Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-12 / nr. 216

* ÎNFĂPTUIM şcoala generală de 10 ani (Urmare din pag. 1) privind asigurarea bazei materiale şi încadrarea cu personal didactic calificat. Au fost numiţi la aceste şcoli in special profesori cu bună pregătire de specialitate şi meto­dică. Au fost instruiţi profesorii care vor preda la aceste clase etc. In momentul de faţă principala preocupare a inspectoratului se îndreaptă către perfectarea pină in cele mai mici amănunnte a modului cum se va desfăşura practica ele­vilor din clasa a IX-a în producţie. In acest complex de măsuri o a­­tenţie deosebită s-a acordat clase­lor a IX-a care vor funcţiona în mediul rural. Îndelung chibzuit, planul, pe care l-a alcătuit Inspec­toratul şcolar Mureş pentru asigu­rarea locului de activitate practică pentru elevii din clasa a IX-a de la aceste şcoli se caracterizează, în primul rînd, prin luarea in consi­derare a condiţiilor locale. In general şcolile din mediul sătesc vor avea profil agricol, dar acolo unde există condiţii pentru pregătirea elevilor şi in alte dome­nii (viticultură, pomicultură, zoo­tehnie, lăcătuşerie, strungărie, coo­­perative meşteşugăreşti etc.) se vor constitui grupe de elevi care, sub conducerea maistrului instruc­tor, vor efectua practica in funcţie de condiţiile locale, de preferinţe­le, aptitudinile şi înclinaţiile ele­vilor. In sfîrşit, o ultimă diferen­ţiere a claselor a IX-a din mediul rural este aceea care are în vede­re pregătirea fetelor pentru lucră­rile necesare în menaj. Pretutindeni condiţiile de practi­că a elevilor au fost asigurate din vreme, luîndu-se legătura cu uni­tăţile unde urmează să lucreze e­­levii şi elevele : cooperative agri­cole de producţie şi întreprinderi agricole de stat, cooperative meş­­teşugăreşti, întreprinderi indus­triale. Programa şcolii generale de 10 ani asigură tuturor elevilor largi posibilităţi de a-şi însuşi o temei­nică pregătire teoretică şi practică, o prespecializare care să le permi­tă după absolvire să se integreze cit mai rapid in producţie cu ran­dament maxim sau să continue, in urma unui examen de diferenţă, cursurile oricărei alte şcoli, liceu de cultură generală sau de specia­litate, ceea ce constituie un avan­taj deosebit pentru elevii care ab­solvă şi pentru părinţii lor. In a­­celaşi timp şcoala de 10 ani va contribui în mai mare măsură la formarea unui tineret multilateral dezvoltat, pregătit pentru a face faţă cu cinste nobilelor sarcini de desăvîrşire a construcţiei socialis­mului în patria noastră. PAGI­NA 2 STEAUA ROSIE LOVITURĂ PUTERNICĂ“ Filmul polonez „Lovitură puternică“ care va rula la cine­matograful Tineretului este o suculentă comedie muzical-coregra­­fică și se bazează pe un truc folosit adesea în cinematografie. Ti­­nărul Kuba are ghinionul să semene leit cu cintăreţul de muzică big-beat, idolul tineretului — Johny Tomala şi ca atare profită de această asemănare şi dă o serie de concerte la televiziune, pînă în ziua cînd el însuşi se satură de acest joc şi pînă cînd apare adevăratul Johny Tomala. Muzică populară românească Orchestra de muzic de muzică populară Silvia Silvestru, Ar­eă populară a Filar­ românească intitulat­driana Comşa şi Va­­monicii de stat din deosebit de sugestiv sile Popa, vor apare Arad va prezenta în „Cîntec drag pe Criş şi cunoscuţii inter ziua de 15 septembrie şi Mureş“, preţi Lucreţia Cioba­ora 20:30 în sala Pa­ De remarcat că a­ nu şi Achim Nica, co­tatului culturii din lături de soliştii or- laboratori ai Radio- Tg.-Mureş, un concert chestrei Sofia Preda, televiziunii române. Concert simfonic la Reghin Melomanii din Reghin vor avea satisfacţia de a primi vizita Filarmonicii de stat din Tg.