Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)
1969-09-12 / nr. 216
r ". Fizicianul Filep Emőd de la ,,Metalotehnica“ Tg.-Mureş desfaşoara o activitate prodigioasă în laboratorul de cercetări ştiinţifice al fabricii. El se distinge în acelaşi timp prin spiritul inventiv, prin pasiunea continuă pentru perfecţionarea tehnicii. Astfel, Filep a realizat după o concepţie proprie aparatul pentru analiza magnetică a variaţiilor structurale în oţeluri. Pentru acest aparat fizicianul a primit brevetul de inventator. Cu ajutorul aparatului se verifică comportarea oţelurilor supuse tratamentelor termice. Utilizarea lui permite îmbunătăţirea tehnologiilor de tratament termic al pieselor care in final duc la ridicarea calităţii produselor, la stabilirea unor parametri tehnici de care să se ţină riguros seama în producţie. LA ORDINEA ZILEI PREGĂTIREA frontului de ternn în construcţii Ca şi in celelalte judeţe ale ţării, in judeţul Mureş se desfăşoară o susţinută activitate în domeniul investiţiilor. Se află în curs de execuţie un număr important de obiective industriale şi numeroase lucrări social-culturale. Bilanţul primelor 8 luni oglindeşte însă o activitate necorespunzătoare: numai 57 la sută din planul anual de investiţii a fost realizat, ceea ce reprezintă cu 12 la sută mai puţin decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Din cauza ritmului nesatisfăcâtor în execuţie, se constată rămîneri în urmă la anumite obiective şi capacităţi de producţie. In această situaţie se prezintă investiţiile de la Fabrica de lactate din Luduş, Fabrica de geamuri Tîrnaveni, Centrala telefonică automată Tg.-Mureş, cuptorul V de carbid de la Combinatul chimic Tîrnăveni, C.I.L. Reghin, Fabrica de mașini electro-mecanice de calculat Tg.Mureș. O parte din aceste lucrări au termen de dare în exploatare în acest an, altele însă vor continua și în anul viitor. Avînd în vedere stadiile atinse pină în prezent, este necesar ca, concomitent cu concentrarea mijloacelor şi a forţelor Pentru recuperarea grabnică a răminerilor in urmă şi darea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie prevăzute in planul pe acest an, este normal ca factorii de răspundere — constructori, proiectanţi, beneficiari — să se rodească cu toată seriozitatea — Şi experienţa anilor trecuţi, ii obliga la aceasta — la buna pregătire a investiţiilor din anul viitor, la asigurarea încă de pe acum a unui front de lucru care să asigure ritm de lucru susţinut in perioada de iarnă. Acestea sunt două sarcini actuale in se par , pentru că in domeniul investiţiilor trebuie sâ existe întotdeauna o viziune de perspectivă intruc.t anii îşi predau ,ştafeta“ din mers. Crearea unui frontid.utilizarea cru. care să facă posibila utilizrea raţională şi integrală a capeelor de producţie şi a forţei de muncă in toate perioadele de iară, este cu atit mai nece .„ cit în primul trimestru a 1970 trebuie realizat cel puţin 25 la sută din volumul anual de investiţii. Trebuie să reamintim din nou că rămînerile în urmă din acest an se datoresc în măre parte tocmai organizării necorespunzătoare a şantierelor, ritmului slab înregistrat în iarna trecută. De aceea, accentul principal trebuie pus pe pregătirile pentru timpul friguros atit la lucrările în continuare cît şi la cele ce se vor deschide în acest an : instalaţia de argon de la C.I.A. Tg.-Mureş, cuptorul VI de carbid de la Combinatul chimic din Tîrnăveni etc. Este necesar ca beneficiarii, împreună cu constructorii, să atace cu toate forţele execuţia lucrărilor de organizare de şantier şi pregătirea frontului de iarnă, avînd în vedere valoarea importantă a acestor investiţii, ca şi termenele scurte de realizare. Pregătirea frontului de iarnă este, desigur, o sarcină complexă. In primul rind trebuie realizată închiderea lucrărilor, asigurată incălzirea interioarelor, pentru desfăşurarea normală a muncii- Nu mai mică importanţă trebuie acordată aprovizionării tehnico-materiale a şantierelor In practică s-a confirmat că asigurarea din timp a materialelor este una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii in bune condiţii a planului de investiţii şi de punere in funcţiune. Suntem încă în perioada cînd anotimpul permite aprovizionarea