Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)

1968-02-14 / nr. 37

. TEflnfl M L^liiJgnL^^ului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară $1 al Sfatului popular regional Anul XX, Nr. 3M3-080) | Miercuri, 14 februarie 1968 | 4 pagini, 25 bani. . In anul 1967 căile ferate au fost înzestrate cu 75 loco­motive Diesel electrice de 2.100 CP, 6 locomotive electri­ce de 6.950 CP, 22 locomotive Diesel şi Diesel hidraulice, 4.220 vagoane de marfă cale normală, 112 vagoane de călători.­­ S-a terminat electrificarea căii ferate pe distanţa Braşov— Ploieşti. © Transporturile efectuate cu tracţiunea Diesel şi electri­că au reprezentat 57,9 la sută din volumul total al transpor­turilor de mărfuri şi călători. © A continuat acţiunea de modernizare şi automatizare a proceselor de exploatare fero­viară, executindu-se lucrări de sistematizare şi centralizare e- 1i­­ectrodinamică în multe staţii de cale ferată. Pentru colectivul Atelierului de zonă C.F.R. din Tg.-Mureş acest an a început sub semnul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Aplicind nu practică o parte din studiile preconizate, muncitorii şi tehnicienii aces­tei unităţi feroviare au reuşit să-şi îndeplinească pînă in pre- I zent sarcinile de plan în pro­porţie de 108,5 la sută. Printre obiectivele principale ale acti­vităţii se află îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la vagoane şi scurtarea timpului de imobi­lizare , realizîndu-se o redu­cere medie de 0,7 zile­ vagon. Printre muncitorii care au obţi­nut cele mai bune realizări se numără: Teodor Petrov, Cor­nel Berţea şi Vasile Barabas. Angajamentele luate de către ceferiştii staţiei Ciceu în cin­stea zilei de 16 februarie — Ziua ceferiştilor — ne scrie corespondentul nostru Anton Borş, au fost realizate. Con­semnăm cîteva din succesele obţinute: tonajul pe tren-mar­­fă a fost îmbunătăţit cu 1,24 la sută; sarcina statică a fost realizată în procent de 101,76 la sută; staţionarea la încărca­­re-descărcare a fost redusă cu 5,49 la sută; reorganizarea per­sonalului pe locuri şi comparti­mente de activitate — acţiune ce a permis obţinerea unei im­portante economii băneşti. In perioada care s-a scurs din a­­cest an s-au încărcat şi expe­diat peste plan circa 600 tone mărfuri. De reţinut este faptul că pe lingă rezultatele arătate s-a pus un accent deosebit pe asigu­rarea unor condiţii optime de securitate a circulaţiei şi o per­fectă regularitate a trenurilor de marfă şi călători. Succesele dobîndite la acest început de an constituie un im­bold pentru a lucra şi mai bi­ne, asigurîndu-se astfel reali­zarea planului de transport cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de siguranţa circulaţiei. în numărul de azi: © Însemnări POLIVALENTELE EN­TUZIASMULUI © FESTIVALUL INTER­NAŢIONAL DE MUZI­CA UŞOARA DE LA BRAŞOV (pag. a 2-a) © PRIMAVARA SE APRO­PIE, CUM ESTE PRE­GĂTIT UTILAJUL? © VĂZUTE ȘI AUZITE (pag. a 3-a) Q OLIMPIADA ALBA DE LA GRENOBLE (pag. a 4-a) Proletari din toate tările, uniţi-văl Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a fă­cut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au par­ticipat dr. Cesimir Cisar, ambasa­dorul R.S. Cehoslovace la Bucu­reşti, şi J. Sedivy, adjunct al şe­fului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România tovarăşul V. Koucky a avut con­vorbiri cu tovarăşii Paul Nicules­cu-Mizil şi Mihai Dalea. La con­vorbiri au participat tovarăşii Va­sile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesi­mir Cisar, ambasadorul R.S. Ce­hoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei interna­ţionale a C.C. al P.C. din Ceho­slovacia, şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării rela­ţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Marţi după-amiază tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. Cadru favorabil pentru creşterea operativitatii şi eficacităţii muncii administrative Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat privind organiza­rea judeţelor şi municipiilor elabo­rate în spiritul principiilor adop­tate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 au fost pri­mite de către cetăţenii oraşului Luduş cu un