Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)
1968-02-14 / nr. 37
. TEflnfl M L^liiJgnL^^ului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară $1 al Sfatului popular regional Anul XX, Nr. 3M3-080) | Miercuri, 14 februarie 1968 | 4 pagini, 25 bani. . In anul 1967 căile ferate au fost înzestrate cu 75 locomotive Diesel electrice de 2.100 CP, 6 locomotive electrice de 6.950 CP, 22 locomotive Diesel şi Diesel hidraulice, 4.220 vagoane de marfă cale normală, 112 vagoane de călători. S-a terminat electrificarea căii ferate pe distanţa Braşov— Ploieşti. © Transporturile efectuate cu tracţiunea Diesel şi electrică au reprezentat 57,9 la sută din volumul total al transporturilor de mărfuri şi călători. © A continuat acţiunea de modernizare şi automatizare a proceselor de exploatare feroviară, executindu-se lucrări de sistematizare şi centralizare e- 1iectrodinamică în multe staţii de cale ferată. Pentru colectivul Atelierului de zonă C.F.R. din Tg.-Mureş acest an a început sub semnul amplei acţiuni de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Aplicind nu practică o parte din studiile preconizate, muncitorii şi tehnicienii acestei unităţi feroviare au reuşit să-şi îndeplinească pînă in pre- I zent sarcinile de plan în proporţie de 108,5 la sută. Printre obiectivele principale ale activităţii se află îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor la vagoane şi scurtarea timpului de imobilizare , realizîndu-se o reducere medie de 0,7 zile vagon. Printre muncitorii care au obţinut cele mai bune realizări se numără: Teodor Petrov, Cornel Berţea şi Vasile Barabas. Angajamentele luate de către ceferiştii staţiei Ciceu în cinstea zilei de 16 februarie — Ziua ceferiştilor — ne scrie corespondentul nostru Anton Borş, au fost realizate. Consemnăm cîteva din succesele obţinute: tonajul pe tren-marfă a fost îmbunătăţit cu 1,24 la sută; sarcina statică a fost realizată în procent de 101,76 la sută; staţionarea la încărcare-descărcare a fost redusă cu 5,49 la sută; reorganizarea personalului pe locuri şi compartimente de activitate — acţiune ce a permis obţinerea unei importante economii băneşti. In perioada care s-a scurs din acest an s-au încărcat şi expediat peste plan circa 600 tone mărfuri. De reţinut este faptul că pe lingă rezultatele arătate s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unor condiţii optime de securitate a circulaţiei şi o perfectă regularitate a trenurilor de marfă şi călători. Succesele dobîndite la acest început de an constituie un imbold pentru a lucra şi mai bine, asigurîndu-se astfel realizarea planului de transport cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de siguranţa circulaţiei. în numărul de azi: © Însemnări POLIVALENTELE ENTUZIASMULUI © FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE MUZICA UŞOARA DE LA BRAŞOV (pag. a 2-a) © PRIMAVARA SE APROPIE, CUM ESTE PREGĂTIT UTILAJUL? © VĂZUTE ȘI AUZITE (pag. a 3-a) Q OLIMPIADA ALBA DE LA GRENOBLE (pag. a 4-a) Proletari din toate tările, uniţi-văl Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Marţi după-amiază tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. Cadru favorabil pentru creşterea operativitatii şi eficacităţii muncii administrative Propunerile Comisiei centrale de partid şi de stat privind organizarea judeţelor şi municipiilor elaborate în spiritul principiilor adoptate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 au fost primite de către cetăţenii oraşului Luduş cu un deosebit interes. Fiind rodul unui studiu de mare amploare, propunerile urmăresc perfecţionarea formelor de organizare şi conducere a vieţii sociale, crearea unui sistem de administraţie mai suplu, şi mai raţional, care să