Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)
1967-11-01 / nr. 257
Satu-Mare, important centru din vestul ţării noastre se îmbogăţeşte cu noi construcţii. Iată câteva clădiri frumoase ale unui cartier al oraşului recent terminat. Prea multe lucrări de mică mecanizare sînt încă neterminate încă din faza de dezbatere a cifrelor de plan pe anul In curs, oamenii muncii au făcut ’valoroase propuneri pentru „ perfecţionarea proceselor tehnologice, pentru spo-‘ rirea capacităţilor de producţie prin lucrări de mică mecanizare. De fapt o comparaţie cu realizările anului precedent ne arată că numărul şi valoarea lucrărilor prevăzute pentru anul 1967 sunt in creştere cu 10 la sută şi respectiv 56 la sută, ceea ce constituie un aspect pozitiv. întreprinderile au fost preocupate în acest an în mai mare măsură ca lucrările de mică mecanizare să aibă o eficienţă sporită. Lucrarea de electrificare şi modernizare a morii din Brădeşti, raionul Odorhei, de exemplu, în valoare de 124.000 lei, are o eficienţă economică anuală de 305.000 lei, ceea ce înseamnă că la fiecare leu investit revine o economie anuală de 2,40 lei. La I.R.U.M. Reghin, la un număr de cinci lucrări, cu valori diferite, economia anuală este de 4,80 lei, la fiecare leu investit. Lucrări de mică mecanizare cu o bună eficienţă economică s-au mai realizat şi la întreprinderile forestiere din Miercurea Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, la Uzinele de fier Vlăhiţa ş. a. Făcându-se însă un bilanţ al realizărilor pe cele trei trimestre ale anului în curs, rezultă că acestea nu sunt pe măsura planului amintit mai sus şi proporţional cu timpul parcurs. Confirmarea aprecierii noastre rezultă din faptul că pînă la 30 septembrie a. c., din 704 lucrări prevăzute în plan, în valoare de 53 milioane de lei, s-a deschis finanțarea numai pentru 420 lucrări în valoare de 33 milioane de lei. Invocînd diferite motive, I.R.E.M.C. Miercurea Ciuc, Combinatul chimic Tîrnăveni, Fabrica de pielărie şi mănuşi, I.A.P.L. Cofetarul din Tg.-Mureş şi altele au cent restructurarea, planului ,iniţial, cu milioane de lei. Suntem de acord că un plan de lucrări, cum este cel de mică mecanizare, poate fi îmbunătăţit pe parcurs şi chiar trebuie făcut acest lucru deoarece tehnica nu stă pe loc, şi oamenii trebuie să fie într-o permanentă căutare şi perfecţionare tehnică a agregatelor şi instalaţiilor. Nu mai suntem însă de acord cu acele întreprinderi care restructurează planul iniţial fără să mai vină cu alte lucrări noi. Aceasta denotă în mod evident că stabilirea lucrărilor nu s-a făcut cu dis-OVIDIU ENACICA şeful serviciului de coordonare şi sinteză din Sucursala regională Tg.-Mureş a Băncii Naţionale (Continuare în pag. a 3-a) A „Intîmplări care n-au fost născocite de noi — Dragă, ar trebui să-l ducem pe Georgel la frizer. Uite cum arată: parc-ar fi Gianni Morandi in mizerie! . . . Așa că, după masă, Georgel o ia pe mămica de mină, mămica pe mine de braț și-o pornim la „nenea frizeru“. Pînă să ajungem în oraș ne mai oprim să facem ceva cumpărături. La „Alimentara“ din strada Doja Gheorghe de lîngă blocuri nu ne mai oprim, că acolo e întotdeauna coadă la pline, în timp ce la alte centre suntem serviţi imediat. La alte trei alimentare rămîn cu gura căscată cînd soţia e salutată încă din uşă într-un mod foarte ciudat: „Perlan alb“ şi „Perlan albastru" n-avem încă“ ... „Uite dom'le — îmi zic — ăştia o ştiu pe nevastă-mea numai de cîteva luni şi deja ştiu ce vrea, iar eu o cunosc de 10 ani şi... In al patrulea magazin e salutată altfel: „Hîrtie igienică încă n-avem ...“ In al cincilea: „Numai“ „Nemere“ şi „Hebe“ ...“ — Eu zic — îi spun soţiei — că ne-aim încărcat destul!... Şi-apoi am pornit-o la frizer. — Şi minge cu pene? — se smiorcăie Georgel. — A, da, minge! Dar ştii Georgele că nu au! — Poate că acum au, tăticule! încearcă rugător. — Să-ncercăm — mă resemnez eu. Mergem la magazinul „Sport* şi discuţia se reia — pentru a cita oară? Vînzătoarea mă primeşte amabilă. — A, tovarăşul... Vă cunosc — soţia se uită la mine întrebător şi mă săgetează cu înţeles. Mă cunoaşte ca pe un cal breaz fata asta. Anul trecut un prieten i-a adus lui Georgel două rachete de badminton (sport asemănător tenisului, dar se joacă cu mingi din pene). Numai că mingile s-au stricat și cum la magazinul din Tg.