deosebit interes. Fiind rodul unui studiu de ma­re amploare, propunerile urmăresc perfecţionarea formelor de organi­zare şi conducere a vieţii sociale, crearea unui sistem de administra­ţie mai suplu, şi mai raţional, ca­re să asigure cu mai multă opera­tivitate soluţionarea problemelor care se ridică,­in condiţiile creş­terii rolului şi atribuţiilor statului în dezvoltarea societăţii. Viaţa a demonstrat pe deplin că actualele forme de organizare te­­ritorial-administrativă nu mai co­respund, că numai o organizare raţională, corespunzătoare etapei de dezvoltare social-economică în care se află ţara noastră în pre­zent, va putea să asigure o mai bună conducere şi administrare a oraşelor şi comunelor. In ultimul timp a devenit tot mai evident că existenţa verigilor intermediare a întîrziat rezolvarea sarcinilor pri­mite de la organele superioare şi a frînat iniţiativa organelor locale ale administraţiei de stat. O bună parte a problemelor care în pre­zent se rezolvă la nivelul raioane­lor, pot să fie înfăptuite mai bine şi mai operativ la nivelul oraşe­lor şi comunelor. In această pri­vinţă am să mă refer doar la cî­teva exemple. Sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comu­nelor au inclus în bugetele lor u­­nele fonduri destinate cheltuielilor administrativ-gospodăreşti pentru şcoli, cămine culturale, dispensare medicale şi alte unităţi de pe raza lor de activitate. Partea cea mai mare a bugetului destinat acestor activităţi, însă, este reţinută la ra­ion pentru procurarea unor obiec­te de inventar, pentru reparaţii la clădirile acestor unităţi, procu­rarea diferitelor materiale, plata salariilor cadrelor didactice şi me­dicale, directorilor de cămine cul­turale, cantonierilor, inginerilor a­­gronomi, personalului din sectorul veterinar şi pentru alte asemenea activităţi. Finanţarea acestor ac­ţiuni s-ar putea rezolva cu chel­tuieli mai mici şi in condiţii mai bune la nivelul comunelor şi ora­şelor, unde organele locale ale ad­ministraţiei de stat cunosc mai bi­ne nevoile reale ale acestor uni­tăţi. Concentrarea la raion a unor astfel de atribuţii are consecinţe negative şi asupra rezolvării c­ere­­rilor oamenilor muncii. Autoriza­ţiile pentru diferite construcţii­­şi instalaţii, pentru înstrăinări de imobile şi pentru alte activităţi, în prezent se eliberează de către Comitetul executiv al Sfatului popular raional. Pentru a obţine însă o astfel de autorizaţie, cetă­ţenii trebuie să se adreseze sfatu­rilor populare locale unde depun şi documentaţiile necesare prevă­zute de actele normative în vigoa­re. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare locale verifică dacă aceste forme îndeplinesc condiţiile legale, după care le trimit la ra­ion pentru eliberarea autorizaţii­lor. Pe baza documentelor şi a propunerilor organelor locale, la raion se eliberează autorizaţiile cerute, după care întreaga cores­pondenţă se restituie din nou la oraş sau comună, unde cetăţenii primesc în sfîrşit autorizaţia so­licitată. In desfăşurarea acestor proceduri complicate, intervin des­tul de des unele neclarităţi. In a­­ceste cazuri intre oraş sau comu­ne şi raion se poartă corespon­denţă care uneori durează săptă­­mîni in şir. Asemenea procedee constituie o frînă în calea întăririi răspunderii faţă de sarcini, favo­rizează formalismul în muncă, contribuie la pierderea inutilă de timp şi întîrzie rezolvarea cereri­lor oamenilor muncii. Desfiinţarea actualelor raioane şi regiuni va permite ca o serie de asemenea a­­tribuţii, care sunt rezolvate în pre­zent de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, să treacă la consiliile comunale şi o­­răşeneşti care le vor rezolva în termen mai scurt şi cu mai multă competenţă. Prin delimitarea judeţelor, alcătuite ca unităţi adminis­­trativ-teritoriale complexe din punct de vedere economic şi so­cial-cultural se înfăptuieşte apro­pierea conducerii centrale de par­tid şi de stat de verigile de bază — comuna şi oraşul — care vor deveni unităţi puternice ale căror organe vor avea atribuţii sporite în valorificarea resurselor locale, in gospodărirea localităţilor şi conducerea activităţii social-cultu­­rale. Am convingerea că