asigure cu mai multă operativitate soluţionarea problemelor care se ridică,in condiţiile creşterii rolului şi atribuţiilor statului în dezvoltarea societăţii. Viaţa a demonstrat pe deplin că actualele forme de organizare teritorial-administrativă nu mai corespund, că numai o organizare raţională, corespunzătoare etapei de dezvoltare social-economică în care se află ţara noastră în prezent, va putea să asigure o mai bună conducere şi administrare a oraşelor şi comunelor. In ultimul timp a devenit tot mai evident că existenţa verigilor intermediare a întîrziat rezolvarea sarcinilor primite de la organele superioare şi a frînat iniţiativa organelor locale ale administraţiei de stat. O bună parte a problemelor care în prezent se rezolvă la nivelul raioanelor, pot să fie înfăptuite mai bine şi mai operativ la nivelul oraşelor şi comunelor. In această privinţă am să mă refer doar la cîteva exemple. Sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor au inclus în bugetele lor unele fonduri destinate cheltuielilor administrativ-gospodăreşti pentru şcoli, cămine culturale, dispensare medicale şi alte unităţi de pe raza lor de activitate. Partea cea mai mare a bugetului destinat acestor activităţi, însă, este reţinută la raion pentru procurarea unor obiecte de inventar, pentru reparaţii la clădirile acestor unităţi, procurarea diferitelor materiale, plata salariilor cadrelor didactice şi medicale, directorilor de cămine culturale, cantonierilor, inginerilor agronomi, personalului din sectorul veterinar şi pentru alte asemenea activităţi. Finanţarea acestor acţiuni s-ar putea rezolva cu cheltuieli mai mici şi in condiţii mai bune la nivelul comunelor şi oraşelor, unde organele locale ale administraţiei de stat cunosc mai bine nevoile reale ale acestor unităţi. Concentrarea la raion a unor astfel de atribuţii are consecinţe negative şi asupra rezolvării cererilor oamenilor muncii. Autorizaţiile pentru diferite construcţiişi instalaţii, pentru înstrăinări de imobile şi pentru alte activităţi, în prezent se eliberează de către Comitetul executiv al Sfatului popular raional. Pentru a obţine însă o astfel de autorizaţie, cetăţenii trebuie să se adreseze sfaturilor populare locale unde depun şi documentaţiile necesare prevăzute de actele normative în vigoare. Comitetele executive ale sfaturilor populare locale verifică dacă aceste forme îndeplinesc condiţiile legale, după care le trimit la raion pentru eliberarea autorizaţiilor. Pe baza documentelor şi a propunerilor organelor locale, la raion se eliberează autorizaţiile cerute, după care întreaga corespondenţă se restituie din nou la oraş sau comună, unde cetăţenii primesc în sfîrşit autorizaţia solicitată. In desfăşurarea acestor proceduri complicate, intervin destul de des unele neclarităţi. In aceste cazuri intre oraş sau comune şi raion se poartă corespondenţă care uneori durează săptămîni in şir. Asemenea procedee constituie o frînă în calea întăririi răspunderii faţă de sarcini, favorizează formalismul în muncă, contribuie la pierderea inutilă de timp şi întîrzie rezolvarea cererilor oamenilor muncii. Desfiinţarea actualelor raioane şi regiuni va permite ca o serie de asemenea atribuţii, care sunt rezolvate în prezent de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, să treacă la consiliile comunale şi orăşeneşti care le vor rezolva în termen mai scurt şi cu mai multă competenţă. Prin delimitarea judeţelor, alcătuite ca unităţi administrativ-teritoriale complexe din punct de vedere economic şi social-cultural se înfăptuieşte apropierea conducerii centrale de partid şi de stat de verigile de bază — comuna şi oraşul — care vor deveni unităţi puternice ale căror organe vor avea atribuţii