-Mureş, într-un concert cu un program deosebit de valoros, alcătuit din Rapsodia a II-a de Enescu, Con­certul in re minor (nr. 2) pentru vioară şi orchestră de Wieniaw­­ski şi Simfonia a VI-a de Beethoven­ Satisfacţia lor va fi cu atît mai mare cu cit solistul concertului va fi tinărul violonist Valeriu Maior, student în anul I la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti şi care, este originar din Reghin. Concertul va avea loc în ziua de 18 septembrie, ora 20, în sala Casei de cultură. „PATURI“ TURISTICE Cooperativa „Progresul" din Re­ghin a executat un nou produs pentru iubitorii de drumeţii, po­sesori de autoturisme. Este vorba de portbagajele demontabile pen­tru dormit, tapisate. Acestea, mon­tate pe autoturisme pot fi folosite atît pentru transportul bagajelor cit și pentru dormit, avînd forma unui pat. Portbagajele pot fi uti­lizate in acest ultim scop pe auto­turisme sau demontate şi instalate în locul dorit. Costul unui portbagaj demonta­­bil este de circa 1.800 de lei. Patul turistic poate fi utilizat de două persoane. CURSURI pentru dactilografie, stenografie şi Yoga In cadrul activităţilor organiza­te la Casa de cultură a sindicatelor din Tirgu-Mureş se înscriu şi cursurile de dactilografie şi steno­grafie. Taxa de înscriere la aceste cursuri este de 100 şi respectiv 200 de lei. Pot participa tineri care doresc să-şi însuşească aceste pro­fesii. Durata cursului de dactilo­­grafie este de 3 luni, cu două ore săptămînal, iar la stenografie de 6 luni şi tot două ore săptămînal. De asemenea se organizează şi un curs de Yoga cu durata de 6 luni. înscrierile pentru toate aceste cursuri se pot face pină la data de 1 octombrie a. c., zilnic între ore­le 11—16 la camera nr. 2 etajul I — Casa de cultură a sindicatelor. Expoziţie Miercuri, 10 septembrie a. c., în sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş s-a deschis expoziţia de pictură mo­­dernă a amatorului Neacşu Stan. de pictură Sunt expuse 44 de piese în ulei, reprezentind natură statică, peisa­je rustice, urbane etc. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 10—13 și 17—20, pînă la data de 30 septem­brie a. c. „ANGELICA SI SULTANUL“ ) Serialul cu filmul Angelica se pare că a ajuns la liman cu pelicula „Angelica şi sultanul“, întrucît după lungi peripeţii Joffrey de Peiyrac o regăseşte, în sfîrşit, pe Angelica- Răpită de arabi, vîndută ca sclavă în Alger, Angelica va ajunge în haremul sultanului Arabiei, de unde va fi răpită de soţul ei. Ca şi în celelalte seriale, spectatorii o vor revedea pe încîntătoarea actriţă Michele Mercier şi, du­pă o lungă absenţă, pe talenta­tul Robert Hossein. Filmul este programat la ci­nematograful ARTA. „ADIO, GRINGO“ Noua coproducţie a Studiou­­rilor italo.franco-spaniole „Adio, Gringo“ este un film de tip Wes­tern, unde nu se face nici un fel de economie de gloanţe şi morţi. Filmul redă peripeţiile tînărului Brent Sanders care es­te nevoit să fugă din Johnson City, unde l-a ucis, in legitimă apărare pe Stan Clevenger. In cele din urmă îşi va dovedi ne­­vinovăţia şi se va întoarce în oraşul natal împreună cu tinăra Lucy, pe care o cunoscuse în peripeţiile lui. Filmul va putea fi vizionat la cinematograful „Progresul“. Răspundem cititorilor VARGOVSKY MIHAI — SARMASEL-GARA. Stabilirea consumului de energie elec­­trică la consumatorii par­­ticulari se face periodic de către personalul furnizorului, a­­plicindu-se la alegerea consuma­­torului unul dintre sistemele de citire, facturare și încasare, în baza Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice aprobat prin H.C.M. 2763/1968, art. 256. Pentru ne­­plata consumului de energie e­­lectrică de către consumatorii particulari în termen de 5 zile calendaristice de la data înmî­­nării