-Mureş au sosit astfel de rachete, am încercat să cumpăr mingi de rezervă. Numai că unde nu-i cap, vai de picioare, achizitorii au adus rachete, dar n-au adus... mingi!!! Și eu Un tătic (pentru conformitate Romeo Morari) (Continuare în pag. a 3-a) Spre înserate, într-un local public înțesat de consumatori, intră un individ, împleticinduse. Ajuns la tejghea, solicită a fi servit cu alcool. Este refuzat pe bună dreptate de personalul de deservire, deoarece se află în stare de euforie. Enervat de refuzul categoric cu care i s-a respins cererea, începe să trîntească mesele la care se aflau consumatori, să spargă pahare, halbe, scrumiere, sticle şi geamurile vitrinei şi să ameninţe cu cuţitul personalul de deservire. Ameninţările sînt însoţite de injurii şi expresii triviale, pe care hîrtia nu le suportă... Intr-un tîrziu spiritele se liniştesc, panica astfel creată se destramă şi „eroul" nostru se linişteşte, nu din proprie iniţiativă, ci datorită intervenţiei hotărîte a organelor de ordine. La prima vedere s-ar părea că citim pasaje dintr-un roman ■ gen „Western", sau urmărim o secvenţă din ultimele producţii comerciale ale genului cinematografic, dar nu, eroare! Cele descrise s-au petrecut, de neînchipuit, în zilele noastre. Sunt faptele antisociale comise în seara zilei de 19 octombrie 1967, în incinta bufetului „Tuşnad" din Tg.-Mureş, iar autorul lor este Szöts Ferenc, om în vîrstă, cu tîmplele argintii. De necrezut, dar totuşi adevărat. Peste cîteva zile, secvenţa continuă, dar de astă dată nu în localul public amintit, ci într-o sală a tribunalului. „Eroul" nostru, îmbrăcat în haine vărgate, este invitat să dea explicaţii. Se scuză, declarînd că nu-şi aminteşte ceea ce a făcut. Dezbaterile iau sfîrşit şi cel în cauză este condamnat la un an închisoare corecţională pentru infracţiunea de huliganism şi distrugerea avutului obştesc. Proletari din toate ţările, nnîțT v3J TEfiUA ROSIE Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiarăși al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 257 (2.991) Miercuri, 1 noiembrie 1967 4 pagini 25 bani NOUTĂŢI din cooperaţia meşteşugărească In cursul lunii noiembrie a. c. va fi dat în folosinţă noul atelier de întreţinere pentru autoturisme de pe strada Gheorghe Doja din Tîrgu-Mureş. Serviciile în acest atelier vor fi asigurate de lucrători de la cooperativa „Metalul“. ★ Unităţile de croitorie ale cooperaţiei meşteşugăreşti din Tg.-Mureş, cum sunt cele de pe străzile Kossuth Lajos, Trandafirilor şi Bolyai, au fost aprovizionate cu un nou produs — imitaţie de piele de antilopă — cu denumirea de antiloctex. La cererea clienţilor, ele execută din acest material frumos şi durabil diferite biordele de sacouri pentru bărbaţi şi pardesie pentru femei. Preţul unui metru de antiloctex simplu e de 150 lei, iar al celui îmblănit 280 lei. r. La Gheorghieni, în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti „Lacul Roşu“ au fost de curînd date în folosinţă două noi ateliere pentru tîmplărie şi tapiţerie. Cu acestea, spaţiul de producţie al cooperaţiei s-a mărit cu circa 250 mp, iar deservirea publicului se face în condiţii bune. Pentru realizarea unui mobilier stil de bună calitate, la cooperativa „Arta mobila“ din Tîrgu-Mureş, a fost de curînd instalat în producţie un nou utilaj de sculptat după şablon. Prin intrarea în funcţiune a utilajului, productivitatea muncii la faza de sculptat va fi mult superioară celei manuale. Ca o măsură a creşterii gradului de deservire a populaţiei în secţiile de textile ale cooperativelor din Gheorghieni, Cristuru Secuiesc, Tîrnăveni, Sarmaş, Reghin şi Odorhei, se preconizează lărgirea producţiei de confecţii de serie mică la sortimentele: raglane, paltoane, tricotaje, pantaloni din tergal şi altele. Pe această cale numai în trimestrul IV a. c. se va realiza o producţie de circa 9.000 de vaglane pentru bărbaţi şi femei, 7.000 buc pantaloni şi circa 3.000 de diferite tricotaje. In localitatea Sîngeorgiu de Pădure se află în stadiul de finisaj o nouă hală ce va cuprinde ateliere de lăcătuşerie cu o suprafaţă de circa 450 mp. Obiectivul va fi deservit de cooperatorii de la „Deservirea“ din localitate. AUREL DAN Acest ceas electric de curînd terminat ornează centrul oraşului Tg.