sporite în valorificarea resurselor locale, in gospodărirea localităţilor şi conducerea activităţii social-culturale. Am convingerea că aplicarea în practică a noii forme de organizare administrativ-teritorială va contribui la sporirea operativităţii şi eficacităţii muncii, va determina o îmbunătăţire substanţială a întregii activităţi a organelor locale ale administraţiei de stat. IOAN COLOJVARI preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Luduş Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takács şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti La 13 februarie a. c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. Cu acest prilej, Nicolae Ceauşescu şi Jaromir Ocheduszko, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Populare Polone, Jaromir Ocheduszko. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Populare Polone a fost însoţit de membri ai ambasadei. (Agerpres) Pe teme economice Relaţia contractuală în delict Fabrica de cherestea din cadrul Complexului pentru industrializarea lemnului din Reghin a rămas în restanţă faţă de plan la o parte din sortimentele principale. Astfel, la cheresteaua fag, faţă de 2.800 mc planificaţi, s-au obţinut abia 1.584 mc, iar la răşinoase restanţa pe luna ianuarie 1968 este de 80 mc. Cauza? Lipsa buştenilor de fag şi de răşinoase. Furnizorul , I.F. Reghin, nu a putut respecta contractul cu complexul, în mare parte din cauza zăpezii. Stocurile de buşteni fag au dispărut Cu toate că vremea s-a ameliorat iar zăpada a mai scăzut, situaţia livrărilor de buşteni nu s-a schimbat. S-au făcut multe planuri şi grafice de recuperare a restanţelor, dar practic efectul lor nu se vede. Relaţia contractuală a fost afectată serios. La cei 2.000 mc rămaşi nelivraţi în ianuarie, întreprinderea forestieră mai adaugă zilnic și în februarie cite 20—30 mc. Iată cum conducerea administrativă nu se sesizează de faptul că livrările sunt slabe. In acest fel fabrica de cherestea lucrează doar cu un singur gater. Transportul răspunde defectuos la apel Am urmărit o după-amiază cum funcţionează mecanismul de transport al sectorului C.F.F., cum sunt descărcate vagoanele în depozite şi cum se recompun trenurile pentru pădure. Care este concluzia? In primul rînd că transportul răspunde greu la apel, iar personalul depozitelor încurcă lucrurile. Dacă acum 2—3 ani existau două trenuri care efectuau două curse pe zi, cu o încărcătură de 12— 14 vagoane, azi rar se mai întîmplă așa ceva. Cauzele? Sînt numeroase, discutate uneori în colectivul de conducere al I.F., dar uitate după aceea cu uşurinţă de cei de la transporturi, de cei din pădure şi, bineînţeles, de descărcători. De pildă, la pădure încărcarea buştenilor la lămpi se face cu mare întîrziere, ducînd la sute de ore de staţionare a locomotivelor, la consumarea unei cantităţi mari de combustibil şi, bineînţeles, la utilizarea parţială a zilei de lucru a personalului calificat al C.F.F. Parchetele cer zilnic o sută de vagoane, dar nu le încarcă, multe rămîn pentru a doua zi, trei locomotive stau „pe butuci" din cauza pieselor de schimb. La Bătrîna se cer 10 vagoane care se încarcă toată ziua. Planificarea la sectorul C.F.F. este defectuoasă, afectînd traficul întregii zile. Ce s-ar putea face? In primul rînd să se imprime acea disciplină a muncii care să angajeze direct fiecare persoană a întreprinderii, să se întărească răspunderea brigăzilor complexe, a personalului C.F.F. și a echipelor de încărcători de la lămpi. La descărcare pe „linia incaltă“ Lucrurile nu merg bine nici jos, în depozitul fabricii. Echipele de descărcători ale GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) „ARHITECTURA TERASELOR“ (Fotó: C. SZÁSZ) Carnaval la Sovata Agenţia O.N.T. Tg.