înştiinţării de plată, se a­­plică o penalizare de 1 la sută pe zi la valoarea prevăzută în factură începînd cu ziua a 6 a de la data înmînării înştiinţării de plată şi pină la achitarea facturii, maximum pînă la ex­­pirarea a 30 de zile calendaris­tice. La expirarea celor 30 de zile de penalizare furnizorul, fă­­ră nici o înştiinţare prealabilă, va proceda la încetarea furni­­zării energiei electrice prin de­conectarea consumatorului de la reţea, lăsindu-i o înştiinţare a­­supra deconectării (vezi Bule­tinul Oficial nr. 167/22. XII. 1968, pag. 34). In ceea ce priveşte periodici­­tatea încasărilor, acestea se fac din 90 în 90 de zile, conform programului stabilit înainte în cadrul planului de încasări al forului tutelar. Dumneavoastră sînteţi programat în prima lună a fiecărui trimestru. KULCSÁR BÁLINT — LU­­DUŞ. Adeverinţa pentru timpul lucrat la Baza de recepţie tre­buie să vi se elibereze de către unitatea la care se găseşte arhi­va preluată de la baza Luduş. Adresaţi-vă forului superior, de care aparţine arhiva din Some­­şeni, arătînd situaţia privitoare la eliberarea adeverinţei, soli­­citînd să ia măsuri pentru sa­­tisfacerea cererii dv. Meciul dintre echipele Steaua Bucureşti şi A.S.A. Tg.-Mureş din cadrul etapei a 5-a a cam­pionatului diviziei A la fotbal, se va disputa sîmbătă 13 sep­tembrie pe stadionul Republicii cu începere de la ora 16:30 şi nu pe stadionul „23 August“ cum s-a anunţat anterior. In aceeaşi zi, in ţară, sunt programate următoarele parti­­de : U. T. Arad — Rapid Bucu­reşti; Petrolul Ploieşti — Uni­versitatea Cluj; C.F.R. Cluj — Politehnica Iaşi; F. C. Argeş— Jiul Petroşeni; Universitatea Craiova — Dinamo Bacău, Stea­gul Roşu Braşov — Dinamo Bucureşti; Crişul Oradea — Fa­rul Constanţa­ Mecanizarea complexă, nece­sitate imperioasă a creşterii producţie agricole La cel de-al X lea Congres al­­ P.C.R., s-a arătat că întreprinderi­le pentru mecanizarea agriculturii vor fi orientate in continuare spre creşterea contribuţiei lor la spori­rea producţiei agricole, la consoli­darea şi dezvoltarea cooperativelor agricole de producţie. Fără îndoială că punîndu-se la îndemînă, în condiţii avantajoase, tractoare şi maşini agricole tot mai multe, mai perfecţionate şi de tipuri variate, statul acordă coope­rativelor agricole un sprijin hotă­­rîtor, creează condiţii pentru ca acestea să-şi îndrepte fondurile proprii spre investiţii care să asi­gure întărirea lor economică, dez­voltarea producţiei vegetale şi ani­male, creşterea avutului obştesc şi sporirea veniturilor. Străduindu-se să facă faţă ce­rinţelor mereu crescinde faţă de mijloacele mecanizate d­in de­cursul anilor I.M.A. din judeţul nostru au cunoscut o frumoasă dezvoltare. Faţă de două staţiuni existente in anul 1949, care dis­puneau doar de 75 de tractoare şi alte cîteva maşini agricole, în anul 1969 numărul lor s-a ridicat la opt, dispunînd de un puternic parc de tractoare şi maşini agricole: peste 2.080 tractoare, 1.072 semă­nători păioase şi pentru prăşitoare, 896 combine cereale, 1.230 culti­vatoare şi grape cu discuri, o serie de alte maşini agricole care au contribuit din plin la creşterea gradului de mecanizare în unită­ţile deservite. Deosebit de impor­tant este şi faptul că paralel cu creşterea numărului de tractoare şi maşini s-a îmbunătăţit structura şi calitat­ea acestora. Astfel în ulti­mii ani I.M.A. au început să fie dotate cu tractoare specializate pentru lucrări în vie, pomicultură­­legumicultură. Ca rezultat al creşterii rapide a gradului de înzestrare tehnică s-a putut realiza o mai raţională încărcare pe tractor şi maşină agri­colă, condiţie principală in execu­tarea lucrărilor agricole în pe­rioada optimă. Astfel numărul de hectare ce revine