Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-12 / nr. 216

r ".­ Fizicianul Filep Em­őd de la ,,Metalotehnica“ Tg.-Mureş des­­faşoara o activitate prodigioasă în laboratorul de cercetări ştiin­­ţifice al fabricii. El se distinge în acelaşi timp prin spiritul inven­­tiv, prin pasiunea continuă pentru perfecţionarea tehnicii. Astfel, Filep a realizat după o concepţie proprie aparatul pentru analiza magnetică a variaţiilor structurale în oţeluri. Pen­­tru acest aparat fizicianul a primit brevetul de inventator. Cu ajutorul aparatului se verifică comportarea oţelurilor supuse tra­­tamentelor termice. Utilizarea lui permite îmbunătăţirea tehnolo­giilor de tratament termic al pieselor care in final duc la ridica­­rea calităţii produselor, la stabilirea unor parametri tehnici de care să se ţină riguros seama în producţie. LA ORDINEA ZILEI PREGĂTIREA frontului de ternn în construcţii Ca şi in celelalte judeţe ale ţă­rii, in judeţul Mureş se desfăşoară o susţinută activitate în domeniul investiţiilor. Se află în curs de e­­xecuţie un număr important de o­­biective industriale şi numeroase lucrări social-culturale. Bilanţul primelor 8 luni oglindeşte însă o activitate necorespunzătoare: nu­mai 57 la sută din planul anual de investiţii a fost realizat, ceea ce reprezintă cu 12 la sută mai puţin decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Din cauza ritmului nesatis­­făcâtor în execuţie, se constată ră­­mîneri în urmă la anumite obiecti­ve şi capacităţi de producţie. In a­­ceastă situaţie se prezintă investi­ţiile de la Fabrica de lactate din Luduş, Fabrica de geamuri Tîrna­­veni, Centrala telefonică automată Tg.-Mureş, cuptorul V de carbid de la Combinatul chimic Tîrnăveni, C.I.L. Reghin, Fabrica de mașini electro-mecanice de calculat Tg.­­Mureș. O parte din aceste lucrări au termen de dare în exploatare în acest an, altele însă vor continua și în anul viitor. Avînd în vedere stadiile atinse pină în prezent, es­te necesar ca, concomitent cu con­­centrarea mijloacelor şi a forţelor Pentru recuperarea grabnică a ră­minerilor in urmă şi darea în func­ţiune a tuturor capacităţilor de producţie prevăzute in planul pe acest an, este normal ca factorii de răspundere — constructori, proiec­tanţi, beneficiari — să se rodeas­că cu toată seriozitatea — Şi expe­rienţa anilor trecuţi, ii obliga la aceasta — la buna pregătire a in­­vestiţiilor din anul viitor, la asigu­rarea încă de pe acum a unui front de lucru care să asigure ritm de lucru susţinut in perioada de iarnă. Acestea sunt două sarcini actuale in se par , pentru că in domeniul investiţiilor trebuie sâ existe întotdeauna o v­i­ziune de perspectivă intruc.t anii îşi predau ,ştafeta“ din mers. Crearea unui front­­id.utilizarea cru. care să facă posibila utilizrea raţională şi integrală a cape­e­lor de producţie şi a forţei de muncă in toate perioadele de ia­ră, este cu atit mai nec­e .„­ cit în primul trimestru a 1970 trebuie realizat cel puţin 25 la sută din volumul anual de in­vestiţii. Trebuie să reamintim din nou că rămînerile în urmă din a­­cest an se datoresc în măre parte tocmai organizării necorespunză­toare a şantierelor, ritmului slab înregistrat în iarna trecută. De a­­ceea, accentul principal trebuie pus pe pregătirile pentru timpul friguros atit la lucrările în conti­nuare cît şi la cele ce se vor deschi­de în acest an : instalaţia de argon de la C.I.A. Tg.-Mureş, cuptorul VI de carbid de la Combinatul chimic din Tîrnăveni etc. Este necesar ca beneficiarii, împreună cu construc­torii, să atace cu toate forţele exe­cuţia lucrărilor de organizare de şantier şi pregătirea frontului de iarnă, avînd în vedere valoarea importantă a acestor investiţii, ca şi termenele scurte de realizare. Pregătirea frontului de iarnă es­­te, desigur, o sarcină complexă. In primul rind trebuie realizată în­chiderea lucrărilor, asigurată in­­călzirea interioarelor, pentru desfă­şurarea normală a muncii- Nu mai mică importanţă trebuie acordată aprovizionării tehnico-materiale a şantierelor­ In practică s-a confir­mat că asigurarea din timp a ma­terialelor este una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii in bune condiţii a planului de investiţii şi de punere in funcţiune. Suntem­ în­că în perioada cînd anotimpul per­­mite aprovizionarea tuturor şan­tierelor cu stocurile necesare de a­­gregate, nisip, cărămizi, prefabri­­cate şi alte materiale, fapt pentru care constructorii să-şi asigure în­că de pe acum cele neceare şi nu in lunile friguroase cind transpor­tul este mult îngreunat. O atenţie deosebită trebuie acor­­dată creării condiţiilor optime de muncă pentru salariaţi, astfel ca a­­ceştia să-şi poată desfăşura activi­tatea cu maximum de randament. Să fie îmbunătăţită radical activi­­tatea de transport a muncitorilor la şi de la locul de muncă, pentru ca salariaţii să nu fie nevoiţi să stea în frig. De altfel, temperatu­ra scăzută reduce în mod propor­ţional şi randamentul muncii; este bine ca să se înfiinţeze încăperi încălzite, unde muncitorii să poată servi masa în condiţii optime. Nu in ultimul rind trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea orga­nizării muncii pe şantiere, astfel ca in perioada de iarnă întregul potenţial tehnic şi uman al con­structorilor să fie utilizat integral zi de zi. In constru­cţii, mai mult ca în alte ramuri industriale, producţia anului viitor se pregăteşte încă de pe acum, de modul cum se va lu­cra în perioada de iarnă depind rezultatele întregului an. Tocmai de aceea, trăgînd învăţăminte din activitatea anilor precedenţi, este inadmisibilă tolerarea neajunsuri­lor manifestate în pregătirea inves­tiţiilor, cu atit mai mult cu cit in anul 1970, ultimul an al actualului cincinal, constructorilor din jude­țul nostru le revin sarcini și mai mari. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! URSAW AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN EFECTELE economice ale aplicării metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii In contextul efortului de ridicare calitativă a activităţii eco­nomice, de introducere a metodelor moderne de organizare a pro­­ducţiei şi a muncii, lucrătorii serviciului de organizare a produc­ţiei şi a muncii, specialiştii din întreprinderi, elaborează şi aplică noi măsuri perfecţionate care să asigure valorificarea la un grad mai inart a potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi. Recent, lucrătorii serviciului de organizare a producţiei şi a muncii de la Complexul de faianţă şi sticlă din Sighişoara au ela­­borat şi aplicat un nou studiu care vizează posibilităţi mari de creştere a productivităţii muncii. In urma cercetărilor întreprinse în secţii şi ateliere s-a constatat că la unele locuri de muncă exis­tă rezerve nevalorificate, că o parte din muncitori nu-şi pun în valoare integral capacitatea productivă. Lucrătorii serviciului de organizare a producţiei şi a muncii au analizat fiecare loc de muncă, au întocmit noi scheme de organizare şi au stabilit nece­sarul real de forţă de muncă care să asigure îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. S au adus de aseme­­nea îmbunătăţiri fluxului tehnologic, amplasării maşinilor, utila­jelor şi locurilor de muncă. O parte din măsurile preconizate printre care : eliminarea schimbului de noapte la cuptorul electric de ars decor prin reorganizarea activităţii schimburilor II şi III la încărcarea şi descărcarea produselor din coşuri; îmbunătăţirea normelor tehnice la operaţiunea de aplicare a decorurilor pe pro­dusele din faianţă etc. au fost aplicate. In urma aplicării aces­­tor măsuri de creştere a productivităţii muncii a fiecărui lucrător s-a scos la iveală posibilitatea obţinerii unei producţii suplimen­tare echivalentă cu munca a 35 de lucrători. In felul acesta în­treprinderea va obţine o sporire a eficienţei economice de peste 800.000 de lei. S-A ÎNFIINŢAT Oficiul de cadastru, gospodărirea apelor şi îmbună­tăţiri funciare - Mureş fapte a sarcinilor sporite ce au fost trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. în acest do­meniu, prin arondarea D.I.F.O.T. şi a Districtului de gospodărire a apelor ce deserveau judeţele Mureş şi Harghita, a luat fiinţă o nouă instituţie judeţeană . Oficiul de cadastru, gospodări­­rea apelor şi îmbunătăţiri fun­ciare — Mureş­ Noul oficiu este subordonat Consiliului Superior al Agricul­­turii precum şi Direcţiei agri­cole judeţene. In prezent, spe­cialiştii de la acest oficiu sunt preocupaţi de stabilirea lucrări­lor ce se vor efectua in 1970 în judeţul nostru, precum şi a sar­cinilor ce le revin în viitorul cincinal. Pentru o mai bună coordona­re a activităţii desfăşurate în domeniul îmbunătăţirilor fun­ciare, în vederea transpunerii în Garduri metalice Pentru a veni în sprijinul ce­­tăţenilor care doresc să-şi con­struiască garduri metalice, la cooperativa „Progresul" din Re­ghin au fost introduse în pro­ducţie panouri metalice cu pla­să de sîrmă de dimensiunile 2x 1,20 m- Acestea pot fi coman­date atit de persoanele particu­lare cît şi de întreprinderi şi instituţii. Vremea TIMPUL PROBABIL pentru 12, 13 şi 14 septembrie a. c. Vremea devine uşor instabilă iar cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice, cu deosebire în cursul după-a­­miezi. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—14 gra­de, iar maximele vor oscila în­tre 20—26 de grade. Vînt potri­vit din sectorul sudic. VIZITA IN ROMANIA A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS SOSIREA IN CAPITALĂ La invitaţia preşedintelui Consi­­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Ver­­deţ, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Manea Mă­­nescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, pri­­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de şti­inţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi zia­rişti români şi austrieci, corespon­denţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor di­plomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic a­­creditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Bănea­­sa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispi­ciul clădirii centrale a aeroportu­lui se aflau portretele preşedinte­­lui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui fede­ral, Franz Jonas, precum şi