tuturor şantierelor cu stocurile necesare de agregate, nisip, cărămizi, prefabricate şi alte materiale, fapt pentru care constructorii să-şi asigure încă de pe acum cele neceare şi nu in lunile friguroase cind transportul este mult îngreunat. O atenţie deosebită trebuie acordată creării condiţiilor optime de muncă pentru salariaţi, astfel ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea cu maximum de randament. Să fie îmbunătăţită radical activitatea de transport a muncitorilor la şi de la locul de muncă, pentru ca salariaţii să nu fie nevoiţi să stea în frig. De altfel, temperatura scăzută reduce în mod proporţional şi randamentul muncii; este bine ca să se înfiinţeze încăperi încălzite, unde muncitorii să poată servi masa în condiţii optime. Nu in ultimul rind trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea organizării muncii pe şantiere, astfel ca in perioada de iarnă întregul potenţial tehnic şi uman al constructorilor să fie utilizat integral zi de zi. In construcţii, mai mult ca în alte ramuri industriale, producţia anului viitor se pregăteşte încă de pe acum, de modul cum se va lucra în perioada de iarnă depind rezultatele întregului an. Tocmai de aceea, trăgînd învăţăminte din activitatea anilor precedenţi, este inadmisibilă tolerarea neajunsurilor manifestate în pregătirea investiţiilor, cu atit mai mult cu cit in anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, constructorilor din județul nostru le revin sarcini și mai mari. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! URSAW AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN EFECTELE economice ale aplicării metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii In contextul efortului de ridicare calitativă a activităţii economice, de introducere a metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii, lucrătorii serviciului de organizare a producţiei şi a muncii, specialiştii din întreprinderi, elaborează şi aplică noi măsuri perfecţionate care să asigure valorificarea la un grad mai inart a potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi. Recent, lucrătorii serviciului de organizare a producţiei şi a muncii de la Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara au elaborat şi aplicat un nou studiu care vizează posibilităţi mari de creştere a productivităţii muncii. In urma cercetărilor întreprinse în secţii şi ateliere s-a constatat că la unele locuri de muncă există rezerve nevalorificate, că o parte din muncitori nu-şi pun în valoare integral capacitatea productivă. Lucrătorii serviciului de organizare a producţiei şi a muncii au analizat fiecare loc de muncă, au întocmit noi scheme de organizare şi au stabilit necesarul real de forţă de muncă care să asigure îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. S au adus de asemenea îmbunătăţiri fluxului tehnologic, amplasării maşinilor, utilajelor şi locurilor de muncă. O parte din măsurile preconizate printre care : eliminarea schimbului de noapte la cuptorul electric de ars decor prin reorganizarea activităţii schimburilor II şi III la încărcarea şi descărcarea produselor din coşuri; îmbunătăţirea normelor tehnice la operaţiunea de aplicare a decorurilor pe produsele din faianţă etc. au fost aplicate. In urma aplicării acestor măsuri de creştere a productivităţii muncii a fiecărui lucrător s-a scos la iveală posibilitatea obţinerii unei producţii suplimentare echivalentă cu munca a 35 de lucrători. In felul acesta întreprinderea va obţine o sporire a eficienţei economice de peste 800.000 de lei. S-A ÎNFIINŢAT Oficiul de cadastru, gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare - Mureş fapte a sarcinilor sporite ce au fost trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. în acest domeniu, prin arondarea D.I.F.O.T. şi a Districtului de gospodărire a apelor ce deserveau judeţele Mureş şi Harghita, a luat fiinţă o nouă instituţie judeţeană . Oficiul de cadastru, gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare — Mureş Noul oficiu este subordonat Consiliului Superior al Agriculturii precum şi Direcţiei agricole judeţene. In prezent, specialiştii de la acest oficiu sunt preocupaţi de stabilirea lucrărilor ce se vor efectua