la un tractor s-a redus de la 1.150 in 1950 la sub 100 de hectare în anul 1969. De a­­semenea, stăm bine şi în ceea ce priveşte semănăturile de păioase din care revine una la 115 ha, cite una la 88 ha de porumb sau o combină de cereale la 70 ha, în­semnătatea pe care o are asemenea încărcătură pe maşină constă în aceea că este asigurată astfel po­sibilitatea executării semănatului la grîu în 9—10 zile lucrătoare, a semănatului la porumb în 7—9 zile iar al recoltării griului în 10— 12 zile. Mărirea parcului de mijloace mecanice a fost însoţită permanent de sporirea şi îmbunătăţirea sor­timentelor de maşini, ceea ce a permis extinderea mecanizării la circa 80 de lucrări agricole între care muncilor complexe cum ar fi: plantarea cartofilor, cositul me­canic, recoltarea şi adunarea fura­jelor etc. Volumul lucrărilor exe­cutate de aceste unităţi a crescut de la 84.907 ha. a.n. în anul 1954 la 1.156.000 ha a.n. în anul 1968 adică de 14 ori. Muncindu-se bine, s- a ajuns ca în 1968 în judeţul Mureş aratul, semănatul păioaselor şi al prăşitoa­­relor să fie efectuat mecanizat in proporţie de peste 90 la sută, iar prăşitul şi recoltatul păioaselor în proporţie de peste 60 la sută. Creş­terea intensităţii mecanizării este dovedită şi prin aceea că in 1968 s-a ajuns ca lucrările mecanizate să reprezinte în C.A.P. 5,8 ha. a.n. pe un ha fizic faţă de 3,5 ha a.n. in 1960, ceea ce echivalează cu o creştere de 62 la sută. Cu toate aceste rezultate trebuie să recunoaştem însă că în unită­ţile noastre mai sunt încă şi lip­suri în ceea ce priveşte folosirea în­tregului set de maşini. Amintesc doar slaba folosire a cositoarelor mecanice, a greblelor pentru adu­nat fin, a setului pentru întreţi­nerea şi recoltarea Culturii sfeclei de zahăr etc. Creşterea gradului de mecaniza­­re, scurtarea termenilor de execu­tare a lucrărilor ca şi efectuarea acestora în epoca optimă a contri­buit în mare măsură la sporirea productivităţii muncii, a produc­ţiei la ha. Faţă de perioada 1960— 1963, producţiile medii obţinute la ha in anii 1965—1968 au fost mai mari cu 30 la sută la grîu, cu 31 la sută la porumb şi cu peste 30 la sută la sfecla de zahăr. Ajungîn­­du-se la o astfel de dezvoltare, în­cepînd din anul trecut I.M.A. func­ţionează pe principiul gestiunii e­­conomice­ proprii. La Congresul al X-lea al P.C.R. s-a arătat că întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor parti­cipa într-o măsură sporită la deser­virea şi a altor organizaţii specia­liste din raza lor de activitate, precum şi a populaţiei săteşti. In acest scop s-au şi luat măsuri ca in perioada cînd nu se pot execu­ta lucrări agricole, pentru a se a­­sigura folosirea tot mai completă a mijloacelor de producţie din do­tarea lor şi a forţei de muncă e­­xistentă. I.M.A. execută lucrări de mică mecanizare, reparaţii la tractoare, motoare, maşini şi ins­talaţii agricole, mijloace de trans­­port precum şi orice alte lucrări ce pot fi efectuate, la orice bene­ficiar, în condiţii de rentabilitate. De asemenea, se efectuează trans­porturi de mărfuri cina se cer de alte organizaţii socialiste şi pentru deservirea populaţiei. In felul­ a­­cesta, de la o activitate sezonieră legată de perioadele de munci a­­gricole, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii trec la o vastă activitate perma­nentă pe tot cursul anului, asemănătoare cu cea a întreprin­derilor industriale. O asemenea lărgire a activităţii lor, condiţie de bază a rentabilităţii a devenit posi­bilă datorită măsurilor organizato­rice luate pentru asigurarea unei independenţe şi răspunderi sporite, atît a fiecărei întreprinderi cit şi a unităţilor ei componente. Ing. IOAN GHEORGHIŢA şeful sectorului de mecanizare de la Direcţia agricolă judeţeană AGENDĂ VINERI, 12 SEPTEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ. — Arta Vîrsta ingrată. Progresul: O chestiune de onoare. Select: Singurătatea în doi. Tineretului: Prinţul ne­gru. — Muncitoresc: Comedianţii (ambele serii). Flacăra: Pe teren propriu. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Străin in casă. LUDUŞ — Flacăra: Vremuri minunate la Spessart. SÂRMAȘU — Popular: Căsătorie pripită. REGHIN — Patria: Creola, ochii-ţi ard ca flacăra. Victoria: Bună ziua, con­tesă. TÎRNAVENI — Melodia: Un om pentru eternitate. SOVA­­TA — Doina: Singeroasa nuntă macedoneană. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Un delict aproape perfect. FÎNTlNELE — Patria: Primăvara pe Oder. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Heidi. Televiziune 10,00 — Limba rusă; 10,25 — Limba spaniolă (reluări); 17,30 — Buletin de ştiri; 17,35 — Lan­terna magică; 18,05 — Nuntă în Maramureş; 18,35 — Seară de balet; 19,00 — Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Econo­miei Naţionale — România 1969; 19,30 — Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic; 20,00 — Filmul artistic „O poveste ca în filme“; 21,20 — Reflector; 21,35 — Muzică uşoară; 22,05 — Mult e dulce şi frumoasă; 22,30 — Te­lejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic; 22,45 — Publicitate; 22,50 — Varietăţi pe peliculă; 23,20 — închiderea emisiunii. Cereţi în librării: IORGA N.: Materiale pentru o istoriologie umană OŢETEA : Renaşterea şi reforma * * Dicţionar de etică pentru tineret DRAGOMIR S.: Avram Iancu BONNARD A. : Civilizaţia greacă vol. I. BONNARD A. : Civilizaţia greacă vol- II. MACREA : Viaţa în Dacia Romană * * * Tratat de drept civil vol­ I. partea generală GRAUR ALEX.: Tendinţele actuale ale limbii române * * 9 Dicţionar rus—român BOLOCAN : învăţaţi limba rusă fără profesor lei 23— „ 36— „ 17— „ 16,50 „ 24,50 „ 23— ,, 31— „ 27— „ 15,50 „ 40— „ 29— Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul Pentru executarea unor lucrări de amplificare şi întreţinere la uzina de apă, se va sista furnizarea apei potabile pentru zona I (partea de jos a oraşului) între orele 18 — 24 din 13 septembrie 1969 — sîmbătă — iar zonele II-III şi IV nu vor fi alimentate cu apă între orele 23 din 13 septembrie 1969 pînă la ora 2 din 14 sep­tembrie 1969. DIRECȚIUNEA ÎNTREPRINDERII COMUNALE Cetăţenii care doresc să primească în gazdă elevi să comunice adresa lor Liceului agricol Tirgu-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108. Tel. 46-23. DIRECŢIUNEA Complexul pentru industrializarea lemnului B­LAJ JUDEŢUL ALBA ANGAJEAZĂ URGENT TIMPLARI pentru fabricile de mobilă şi binale Informaţii se acordă solicitanţilor, la serviciul personal, tele- 1 îdh 96, interior 143. Cooperativa TEXTILA MUREŞ Tirgu-Mureş — Piaţa Trandafirilor nr. 54 angajează imediat — UN ŞEF DE DEPOZIT (TEXTILE) — UN TEHNICIAN TRANSPORT Informaţii suplimentare se pot primi de la conducerea coope­rativei, telefon 27.42. 0. L1 W i­-'b­ooKGork­ipi Tîrau-T STR. BOLYAI NR. 36­­ Iures amgajeaza imediat — UN TEHNICIAN, specialist in fermentarea oţetului (cu vechime in cimpul muncii) — UN SPECIALIST în tratamente termice — UN LĂCĂTUŞ SCULER de înaltă calificare. şi prepararea Informaţii suplimentare se pot primi de la Serviciul personal al întreprinderii, telefon 59-41. Conducerea cooperativei de producţie meşteşugărească „METALUL" din Tîrgu-Mureş A N U N Ţ A pe cei interesaţi că în comple­xul din Aleea Carpaţi s-a des­­chis o nouă unitate de ceasornicărie. Atelierul de reparat instru­­mente muzicale din strada Bo­lyai nr. 8 execută cu personal calificat, lucrări garantate de reparaţii şi de acordare a in­strumentelor ca : pian, pianină, ţambal şi orgă.

Next