-Mureş organizează la 24 februarie a. c. un carnaval în frumoasa şi pitoreasca staţiune balneoclimaterică Sovata. Participanţilor li se va prezenta un bogat program artistic dat de formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură din Sovata. Vor avea loc, de asemenea, concursuri distractive dotate cu premii. Agenţia O.N.T. asigură transportul cu autocarul, un meniu bogat şi cazarea. înscrierile se pot face în oraşele Tg.-Mureş, Odorhei, Tîrnăveni şi Sovata, pînă la 20 februarie 1968. Plecarea va avea loc la 24 februarie, ora 16,00, iar înapoierea la 25 februarie, la ora 13. \s\ \\ s *N Is \w qN \S Is I ns IX IV •V 1 Conf. univ. dr. LIVIU POPOVICIU COMORILE FRANJEI însemnări pe marginea unei călătorii de studii IV ... Aproape In fiecare zi, după ce îmi încheiam activitatea de dimineaţă în laborator, luam primul și părăseam Spitalul Saint-Charles. îmi îndreptam papi spre Facultatea de medicină şi urcam încet largul Bulevard Henri IV, pe care in orele de amiază şi în orele de seară — cînd mă reîntorceam în laborator — era o deosebită animaţie şi o circulafie care cu greu permitea trecerea. Nu urcam decit 100 de metri şi mă opream la „Jardin des plantes“ (Grădina botanică). „Această antică grădină, unde toţi oamenii cu ginduri, cu griji şi cu discuţii cu ei înşişi coboară spre seară, întocmai cum apa se îndreaptă spre riu, şi se intîlnesc in mod necesar. Sunt savanţi, îndrăgostiţi, bătrâni şi filozofi... Se pare că tuturor acestora trebuie să le placă să se vadă fără a se cunoaşte şi că amărăciunile lor separate s-au obişnuit să se regăsească... lată-ne, deci, mergînd in paşi mărunţi, dăruiţi soarelui, chiparoşilor, cîntecelor păsărilor...”. (Paul Valéry). Celebra „Jardin des plantes" din Montpellier fusese creată de Pierre Magnet şi de Richer de Belleval în 1593, sub domnia lui Henric al IV-lea. Mă plimbam prin Oranjerie, vizitam adesea serele Planchon cu bogata floră exotică adunată de pe toate ţinuturile lumii, în care abunda în special mirific colorata vegetaţie a tropicelor şi a meridianelor ecuatoriale. Mă plimbam pe aleile însorite, căutînd umbra pinilor „parasol", a munţilor şi a chiparoşilor, care-mi ofereau verdele lor intens, tonifiant şi odihnitor de aromat. Mă aşezam pe băncile de piatră şi înainte de a-mi începe obişnuita lectură a gazetelor, admiram întortocheata şi variata compoziţie a grădinii, cu luxurianta sa îmbinare a vieţii vegetale, şi visam la ţara mea îndepărtată, în care pe meleagurile copilăriei mele, acelaşi verde intens, dar al altor conifere — al brazilor — îmi odihneau ochii altădată. Cenuşiul-violet al Munţilor Cevennes, profilaţi in zare, îmi amintea aceleaşi meleaguri natale, în vreme ce nostalgia îmi aducea în timpanele amintirilor, ciudatele versuri scrise pentru „odinioară“ de Frangois Villon, celebrul poet vagabond, de pe uriaşele baricade „mizerabile" ale versului căruia s-a plămădit literatura romantică franceză de mai tirziu. Aci, în „Jardin des plantes" se întîlneau marii scriitori Andre Gide și Paul Valéry, ca în grădinile lui Academos — cum spuneau ei — și așezați pe o piatră străveche, discutau încet şi îndelung, meşterind petale de trandafiri. De fapt, aici a creat destul de mult scriitorul Paul Va ■ léry, originar din interesantul oraş Sete — această „Veneţie" a Franţei, situată la numai 30 km de Montpellier. El a creat atît în citadela universitară de la Montpellier, cit şi în romanticul orăşel de naştere, sub umbra parfumată a pinilor şi a chiparoşilor de pe Muntele Saint-Claire, pe cheiurile pline de pescari şi de turişti ale canalelor care traversează (Continuare în pag. a 4-a) . INTRAREA ÎN CLĂDIREA FACULTĂŢII DE MEDICINA DIN MONTPELLIER, CEA MAI VECHE DIN LUME