in 1970 în judeţul nostru, precum şi a sarcinilor ce le revin în viitorul cincinal. Pentru o mai bună coordonare a activităţii desfăşurate în domeniul îmbunătăţirilor funciare, în vederea transpunerii în Garduri metalice Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care doresc să-şi construiască garduri metalice, la cooperativa „Progresul" din Reghin au fost introduse în producţie panouri metalice cu plasă de sîrmă de dimensiunile 2x 1,20 m- Acestea pot fi comandate atit de persoanele particulare cît şi de întreprinderi şi instituţii. Vremea TIMPUL PROBABIL pentru 12, 13 şi 14 septembrie a. c. Vremea devine uşor instabilă iar cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice, cu deosebire în cursul după-amiezi. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—14 grade, iar maximele vor oscila între 20—26 de grade. Vînt potrivit din sectorul sudic. VIZITA IN ROMANIA A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS SOSIREA IN CAPITALĂ La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască (Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă intimpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atit prin apropierea lor geografică, cît şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adincirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul ,,Bun venit" pe pămintul României! (Aplauze îndelungate). l afăptuim şcoala generală Anul 1969 va rămîne consemnat în istoria ţării noastre prin două evenimente remarcabile: Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român şi aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist. In acest sfert de veac învăţămîntul românesc, de toate gradele a parcurs o etapă de mare densitate teoretică şi organizatorică, înscriindu-se pe o curbă mereu ascendentă. Marile transformări sociale care constituie temelia noii noastre orinduiri au impus racordarea lui permanentă la cerinţele mereu crescînde ale economiei şi culturii noastre. Trecerea la învăţămîntul de 10 ani este o realizare care situează România în rîndul primelor ţări ale lumii privind durata şi organizarea învăţămîntului. Generalizarea şcolii de 10 ani constituie un moment de seamă în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei din patria noastră. Preocupările de strictă actualitate ale Inspectoratului judeţean Mureş, legate de pregătirea deschiderii noului an şcolar, sunt puternic stimulate de indicaţiile şi spiritul documentelor Congresului al X-lea al partidului. In lumina acestor indicaţii, care relevă locul important al şcolii de 10 ani în sistemul nostru de învăţămint, a fost reexaminat stadiul pregătirilor de pină acum pentru buna funcţionare a celor 110 clase a IX-a care vor inaugura în această toamnă procesul de generalizare a învăţămîntului de 10 ani. Se poate spune că pină acum s-au pus la punct toate problemele SOLYMOSI BERTA inspector şcolar şef, municipiul Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2 a) I Peisaj de la Eforic-Nord (Foto; GAÁL ÁRPÁD) Cuvintarea preşedintelui FRANZ JONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră in inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupam însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani intr-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit in mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). De mai bine de două luni din rafturile magazinelor tîrgumureşene de specialitate au dispărut mult solicitatele prosoape. Cetăţenii colindă de la un cartier la altul, dar timpul lor este pierdut în zadar. Se întorc după acest neobişnuit circuit turistic tot fără prosoape. Multe mame vor să şi pregătească fiii pentru internate cu tot ce le trebuie, dar din neglijenţa celor care răspund de aprovizionarea unităţilor comerciale elenu pot procura prosoapele. Nici în rafturile destinate pijamalelor nu sunt prea multe lucruri. Toată lumea se întreabă ce s-a întimplat cu O.C.L. Produse industriale ? Pentru a dezlega enigma am hotărît să tragem semnalul de alarmă, întrunit cetăţenii silit purtaţi pe drumuri nu clipe, ci ore întregi. Iată pentru ce solicităm o clipă memoria celor investiţi cu drepturi depline de a deservi prompt cetăţenii cu toate produsele pe care le solicită. B. GHEORGHE