urări­le: „Bun venit Excelenţei sale pre­şedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască (Continuare in pag. a 4-a) Cuvîntarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adre­sez, la sosirea în România, un cordial salut din par­tea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă intimpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sen­timente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atit prin apropierea lor geografică, cît şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimu­late continuu de năzuinţa comună de pace şi coope­rare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în fo­losul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizi­taţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocu­pările poporului român, eforturile lui pe calea pro­­gresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încre­dinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adin­­cirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale pla­­netei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului interna­ţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independen­ţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptu­lui fiecărui popor de a hotărî singur asupra desti­­nelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convor­birilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care con­stituie astăzi preocupări majore şi legitime ale po­poarelor continentului nostr­u, ale omenirii contem­porane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul ,,Bun venit" p­e pămintul României! (Aplauze îndelungate). l­ afăptuim şcoala generală Anul 1969 va rămîne consemnat în istoria ţării noastre prin două evenimente remarcabile: Congre­sul al X-lea al Partidului Comunist Român şi aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist. In acest sfert de veac învăţămîn­­tul românesc, de toate gradele a parcurs o etapă de mare densitate teoretică şi organizatorică, înscriin­­du-se pe o curbă mereu ascenden­tă. Marile transformări sociale care constituie temelia noii noastre o­­rinduiri au impus racordarea lui permanentă la cerinţele mereu crescînde ale economiei şi culturii noastre. Trecerea la învăţămîntul de 10 ani este o realizare care situează România în rîndul primelor ţări ale lumii privind durata şi organi­zarea învăţămîntului. Generaliza­rea şcolii de 10 ani constituie un moment de seamă în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei din patria noastră. Preocupările de strictă actualitate ale Inspectoratului ju­deţean Mureş, legate de pregătirea deschiderii noului an şcolar, sunt puternic stimulate de indicaţiile şi spiritul documentelor Congresu­lui al X-lea al partidului. In lumi­na acestor indicaţii, care relevă lo­cul important al şcolii de 10 ani în sistemul nostru de învăţămint, a fost reexaminat stadiul pregătiri­lor de pină acum pentru buna funcţionare a celor 110 clase a IX-a care vor inaugura în această toamnă procesul de generalizare a învăţămîntului de 10 ani. Se poate spune că pină acum s-au pus la punct toate problemele SOLYMOSI BERTA inspector şcolar şef, municipiul Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 2 a) I Peisaj de la Eforic-Nord (Foto; GAÁL ÁRPÁD) Cuvintarea preşedintelui FRANZ JONAS Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de sa­­lut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră in inima Europ­ei, se stră­duieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupam însă în mod deosebit de adînci­­rea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dum­­neavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reci­proce, relaţiile dintre Republica Austria şi Repu­blica Socialistă România s-au putut dezvolta în ulti­mii ani intr-un mod îmbucurător. Intîlnirile perso­­nale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit in mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe ca­re o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că dis­cuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de­ prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre,­ ci ne aducem contri­buţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoas­tră și poporului român. (Aplauze îndelungate). De mai bine de două luni din rafturile magazinelor tîrgu­­mureşene de specialitate au dispărut mult solicitatele prosoape. Cetăţenii colindă de la un cartier la altul, dar timpul lor este pierdut în zadar. Se întorc după acest neobişnuit circuit turistic tot fără prosoape. Multe mame vor să şi pregătească fiii pentru internate cu tot ce le trebuie, dar din neglijenţa celor care răs­pund de aprovizionarea unităţilor comerciale ele­­nu pot procura prosoapele. Nici în rafturile destinate pijamalelor nu sunt prea multe lucruri. Toată lumea se întreabă ce s-a întimplat cu O.C.L. Produse industriale ? Pentru a dezlega enigma am hotărît să tra­­gem semnalul de alarmă, întrunit cetăţenii silit purtaţi pe dru­muri nu clipe, ci ore întregi. Iată pentru ce solicităm o clipă memoria celor investiţi cu drepturi depline de a deservi prompt cetăţenii cu toate produsele pe care le solicită. B. GHEORGHE

Next