-Mureş. El are 3 feţe, poţi deci vedea ora în orice parte te găseşti. 1CRONICA1 O importantă realizare la Institutul de fizică atomică La Institutul de fizică atomică s-a realizat după o concepţie originală primul laser de putere cu bioxid de carbon. Acest tip de laser emite în infraroşu, în jurul lungimii de undă de 10 microni, puteri de ordinul zecilor şi sutelor de waţi. Asemenea puteri asigură utilizarea laserului in diverse scopuri tehnologice în industrie, printre care suduri şi perforări de materiale plastice şi alte materiale. O altă proprietate a radiaţiei laserelor cu bioxid de carbon cu emisa de 10 microni (invizibilă) o constituie faptul că ea nu este absorbită de atmosferă şi poate servi la comunicaţii la mari distanţe şi pe orice timp. In acelaşi timp, realizarea noii instalaţii lărgeşte domeniile cercetării fundamentale, permiţind oamenilor noştri de ştiinţă să efectueze noi studii asupra structurii materiei, de optică neliniară etc. Laserul construit de un grup de specialişti de la I.F.A. condus de prof. dr. docent Ion Agârbiceanu, membru corespondent al Academiei, are, la categoria sa de dimensiuni, performanţe similare instalaţiilor perfecţionate de acest gen realizate pe plan mondial. (Agerpres) //I s sIs s IsI *MIs !t MM Mara de pasageri „Expresul“ GALAŢI. — Marţi şi-a început cursele pe Dunăre a doua navă de pasageri de tipul celor cu aripi imerse, cu care a fost înzestrată flota noastră comercială. „Expresul“, cum se numeşte vasul, atinge o viteză maximă de 65—70 km pe oră, se deplasează cu întreg corpul ridicat deasupra apei, este foarte mobil în timpul navigaţiei şi are o capacitate de 64 locuri. „Expresul“ şi-a făcut debutul pe ruta Galaţi — Brăila, unde cerinţele de transport sunt mai mari, urmînd ca după o serie de probe să preia definitiv traseul Galaţi — Tulcea. (Agerpres) Invenţie privind sistemul de iluminare a autovehiculelor TIMIŞOARA. P Lt. major ing. Viorel Crişan de la Direcţia regională a miliţiei Banat şi ing. Vasile Hossu sunt posesorii brevetului unei invenţii privind sistemul de iluminare pentru autovehicule în timpul nopţii. Sistemul conceput, adaptabil la toate tipurile de autovehicule, constă în folosirea suplimentară a două lămpi reflectoare cu fază mică, ecranate, montate una în faţă, pe partea dreaptă a maşinii, şi alta în spate, pe partea stîngă. Cînd vehiculele care circulă din sens opus ajung la distanţa regulamentară, luminile obişnuite se sting concomitent cu aprinderea celor instalate după poziţia arătată. Lumina razelor proiectate în faţă serveşte la orientarea proprie a conducătorului auto, în timp ce lampa din spate, aşezată pe partea stîngă a vehiculului, luminează lateral drumul pentru cel ce vine din direcţia opusă. Dat fiind că o mare parte din accidentele de circulaţie pe timp de noapte sunt cauzate de „orbirea“ reciprocă cu farurile, noul sistem de iluminare asigură circulaţiei nocturne un grad sporit de siguranţă. (Agerpres) Manifestările lipsei de cuviinţă Din păcate, asemenea ..acte de vitejie" nu-i aparţin numai lui Szöts Ferenc, ci şi altor ..eroi" ca Lukács Sándor, Andrus Virgil, şi alţii, care şi ei s-au dat în „spectacol” în localurile publice din oraşul Tg.Mureş, sfidînd normele de convieţuire socială şi călcînd în picioare buna cuviinţă. Şi ei ca şi Szöts, şi-au primit pedeapsa binemeritată. Societatea noastră nu poate tolera manifestările huliganice şi de aceea le reprimă cu foată asprimea. In lupta împotriva huliganismului, ca şi a celorlalte infracţiuni contra regulilor de convieţuire socială, statul nostru urmăreşte în primul rînd întărirea acelor fenomene ale vieţii sociale, care fac să crească conştiinţa socialistă a cetăţenilor şi, în acelaşi timp, slăbirea fenomenelor care exercită o influenţă negativă asupra conformaţiei spirituale, a conduitei morale a oamenilor Totodată el extinde şi perfecţionează neîncetat munca educativă ce se desfăşoară . .