aplicarea în practică a noii forme de organiza­re administrativ-teritorială va con­tribui la sporirea operativităţii şi eficacităţii muncii, va determina o îmbunătăţire substanţială a între­gii activităţi a organelor locale ale administraţiei de stat. IO­AN COLOJVARI preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Luduş Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şe­dinţa Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat. Au luat parte tovarăşii Con­stanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secre­tarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Atha­­nase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takács şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le pre­zinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind orga­nizarea administrativă a terito­riului Republicii Socialiste Ro­mânia. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie su­puse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti La 13 februarie a. c., preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Popu­lare Polone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu pre­zentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, Nicolae Ceau­şescu şi Jaromir Ocheduszko, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scri­sorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceau­şescu a avut o convorbire cordia­lă cu ambasadorul Republicii Populare Polone, Jaromir Oche­duszko. La solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare şi la convor­bire au participat Constantin Stă­tescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Popu­lare Polone a fost însoţit de mem­bri ai ambasadei. (Agerpres) Pe teme economice Relaţia contractuală în delict Fabrica de cheres­tea din cadrul Com­plexului pentru in­dustrializarea lemnu­lui din Reghin a ră­mas în restanţă faţă de plan la o parte din sortimentele principa­le. Astfel, la cheres­teaua fag, faţă de 2.800 m­c planificaţi, s-au obţinut abia 1.584 m­c, iar la ră­­şinoase restanţa pe luna ianuarie 1968 este de 80 m­c. Cau­za? Lipsa buştenilor de fag şi de răşinoase. Furnizorul , I.F. Re­ghin, nu a putut res­pecta contractul cu complexul, în mare parte din cauza zăpe­zii. Stocurile de buş­teni fag au dis­părut Cu toate că vremea s-a ameliorat iar ză­pada a mai scăzut, si­tuaţia livrărilor de buşteni nu s-a schim­bat. S-au făcut mul­te planuri şi grafice de recuperare a res­tanţelor, dar practic efectul lor nu se ve­de. Relaţia contrac­tuală a fost afectată serios. La cei 2.000 m­c ră­maşi nelivraţi în ia­nuarie, întreprinderea forestieră mai adau­gă zilnic și în februa­rie cite 20—30 m­c. Iată cum conducerea administrativă nu se sesizează de faptul că livrările sunt slabe. In acest fel fabrica de cherestea lucrează doar cu un singur ga­ter. Transportul răs­punde defectuos la apel Am urmărit o du­­pă-amiază cum func­ţionează mecanismul de transport al secto­rului C.F.F., cum sunt descărcate vagoanele în depozite şi cum se recompun trenurile pentru pădure. Care este concluzia? In primul rînd că trans­portul răspunde greu la apel, iar personalul depozitelor încurcă lucrurile. Dacă acum 2—3 ani existau două trenuri care efectuau două curse pe zi, cu o încărcătură de 12— 14 vagoane, azi rar se mai întîmplă așa ce­va. Cauzele? Sînt nu­meroase, discutate uneori în colectivul de conducere al I.F., dar uitate după aceea cu uşurinţă de cei de la transporturi, de cei din pădure şi, bine­înţeles, de descărcă­­tori. De pildă, la pădure încărcarea buştenilor la lămpi se face cu mare întîrziere, du­­cînd la sute de ore de staţionare a locomoti­velor, la consumarea unei cantităţi mari de combustibil şi, bine­înţeles, la utilizarea parţială a zilei de lu­­cru a personalului calificat al C.F.F. Parchetele cer zil­nic o sută de vagoa­ne, dar nu le încarcă, multe rămîn pentru a doua zi, trei locomo­tive stau „pe butuci" din cauza pieselor de schimb. La Bătrîna se cer 10 vagoane care se încarcă toată ziua. Planificarea la secto­rul C.F.F. este defec­tuoasă, afectînd tra­ficul întregii zile. Ce s-ar putea face? In primul rînd să se imprime acea dis­ciplină a muncii care să angajeze direct fie­care persoană a între­prinderii, să se întă­rească răspunderea brigăzilor complexe, a personalului C.F.F. și a echipelor de încăr­cători de la lămpi. La descărcare pe „linia incaltă“ Lucrurile nu merg bine nici jos, în depo­zitul fabricii. Echipele de descărcători ale GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) „ARHITECTURA TERASELOR“ (Fotó: C. SZÁSZ) Carnaval la Sovata Agenţia O.N.T. Tg.