avut loc simpozioane, călătorii imaginare pe hartă, jurnale vorbite, seri tematice ş. a. consacrate popularizării politicii partidului şi statului, importanţei alegerilor de deputaţi, rolului şi sarcinilor sfaturilor populare etc. Numeroase acţiuni s-au întreprins pentru popularizarea realizărilor obținute pe plan local în anii socialismului, folosinduse în acest sens monografiile comunale întocmite pentru campania electorală. Pentru continua ridicare a calităţii învăţământului superior , Sukarto a predat împuternicirile sale generalului Suharto + încercare de lovitură de stat în Irak Cu prilejul începerii semestrului al II-lea al anului universitar, biroul Comitetului regional de partid a organizat o şedinţă de lucru cu activul de bază din institutele de învăţămînt superior din Tg.-Mureş, cu scopul de a analiza rezultatele la învăţătură în prima jumătate a anului de învăţămînt şi măsurile care trebuie luate pentru viitor. Au participat membri ai biroului Comitetului regional de partid, activişti ai comitetelor regional şi orăşenesc de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază din institute, secretarii comitetelor U.T.C., preşedinţi şi secretari ai A.S., rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, membrii consiliilor ştiinţifice, şefi de catedre, profesori, conferenţiari şi unii lectori din cele trei institute. Pe marginea raportului privind analiza muncii instructiv-educative din instituţiile de învăţămînt superior din centrul universitar Tg.-Mureş, pe semestrul I al anului universitar 1966—1967, s-au purtat vii dezbateri. Au luat cuvîntul prof. dr. docent Tiberiu Maroş, decanul facultăţii de medicină generală a Institutului de medicină şi farmacie, asistent universitar Duicu Serafim, secretarul comitetului de partid de la Institutul pedagogic, prof. dr. Pápai Zoltán, şeful catedrei de chirurgie generală a I.M.F., conf. univ. Ion Chereji, secretarul organizaţiei de partid de la Institutul de teatru, prof. dr. medic emerit Barbu Zeno, şeful catedrei de ftiziologie la I.M.F., prof. dr. docent Dóczi Pál, şeful catedrei de medicină internă la I.M.F., conf. univ. Gheorghe Neamţu, şeful catedrei de istorie la Institutul pedagogic, conf. univ. dr. Racz Gabriel, decanul facultăţii de farmacie, prof. dr. Puskás Gheorghe, prorector ştiinţific la I.M.F., dr. Emil Truţa, şeful secţiei sănătate a Sfatului popular regional, dr. Draşoveanu Constantin, secretarul comitetului U.T.C. de la I.M.F., conf. univ. dr. Popovici Liviu, secretarul Consiliului ştiinţific al I.M.F., lector Horváth Attila, decanul facultăţii de ştiinţe de la Institutul pedagogic. Participanţii la discuţii au dezbătut cu spirit de răspundere rezultatele obţinute de cele trei institute în desfăşurarea procesului instructiv-educativ în primul semestru cît şi sarcinile ce revin cadrelor didactice pentru ridicarea permanentă a calităţii procesului de învăţămînt prin îmbunătăţirea cursurilor, seminariilor, perfecţionarea metodelor şi procedeelor de predare, îmbunătăţirea conţinutului şi desfăşurării lucrărilor practice, îmbunătăţirea conţinutului muncii educative cu studenţii, desfăşurată de cadrele didactice şi de către organizaţiile de tineret sub conducerea organizaţiilor de partid pentru formarea personalităţii multilaterale a intelectualului de mîine. Ei au făcut ample referiri la sarcinile corpului didactic, în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., la cea de-a Vl-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din Republica Socialistă România. In încheierea şedinţei de analiză a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care a subliniat rezultatele obţinute în semestrul I al anului universitar în cele trei institute de învăţămînt superior. De asemenea a accentuat sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi de tineret, conducerilor institutelor şi întregului corp didactic pentru ridicarea calităţii şi nivelului ştiinţific al procesului instructiv-educativ, pentru realizarea unei permanente legături a teoriei cu practica, pentru participarea tuturor cadrelor didactice la activitatea educativă cu studenții, pentru pregătirea temeinică a examenului de stat. Vorbitorul și-a încheiat cuvîntul exprimîndu-şi convingerea că în institutele de învăţămînt superior din oraşul nostru sunt create toate condiţiile să se obţină rezultate sporite în formarea noilor generaţii de medici, farmacişti, profesori şi artişti. Din sumarul paginii externe: Oră de practică la I.M.F. Studenţii din anul II, făcînd aplicații în domeniul fiziologiei. La 5 martie, oamenii muncii din comune şi sate se vor prezenta în faţa urnelor, spre a-şi alege deputaţii în sfaturile populare comunale. Venind în sprijinul muncii politice de masă în campania electorală, secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid a editat broşura bine documentată „REGIUNEA MURES-AUTONOMA MAGHIARA IN ANII SOCIALISMULUI“. Orînduirea noastră socialistă a adus transformări profunde în viaţa regiunii noastre. Regiune — în trecut înapoiată din punct de vedere economic — a devenit azi o regiune care se dezvoltă rapid, atît pe tărîm economic, cit şi social-cultural. In broşură sunt cuprinse pe larg cifre şi fapte privind dezvoltarea regiunii noastre în domeniile industrial, agricol şi socialcultural. Sînt înmănuncheate aici succesele obţinute sub conducerea partidului de oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Broşura înfăţişează în mod convingător îmbogăţirea hărţii regiunii; au fost construite fabrici moderne, iar cele existente au primit utilaje de înaltă tehnicitate. In agricultură sunt folosite tot mai multe maşini, care uşurează munca ţărănimii, ridică productivitatea ei. Broşura publică numeroase date caracteristice despre îmbunătăţirea continuă a vieţii materiale şi culturale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Publicaţia aduce multe exemple grăitoare ilustrînd faptul că regiunea noastră — ca parte integrantă a României socialiste — devine în urma muncii creatoare, însufleţite a maselor, tot mai frumoasă, mai bogată.