■ cele mai diferite planuri în familie, şcoală, în colectivele diferitelor întreprinderi şi organizaţii obşteşti. Huliganismul, reminiscenţă a unei lumi de mult apuse, trebuie să dispară. La acţiunea de stîrpire a lui sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi oamenii muncii. NICOLAE STANESCU procuror în nanina a *3. a Din activitatea in pagina a o-a rnKmTTnR CONSILIILOR AGRICOLE Viaţa reclamă creşterea responsabilităţii în coordonarea şi îndrumarea producţiei agricole Se construieşte o casa de cultură la Sovata In oraşul Sovata, se construieşte o modernă casă de cultură. In mare parte lucrările de construcţie au fost efectuate. Noua casă de cultură cuprinde: o sală de spectacole, cabină pentru actori, o sală de dans, bibliotecă, sală de lectură, precum şi un laborator pentru fotoamatori. Pentru această construcţie au fost alocate peste 250.000 lei. Comitetul U.T.C. şi comitetul sindicatului de la I.F. Sovata au organizat cu tinerii acţiuni de muncă patriotică, în cadrul cărora s-au efectuat 7.500 de ore. Noua casă de cultură își va începe activitatea la începutul anului viitor. * ANDREI CZERAN III I I * sis t Expoziţie de artă culinară In luna noiembrie a. c. I.A.P.L. Mureşul din Tg.-Mureş, organizează o serie de expoziţii de preparate culinare. Prima expoziţie cu vînzare se va deschide azi în localul bufetului Dorna. Vor fi expuse 64 preparate cu specific local. Produsele expuse sunt pregătite de colectivul bucătăriei bufetului Doina, cu participarea bucătarului Francisc Vizi și a maistrului de artă culinară Martin Székely. A RIES Tg.-Mureş I s IV IsIs Is I Is II II I i Documentaţii pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare In prezent specialiştii de la D.R.I.F.O.T. Tîrgu-Mureş, întocmesc noi documentaţii pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare. In documentaţie sunt cuprinse circa 10.000 hectare de teren care vor fi date circuitului agricol în anii următori. Is I »v IV I MVIs BUN VENIT LA „STEJARUL ii In aceste zile de toamnă turistului sau călătorului care se-ndreaptă spre Topliţa, un popas plăcut şi reconfortant ii oferă „Stejarul1* — noul restaurant din Răstoliţa. „Stejarul1* — aşezat într-un cadru pitoresc pe valea Mureşului, constituie totodată un nou obiectiv turistic — după părerea specialiştilor — unic în genul său. Construit în stil canton de pădurar, noul obiectiv al cooperaţiei de consum se compune dintr-un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri şi o cofetărie cu 40 de locuri. La amenajarea noului obiectiv comercial un sprijin efectiv a fost acordat şi de către sfatul popular comunal. Prin munca voluntară a sătenilor, spre noul restaurant a fost construit un pod şi un trotuar, iar in faţa clădirii s-a amenajat un părculeţ cu arbuşti de brad şi de ienupăr. Interiorul, prin armonia culorilor, ingenozitatea construcţiei, ambianţa fericită intre folosirea tradiţionalului, a diferitelor motive populare şi satisfacerea cerinţelor comerţului modern, creează o atmosferă plăcută, intimă, ospitalieră. Chiar de la intrare, clienţii sunt primiţi de ospătari îmbrăcaţi in uniforme stil pădurar. In interior oaspeţii sunt invitaţi să ia loc pe scaune din stejar, sculptate. Pe mese, feţe brodate cu motive populare. Tavanul e format din grinzi dăltuite. Pereţii sunt acoperiţi cu esenţă de stejar şi curmei de cer. Seara, iluminatul electric — ingenios instalat, sub forma unor felinare — degajă o lumină plăcută, odihnitoare. Pentru anotimpul friguros, un cămin solid, construit din cărămizi. In fine, un meniu bogat şi gustos, băuturi alese, dintre care — potrivit stilului unităţii — nu lipseşte nici rachiul de brad — iată o descriere sumară despre ceea ce oferă clienţilor „Stejarul“. Noul local chiar din prima zi a găzduit sute de oaspeţi, — turişti, localnici — care s-au declarat unanim mulţumiţi de mîncărurile servite, mai ales de ciorba de fasole cu costiţă afumată şi de tocăniţa servită cu mămăligă — „specialităţi ale casei1*, care nu vor lipsi niciodată din meniu ... Astfel socotim deci pe deplin justificat să transmitem invitaţia personalului noului local din Răstoliţa: „Bun venit la Stejarul1*. P. D. p .ţ. -;V.’ - - 'V.:; ■ , . Natură pitorească, aer curat, mincare şi băutură de calitate. Cum să nu se simtă bine cel care poposeşte într-un astfel de local?