-Mureş or­ganizează la 24 februarie a. c. un carnaval în frumoasa şi pito­reasca staţiune balneoclimaterică Sovata. Participanţilor li se va prezen­ta un bogat program artistic dat de formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură din Sovata. Vor avea loc, de asemenea, concursuri distractive dotate cu premii. Agenţia O.N.T. asigură trans­portul cu autocarul, un meniu bogat şi cazarea. înscrierile se pot face în ora­şele Tg.-Mureş, Odorhei, Tîrnă­­veni şi Sovata, pînă la 20 fe­bruarie 1968. Plecarea va avea loc la 24 februarie, ora 16,00, iar înapoierea la 25 februarie, la ora 13. \s\ \\ s *N Is \w qN \S Is I ns IX IV •V 1 Conf. univ. dr. LIVIU POPOVICIU COMORILE FRANJEI însemnări pe marginea unei călătorii de studii IV ... Aproape In fiecare zi, după ce îmi încheiam activita­tea de dimineaţă în laborator, luam primul și părăseam Spi­talul Saint-Charles. îmi în­dreptam papi spre Facultatea de medicină şi urcam încet lar­gul Bulevard Henri IV, pe ca­re in orele de amiază şi în orele de seară — cînd mă re­­întorceam în laborator — era o deosebită animaţie şi o cir­cul­afie care cu greu permitea trecerea. Nu urcam decit 100 de metri şi mă opream la „Jar­­din des plantes“ (Grădina bo­tanică). „Această antică grădină, un­de toţi oamenii cu ginduri, cu griji şi cu discuţii cu ei înşişi coboară spre seară, întocmai cum apa se îndreaptă spre riu, şi se intîlnesc in mod necesar. Sunt savanţi, îndrăgostiţi, bătrâni şi filozofi... Se pare că tuturor acestora trebuie să le placă să se vadă fără a se cunoaşte şi că amărăciunile lor separate s-au obişnuit să se regăsească... la­­tă-ne, deci, mergînd in paşi mărunţi, dăruiţi soarelui, chipa­roşilor, cîntecelor păsărilor...”. (Paul Valéry). Celebra „Jardin des plantes" din Montpellier fusese creată de Pierre Magnet şi de Richer de Belleval în 1593, sub dom­nia lui Henric al IV-lea. Mă plimbam prin Oranjerie, vizi­tam adesea serele Planchon cu bogata floră exotică adunată de pe toate ţinuturile lumii, în care abunda în special mirific colorata vegetaţie a tropicelor şi a meridianelor ecuatoriale. Mă plimbam pe aleile însorite, căutînd umbra pinilor „para­­sol", a munţilor şi a chiparoşi­lor, care-mi ofereau verdele lor intens, tonifiant şi odihnitor de aromat. Mă aşezam pe băncile de pia­tră şi înainte de a-mi începe obişnuita lectură a gazetelor, admiram întortocheata şi va­riata compoziţie a grădinii, cu luxurianta sa îmbinare a vieţii vegetale, şi visam la ţa­ra mea îndepărtată, în care pe meleagurile copilăriei mele, acelaşi verde intens, dar al al­tor conifere — al brazilor — îmi odihneau ochii altădată. Cenuşiul-violet al Munţilor Ce­­vennes, profilaţi in zare, îmi amintea aceleaşi meleaguri na­tale, în vreme ce nostalgia îmi aducea în timpanele amin­tirilor, ciudatele versuri scrise pentru „odinioară“ de Fran­­gois Villon, celebrul poet va­­gabond, de pe uriaşele bari­cade „mizerabile" ale versului căruia s-a plămădit literatura romantică franceză de mai tir­­ziu. Aci, în „Jardin des plan­tes" se întîlneau marii scrii­tori Andre Gide și Paul Va­léry, ca în grădinile lui Aca­­demos — cum spuneau ei — și așezați pe o piatră străve­che, discutau încet şi îndelung, meşterind petale de tranda­firi. De fapt, aici a creat des­tul de mult scriitorul Paul Va­ ■ léry, originar din interesantul oraş Sete — această „Veneţie­" a Franţei, situată la numai 30 km de Montpellier. El a creat a­­tît în citadela universitară de la Montpellier, cit şi în romanti­cul orăşel de naştere, sub um­­bra parfumată a pinilor şi a chiparoşilor de pe Muntele Saint-Claire, pe cheiurile pline de pescari şi de turişti ale ca­nalelor care traversează (Continuare în pag. a 4-a) . INTRAREA ÎN CLĂDIREA FACULTĂŢII DE MEDICINA DIN MONTPELLIER, CEA MAI VECHE DIN LUME

Next